Tribuna Sibiului, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1149-1173)

1971-11-26 / nr. 1170

Ami­ IV, nr. 1170 înfăptuirea idealului comunist implică dăruire şi elan Atmosfera în care se desfăşoară adunările de dări de seamă ale or­ganizaţiilor de partid din şcolile municipiului Mediaş, in aceste zile, este dominată de puternicul ecou al plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 3—5 noiembrie, care a pus in faţa întregului partid, a tu­turor organizaţiilor sale necesitatea intensificării eforturilor pentru îm­bunătăţirea activităţii ideologice, politice şi cultural-educative, în scopul desăvîrşirii personalităţii u­­mane. Şcoala fiind unul din factorii de seamă în domeniul educaţiei ti­nerei generaţii e firesc ca, in lu­mina documentelor elaborate, orga­nizaţiile de partid din unităţile de Invăţămînt să facă o exigentă anali­ză a modului cum s-au achitat de a­­ceastă importantă îndatorire socială. Relevînd receptivitatea şi adeziu­nea unanimă a slujitorilor şcolii la măsurile adoptate de Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. în iulie a.c., dările de seamă şi discuţiile purta­te de comuniştii de la şcolile gene­rale nr. 3 şi 4, de la Liceul „Axente Sever“ din Mediaş şi Şcoala genera­lă din Tirnova, au apreciat faptul­ că aportul colectivelor didactice la munca de educaţie socialistă a tine­rilor este mai substanţială. Astfel, multe din acţiunile propuse în pro­gramele de activitate cu ocazia dez­baterii documentelor au început să prindă viaţă, reflectîndu-se pozitiv în munca mai concretă a colectivelor de elevi. Din bilanţul prezentat de secretara Maria Mija, precum şi din interven­ţia comuniştilor de la Şcoala gene­rală din Tîrnava, reiese preocuparea acestui entuziast colectiv didactic pentru modernizarea învăţămîntului, apropierea lui de practică prin în­fiinţarea laboratoarelor şcolare, fo­netic, de fizică, de biologie, prin do­tarea lor cu aparatura ştiinţifică ne­cesară. La acestea se mai adaugă şi interesul pentru amenajarea unui a­­telier de lăcătuşerde, precum şi alte acţiuni meritorii care ridică această unitate şcolară la nivelul u­nor şcoli similare din cele mai dezvoltate oraşe ale ţării. Efortul dascălilor şco­lii izvorăşte din interesul lor ştiin­ţific, din dăruirea, elanul şi dragos­tea faţă de copii. Însuşiri care ca­racterizează pe un comunist, în a­­cest sens am reţinut remarca făcută de prof. Valerian Stănescu, iniţiato­rul unora dintre aceste realizări: „Noi n-am făcut toate acestea de dragul de a incinta ochii celor ce ne vizitează şi nici pentru­ a culege lauri, ci în folosul copiilor pe care-i învăţăm. De aceea nu e suficient să le avem, ci e necesar ca toate ca­drele didactice să folosească aceas­tă aparatură modernă, în scopul re­alizării lecţiilor la o înaltă ţinută intelectuală; este necesar ca ele să predea şi lecţiile de ştiinţe sociale şi orele de dirigenţie în laborator, pentru a avea eficienţa dorită“. La Liceul „Axente Sever“ proble­ma activităţii productive a elevilor a revenit în discuţia multor comu­nişti. Evidenţiind preocuparea orga­nizaţiei de partid pentru asigurarea locurilor de muncă, tuturor celor 62 de grupe de elevi, atît în cele cinci ateliere şcolare, cit şi în întreprin­deri, printre muncitori, comuniştii au subliniat necesitatea unei mai ri­guroase supravegheri a elevilor, în aşa fel incit să nu se irosească inutil nici un minut. „Se impune deci o mai atentă urmărire a activi­tăţii practice a elevilor de către di­­riginţi, precum şi întărirea autocon­­ducerii din partea tinerilor şcolari, acolo unde ei lucrează, în sensul formării deprinderilor de muncă“ — spunea profesoara Doina Boilă. Interesul pentru transpunerea în fapte a indicaţiilor partidului, în Adunări de partid în şcoli scopul educării elevilor prin contac­tul nemijlocit cu munca productivă, a antrenat nu numai colectivele di­dactice, ci şi conducerile întreprin­derilor medieşene, care au manifestat toată înţelegerea, găsind posibilităţi de cuprindere a tuturor elevilor în­­tr-o activitate diversificată de pre­­profesionalizare, in raport direct cu specificul dezvoltării industriale de perspectivă a municipiului, ţinînd seama de sexul şi vîrsta elevilor. In ceea ce priveşte activitatea de educaţie politică, moral-cetăţenească a elevilor, dezbaterile care au avut loc la instituţiile amintite dovedesc faptul că dascălii cunosc sensul do­cumentelor de partid, că şi-au însuşit cu spirit autocritic şi sinceritate ob­servaţiile făcute de secretarul gene­ral, procedând la desfăşurarea unor acţiuni cu pronunţat caracter emo­ţional. Avîn­d ca ghid preţios cuvîn­­tările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cadrele didactice, comandanţii deta­şamentelor de pionieri, diriginţii şi-au îmbunătăţit simţitor metodele de muncă educative, ţinînd cont de particularităţile de virstă ale elevi­lor. Astfel, cadrul manifestărilor de primire în pionierat a elevilor de 7 ani, pregătiţi cu atenţie de comeri­­dianţi, oferă momente de neuitat în viaţa copiilor, cu profunde rezonan­te patriotice. ..A­m mai făcut destule primiri în rîndul pionierilor, dar cea din anul acesta, organizată în fabrică intre muncitori, la locul de muncă ai părinţilor elevilor mei, a fost copleşitoare sub aspect educa­tiv. A fost o manifestare vibrantă a simţului patriotic, a respectului pen­tru muncă şi pentru cei ce muncesc. Toată ziua muncitoarele din secţia respectivă au fredonat, vesele, cînte­­cele pioniereşti; toată ziua elevii mei au vorbit cu însufleţire despre cele văzute şi trăite aici“ — spunea comunista Florica Titică de la Şcoala generală nr. 4. Asemenea acţiuni lăudabile a organizat şi Şcoala ge­nerală nr. 3, şi altele, invitînd părin­ţii să fie martorii acestor puternice trăiri afective ale copiilor lor. Un progres simţitor se observă şi în desfăşurarea acţiunilor de educa­re politică a elevilor de vârstă ute­­cistă. Cabinetul de informare politi­că de la Liceul „Axente Sever“, ac­tivitatea cercului de filozofie, dicţio­narul politic, orele de dirigenţie la care sunt invitaţi activişti de partid, oameni cu răspunderi In activitatea socială, sunt cîteva forme utile mai intens practicate, în acest an şcolar, in şcolile noastre. Elevii, bucurîndu-se mai mult de prezenţa activă a educatorilor, mani­festă mai multă solicitudine la toate acţiunile iniţiate de şcoală. Aşa se explică participarea lor, în toamna aceasta la activitatea de recoltare a produselor agricole într-un număr impresionant de mare, aducîndu-şi o contribuţie meritorie. Privită sub aspect educativ, această largă par­ticipare a elevilor, alături de cadrele didactice, o considerăm o achiziţie moral-patriotică preţioasă. Discuţiile in adunările amintite au scos în evidenţă desigur şi o se­rie de lipsuri care se referă la co­moditatea unor cadre didactice în ce priveşte pregătirea orelor de di­rigense printr-o bogată informare, organizarea acţiunilor pioniereşti cu bogat conţinut educativ, folosirea a­­paraturii ştiinţifice, a materialelor didactice la lecţii, încă slaba parti­cipare la desfăşurarea învăţăraîntu­­lui ideologic. O problemă sesizată în toate adu­nările generale la care am partici­pat se referă la modul defectuos de programare a cadrelor la cursurile de perfecţionare didactică. O serie de cadre didactice care au un aport de seamă în procesul de învăţămînt, scoase de la catedră pe o perioadă de trei săptămîni, în mijlocul tri­mestrului şcolar sau în perioada te­zelor, perturbează întreaga activitate a şcolii. Spaţiul nu-mi permite să explic în amănunt consecinţele a­­cestei dereglări, aşa că mă rezum a exprima aici dorinţa tuturor comu­niştilor ca asemenea instruiri, in spe­cial la obiectele cu mai mare ponde­re în planul de învăţămint, să se or­ganizeze in perioada vacanţelor. în felul acesta ele vin atît în ajutorul cadrelor didactice, cit şi în a! elevi­lor, de care trebuie să Ţinem seama in primul rind. Prof. ILIE OLARU Tribuna Sibiului Pagina 3 După cum am anunţat in ziarul nostru de ieri, cu prilejul festivităţilor ce au avut loc miercuri, la Mediaş, au fost dezvelite busturile revoluţionarului Axente Sever şi al gînditorului progresist Stephan Ludwig Roth, în imaginile de faţă­­strigă, bustul lui Axente Sever în faţa Liceului nr. 2, iar în dreapta, bustul lui Stephan Ludwig Roth, în faţa Liceului nr. 1 Eşalonarea optimă a sarcinilor de plan pe 1072 (Urmare din pag. 1) muim pentru a se asigura realizarea integrală a planului — uneori re­­curgindu-se chiar la prestarea de ore suplimentare — în timp ce în prime­le decade, maşinile, utilajele şi forţa de muncă sunt folosite necorespunză­tor. Dată fiind situaţia in care se află va putea oare F.I.P. Agnita să rea­lizeze pînă la 30 decembrie 29 pro­cente? In caz afirmativ, înseamnă că forţa productivă a ei este mult mai mare decit şi-a planificat-o pe restul trimestrelor! Rezerve latente, întreiiute de optici deformate! Ceea ce atrage în mod deosebit a­­tenţia este imensitatea rezervelor ca­re stau nefolosite în aceste unităţi, ca urmare a unei defalcări neraţio­­nale a sarcinilor de plan. Analizînd gradul de utilizare a potenţialului productiv, la I.R.U.M. de pildă , rezultă că, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, indicii de • Exterior şi interior al noii caba­ne «Dealul Să­ştii", cu 140 locuri, construită lingă şoseaua E 15 şi D.N. 1, dată în folosinţă , zilele trecute utilizare­a fondului de timp dispo­nibil înregistrează o uşoară îmbună­tăţire de la un trimestru la altul. Pe ’72, ca urmare a planificării făcu­te, suntem­ asiguraţi că situaţia aces­tora se va îmbunătăţi simţitor. „Am căutat să defalcăm cit mai judicios sarcinile de plan pe trimestre şi în cadrul acestora, pe luni , ne infor­ma economistul Nicolae Gheorghe, şe­ful serviciului plan. Dar pînă la de­cade n-am mers, că e prea devreme“. Aşadar, iar oprire la jumătatea dru­mului... ? ! Pare surprinzătoare o ase­menea optică tocmai acum cînd, în sfîrşit, întreprinderea a reuşit să-şi propună a realiza 24 la sută din pla­nul anual în primul pătrat, urmînd ca în restul să realizeze cota mate­matică — deci să se apropie de op­tim ! * Relatarea acestor aspecte are drept scop să atragă atenţia tuturor unită­ţilor economice din judeţ asupra im­portanţei ce o are eşalonarea cit mai corespunzătoare a sarcinilor de plan pe noul an. în paralel cu aceasta, co­mitetele oamenilor muncii trebuie să aibă mereu în atenţie depăşirea în continuare a planului de producţie in trimestrul IV a.c., încărcarea ju­dicioasă a maşinilor şi utilajelor în primele trimestre ale anului viitor şi generalizarea schimbului II şi extin­derea schimbului III, atingerea para­metrilor proiectaţi la termenele pla­nificate etc. Nu trebuie uitat în nici un moment că de felul cum ne pla­nificăm azi munca, depind rezultatele ce Ie vom obţine miine! Cu planul anual îndeplinit Întreprinderea viei şi vinului Sibiu, care a raportat recent îndeplinirea prevederilor planului anual, este a doua unitate industrială din judeţ ce îşi înscrie la activ o astfel de va­loroasă performanţă. Devansarea cu 5 săptămîni a planului este urmarea unor măsuri consecvente de orien­tare a producţiei către sortimentele cu materii prime şi desfacere asigu­rate, a unor preocupări susţinute pentru diversificarea nomenclatorului de produse şi îmbunătăţirea calităţii lor, în perioada ce ne desparte de în­cheierea calendaristică a anului, în­treprinderea sibiană estimează rea­lizarea unei producţii globale supli­mentare de 5,8 milioane lei şi a unei producţii marfă de peste 9,5 milioa­ne lei. 00008080300883808888308008000080088008000080808800080800888880880000008833880888880 Căminul cultural şi educaţia tineretului Căminul cultural are menirea să ri­dice nivelul politico-ideologic al să­tenilor, să contribuie la educarea lor pentru formarea unei înalte conştiin­ţe socialiste, să le ridice permanent orizontul cultural-artistic. In acest context, relaţia cămin cultural-tine­­ret trebuie să-şi găsească o rezol­vare la nivelul cerinţelor societăţii noastre socialiste, astfel incit eficien­ţa şi valoarea educativă a activităţi­lor ce se desfăşoară aici să atingă cele mai înalte cote. Patriotismul, dragostea faţă de muncă, formarea unei conştiinţe înaintate, intransigen­ţa faţă de lipsuri şi comoditate, gri­ja faţă de avutul obştesc, comporta­rea demnă în familie şi societate sînt puncte principale de reper din activitatea instructiv-educativă a că­minului cultural. Pentru reflectarea relaţiei cămin cultural-tineret, am poposit în loca­lităţile Axente Sever, Agribiciu, Tir­­nava şi Brateiu. Caracteristic aces­tor localităţi este numărul mare de navetişti către Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu. Tînărul muncitor, insă, îşi pe­trece majoritatea timpului liber in comună, de aceea căminul cultural are un rol important in formarea sa. El doreşte să găsească în programul căminului cultural activităţi educati­ve plăcute, odihnitoare, tinereşti. In cadrul căminului cultural din Axente Sever s-a deschis un club al tineretului. „Tinerii audiază expu­neri educative, participă la diferite jocuri sportive, dansează“, ne spune directorul căminului, Ion Puşcă. Ur­mărind activităţile realizate în luna octombrie şi cele propuse pentru lu­na noiembrie descoperim grija ce se manifestă aici pentru educarea tine­rilor, conţinutul ridicat de idei al materialelor expuse. Oare eficienţa este pe măsura acestor preocupări, dacă din 16 activităţi 14 sunt expu­neri, o recenzie şi un concurs „Cine ştie cîştigă“? Aici funcţionează şi o universitate populară, condusă de profesorul Ni­colae Lazăr. Cele nouă secţii îşi vor aduce desigur din plin contribuţia la înarmarea sătenilor cu cunoştinţe din diferite domenii de activitate: ştiinţă, cultură, istorie, literatură, pe­dagogie. Considerăm potrivit ca, la cursul tehnic, pentru a veni în intim­­pinarea preocupărilor pentru cunoaş­tere ale populaţiei active salariate, să se facă legătura cu pulsul viu al economiei ţării, a judeţului. Tinerii comunei au înfiinţat un an­samblu folcloric cu două secţii — ro­mână şi germană — un grup vocal şi un cerc foto. După frumoasele ma­nifestări folclorice „Nunta pe Tîrna­­vă“ şi „Dansul florilor“, ei caută să folosească din plin tradiţiile folclorice ale­ satului, pregătesc în prezent o şezătoare. Cadrele didactice Nicolae Lazăr, Helmuth Gross, Carolina Mun­­teanu, Finica Lazăr, Katharina Sei­­wert, Ludwig Seiwert, Octavian Bu­rete, Virgil Todeasa, inginerul Ioniţă Costea formează un colectiv perma­nent de sprijin al căminiului cultu­ral. Intervine insă şi rolul directorului, rol de selectare a celor mai adecvate activităţi, care să răspundă condiţii­lor specifice localităţii. — Vin tinerii la căminul cul­tural? — Prezenţa lor este slabă, ne răs­punde directorul căminului cultural din satul Agribiciu — Richard Dengel. — Cum vă explicaţi? Nu primim răspuns. Şi totuşi el există. Căminul cultu­ral nu are un plan de muncă. „Dorim să înfiinţăm un club al ti­neretului“, ne spune directorul Ri­chard Dengel. Dorința e firească, dar rezolvarea este imposibilă atîta timp cit la în­trebarea „Ce profil va avea clubul tineretului“ vom primi răspunsul: Jacole neincălzită îndeajuns, 15 scaune defecte, o masă de tenis intr-o stare deplorabilă, un televizor nou-nou, dar care este Închis în bibliotecă, o sobă fără burlane In camera de jocuri sportive, un ecran cinemato­grafic rupt şi murdar şi... foarte, foarte mult praf. In condiţiile acestea, este foarte greu să se desfăşoare activităţi edu­cative atrăgătoare. Existenţa unei organizaţii U.T.C. puternice (secretară Eugenia Lepin­­zan) şi a unui grup de tineri taten-Ni se prezintă un plan, concret, de­falcat pe luni, cu activităţi variate, bogate în conţinut, interesante, ce argumentează priceperea directorului in planificarea activităţii, dar ele vor rămîne pe hirtie, ca pînă acum, dacă nu se vor lua măsuri eficiente de înviorare a participării tinerilor la manifestările din cadrul căminului cultural. — Nu putem conta pe tineret în organizarea activităţilor, ne declară senin directorul căminului. I-am cerut să stăm de vorbă cu ciţi­­va tineri. Spre surprinderea noastră, s-au adunat vreo 30. O forţă! Am discutat cu ei. Redau cîteva o­­pinii: Octavian Tomuţă: Oraşul Mediaş fiind aproape, tinerii, în loc să vină la căminul cultural, pleacă la oraş. Ana Stoia: Tinerii sunt prea comozi. Avem în comună tineri, talentaţi, dar nu există cineva să-i adune, să-i con­ducă. Cu multă greutate am reuşit (după trei apeluri insistente) sâ vorbim cu locţiitoarea comitetului comunal U.T.C Tirnava, Maria Şerban. Orga­nizaţia U.T.C. a avut şi o secretară, Maria Papară, care, din martie, s-a angajat în oraşul Mediaş. In acest an, nu s-a desfăşurat nici o aduna­re generală, după cum ne spune Ma­ria Şerban. Nu dorim sa intrăm mai in amănunt, dar inexistenţa activităţii organizaţiei U.T.C. a contribuit şi ea la inexistenţa relaţiei cămin cultural­­tineret în comuna Tîrnava. In comună sunt 400 tineri. Se pot înfiinţa formaţii artistice, un cerc de pictură — există doi pictori talentaţi în comună, un curs de limbi străine în laboratorul audio-vizual al şcolii, cercuri de învăţare a instrumentelor. Acestea au fost opiniile tinerilor: Ni­colae Şerban, Aurel Stan, Ivan Pa­­raschiva, Ion Stan, Petre Miclăuş, Vasile Naţu. Dar pentru a se activi­za aceste forme, pentru a se înviora activitatea căminului cultural, direc­torul acestuia trebuie să atragă ca­drele didactice tinere în organizarea unor activităţi eficiente, să sondeze permanent preferinţele tinerilor, să se apropie de pasiunile lor, de ap­titudinile lor. Încă ceva: „Filmul adeseori se rupe, operatorul Hans Fischer, în timpul filmului, consumă băuturi alcoolice, de multe ori părăseşte cabina cine­matografică lăsînd în loc persoane necalificate" (Mihai Dohl). Şi aceasta, sub ochii directorului căminului cul­tural! Ne oprim aici cu ancheta. Tinerii comunei, aşa cum s-au exprimat în discuţia purtată cu ei, sunt dornici să pornească la treabă. Pentru aceas­ta se impune ca organizaţia U.T.C. să-şi trăiască rolul de organizatoare şi conducătoare a tineretului, iar di­rectorul căminului să nu pornească la treabă cu ideea „Da’ ce, eu trebuie să mă ocup de timpul liber al lor?“. Relaţia cămin cultural-tineret tre­buie să-şi găsească o justă şi im­perioasă rezolvare, elanul tinerilor să devină creator, să coloreze viaţa spirituală a satului. Pentru aceasta se impune ca, con­siliul de conducere al căminului să fie o prezenţă mereu vie în viaţa cul­­tural-artistică a localităţii. JEAN IONESCU ANCHETĂ „Ştiţi, conţinutul activităţilor încă nu l-am fixat!“. O situaţie asemănătoare am găsit şi la căminul cultural din comuna Brateiu, director Hans Meyrer. Planul activităţilor pe perioada oc­­tombrie-martie era întocmit, are un conţinut valoros, este aprobat, dar urmărindu-l nu-ţi poţi da seama cînd se vor desfăşura, concret, activităţi­le. De altfel, în luna octombrie n-a avut loc nici o activitate. — In luna octombrie ne pregătim, este o lună organizatorică, ne argu­menta directorul căminului. — Bine, dar nici pe noiembrie nu s-a prevăzut decit alegerea consiliului de conducere. — Am să fac miine planul (1?) Răspunsul este edificator. Ce oferă tineretului căminul cultu­ral din Brateiu? Iată­ o sală de spec­taţi, cu iniţiativă, nu absolvă pe di­rectorul căminului de îndatorirea de a căuta permanent modalităţi de a­­tragere a tinerilor la căminul cultu­ral. Poposim in comuna Tirnava. Ne interesăm la tinerul muncitor Ilie Pincă despre activitatea căminului cultural. Ne răspunde: „De mult nu s-a mai făcut nimic. Am dori și noi să ne petrecem timpul în chip folositor, du­pă orele de serviciu“, îmi vine greu să cred spusele ti­­nărului. Comuna este mare. Pe stră­zile ei am văzut mulţi tineri. Care să fie cauza? De ce căminul cultu­ral rămîne deseori pustiu? Mai întîi consemnez optica direc­torului căminului cultural, Mişu­ Ţe­­nea: „Da’ ce, eu trebuie să am grijă de timpul liber al lor”? ■ Se cer eforturi conjugate (Urmare din pag. I) cura, In incinta grădinii de legume, supuse degradării, se află importante cantităţi de legume: 200 tone de varză, 150 tone morcovi (aceştia in­­silozaţi), 60 tone de pătrunjel, cca 25 tone de gulii, cca 110 tone de ceapă etc. „Apreciem că, datorită greutăţilor pe care întreprinderea judeţeană pentru valorificarea şi producerea legumelor şi fructelor ni le-a făcut prin nepreluarea la timp a unor produse, vom încheia bilan­ţul anual al activităţii în legumicul­tura cu o pierdere de cca 700 000 lei, ne relatează tovarăşul Ion Mija, preşedintele C.A.P. Brateiu. Tovară­şul inginer Iosif Lazăr, şeful Centru­lui de legume-fructe Mediaş, ne-a tot promis că trimite lucrători şi mijloace de transport pentru a pre­lua produsele aflate acum sub cerul liber, dar am rămas cu promisiuni­le şi, bineînţeles, cu produsele, ca­re îşi pierd din valoare. Tovarăşii din conducerea I.J.P.V.L.F., n-au mai trecut pe la noi din pri­măvară, cu toate că tot timpul am avut discuţii cu lucrătorii aces­tei întreprinderi. Nu mai ştim ce să credem: I.J.P.V.L.F.-ul a fost creat să ne ajute în muncă sau să ne pro­ducă pagubă?“ Asemenea situaţii, cînd lucrătorii I.J.P.U.L.F. tratează cu o nepermisă indolenţă valorificarea producţiei le­gumicole şi buna aprovizionare a populaţiei cu legume, sunt înregis­trate şi în alte unităţi. Inginerul A­­lexand­ru Preda, de la C.A.P. Şe­­limbăr, ne relatează că la ferma u­­nității se află recoltate 80 tone de varză, 2 tone varză roşie, o cantitate importantă de ţelină, iar Centrul de legume-fructe Si­biu întîrzie nepermis preluarea acestor produse. La C.A.P. Miercu­rea Sibiului sunt cca 80 tone de morcovi care aşteaptă... La C.A.P. Cristian, după mărturisirile ingineru­lui Virgil Podar, şeful Centrului de legume-fructe Sibiu, trebuie urgen­tată preluarea a 10 tone morcovi, 12 tone de sfeclă roşie, 5 tone ri­dichi, 5 tone de păstîrnac. De ase­menea, lucrătorii I.J.P.U.L.F. nu con­simt că au vreo datorie în a prelua producţia suplimentară de legume obţinută la Anîna. Şi exemplele pot fi înmulţite. Considerăm că este de datoria Direcţiei generale judeţene a agriculturii să intervină operativ pentru a-i determina pe tovarăşii din conducerea I.J.P.U.L.F. să înţeleagă că funcţia lor le dă dreptul nu nu­mai să se angajeze şi să angajeze unităţile în realizarea politicii agra­re a partidului nostru, dar le şi in­cumbă datoria de a munci cu res­ponsabilitate pentru îndeplinirea sar­cinilor lor de serviciu. Credem că este timpul să răspundem coopera­torilor la întrebarea: „Cine va su­porta paguba care se produce în a­­verea obştească prin preluarea cu întîrziere sau prin nepreluarea pro­duselor obţinute în grădina de le­gume?“ Nu considerăm că unele cooperati­ve agricole n-au nici o vină în a­­ceastă direcţie. Unii fermieri sau preşedinţi nu acordă nici o impor­tanţă pregătirii producţiei pentru li­vrare, în aceste unităţi efectuîndu-se o sortare necorespunzătoare. De a­­semenea, cunoaştem faptul că I.J.P.U.L.F. nu dispune de spaţii su­ficiente de depozitare şi resortare a producţiei preluate. Dar nu este per­mis nimănui să aducă prejudicii de sute de mii de lei economiei naţio­nale, nu-i este nimănui îngăduit să „aprobe“ pierderi de producţie. Con­siderăm că este necesară o reaşe­zare a concepţiei de colaborare intre I.J.P.U.L.F. şi agricultura cooperatis­tă. In sensul unirii eforturilor tutu­rora pentru valorificarea superioară a produselor legumicole, pentru o cit mai bună aprovizionare a oame­nilor muncii. Pe tema deservirii ! In ultima perioadă ne-au sosit 3 la redacţie clteva scrisori care 3 vizează unele aspecte negative 3 din sectorul de deservire a popu­ s latiei. • De mai mult timp, din uni-­­ tăţile sibiene cu articole pentru­­ copii lipsesc o serie de produse. • Bunăoară, de peste două luni în­­ aceste magazine nu se găsesc un­­­niforme (şortuleţe) pentru copiii­­ de grădiniţă. De asemenea lipsesc­­ unele mărimi de uniforme şcolare­­ (de altfel cele mai solicitate). 9 Semnatarul scrisorii caută uni- 9 formă şcolară talia 36, necesară 9 copilului în virstă de 10 ani. A­m găsit, numai pentru alte talii, şi­­ alte mărimi. In asemenea situaţii­­ sunt şi alţi părinţi. Ei trebuie să­­ cumpere materiale şi să coman-­­ de confecţionarea de uniforme,­­ care ar trebui să se găsească din 9 abundenţă şi în toată gama mă- 3 rimilor în unităţile de profil ale­­ I.C.S. Textile-Incălţăminte Sibiu. 3 • Din Agnita ni se semnalează 9 că, adeseori la magazinele an­- 3 mentare din localitate se vlnd u- s nele sortimente de prospături cu­­ un grad mare de umiditate. Un 9 caz concret s-a petrecut In data 9 de 5 noiembrie, cînd mai mulţi 9 cetăţeni au cumpărat salam po- 9 lonez care avea atîta umiditate, 9 incit curgea apa din el. Fiind se- 3 sizată, conducerea cooperativei de 3 consum — Agnita, a răspuns cu 3 seninătate că „celor ce nu le con- 9 vine calitatea prospăturilor să nu­­ le cumpere“. Conducerea coope- 9 rativei, cei care răspund de a- 3 provizionarea oamenilor muncii 3 9 din Agnita trebuie să manifeste 9 3 mai multă exigenţă faţă de caii- 3 9 tatea produselor, returnînd marfa 3 , necorespunzătoare celor ce au g • produs-o și nu s-au încadrat la ■ • normele cerute! • De cîteva săptămîni, difuza- 9 rea presei în comuna Turnu Roşu 9 se face defectuos. Abonaţii la pre­ 9 sa centrală sau locală sunt ne- 3 mulţumiţi, deoarece primesc zia­­­­rele după 2-3 zile de la data 3 apariţiei. După cum au constatat,­­ cei interesaţi, defecţiunea nu este­­ la nivelul oficiului din localitate,­­ ci ea pleacă de la Serviciul ju-­­ detean de difuzare a presei. De­­ exemplu atît ziarul „Satul socia-­­ list“, cit şi ziarul „Tribuna Sibiu-­­ lui“ din datele de 20 şi 21 no-­­­iembrie au sosit la Oficiul din ■ Turnu Roşu in ziua de 22 noiem-­­ brie, după ora 17. După timpul 9 necesar cartării, desigur că n-a­m mai rămas vreme pentru deservi- 9 rea tuturor abonaţilor încă în a- 9 ceeaşi seară. Cum exemplul re- : latat nu este singular, se impune 3 intervenţia Direcţiei judeţene de 9 poştă şi telecomunicaţii Sibiu ■ pentru ca şi abonaţii la presă din­­ această comună să intre în pose- 9 sia ziarelor şi să Ie citească în f ziua apariţiei. • In seara zilei de 22 noiem- 3 brie, ora 18:30, la magazinul an­- 3 mentar nr. 17 (Sibiu, str. 9 Mai 9 nr. 7), un copil a fost servit cu 3 salam polonez alterat. Din ferică- ■ re părinţii au sesizat atît culoarea­­ necorespunzătoare (verzuie), cit­­ şi gustul pronunţat înţepă­tor.­­ Fiind vorba de 100 gr, pe c­etă- 9 ţean nu l-a revoltat paguba, ci­­ lipsa de responsabilitate a celor 9 de la raionul de mezeluri. Avînd­­ drept cumpărător un copil, au­­ profitat probabil de aceasta, ser- I vindu-1 cu un produs care ar fi­­ trebuit scos din circuitul comer-­­ cial. Acest caz ne obligă a a- 9 tenţiona atît conducerile unităţi- 9 lor cu produse alimentare, cit şi 9 organele sanitare să controleze 9 mai atent starea unor produse 3 perisabile şi să împiedice ajun- 3 gerea lor la consumator. • In cartierul sibian Hipodrom ■ 9 locuiesc mii de familii. In majo- ; 9 ritatea acestora ambii soţi sînt I g în cîmpul muncii. Le rămîne deci 3 [ prea puţin timp să se ocupe cu 3 ■ aprovizionarea şi apoi cu prepa- 3 ■ rarea mesei. Din această cauză, 3 • se face propunerea înfiinţării u- 3 9 nei cantine-restaurant, la care 3 9 masa să se servească şi pentru S 9 acasă. Propunerea, susţinută de un­­ 3 grup larg de locuitori ai acestui I I cartier, o considerăm justificată, 1 g ca o necesitate ce se impune. I 9 Deşi nu sunt condiţii de înfiinţa- f 9 re imediată a unei asemenea u- 3 9 nităţi, propunerea ar merita to- 3 9 tuşi studiată de forurile compe- 9 9 tente, dindu-i-se curs de rezolva- 3 3 re în viitor. S. MAGEANU (după sesizările primite de h ■ I Gh. Todeasa, V. Călineanu, 3 I.­­Ilie, A. Stăniţ şi I. Stoian) 9 * ' a r«Bsßaafiis£BraiBgmgeMiMsiaaaBio*azfiua]6fiii(&*jUE|k

Next