Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)
1972-01-28 / nr. 1222
Utilizarea creditelor de mică mecanizare Un mijloc eficient de sporire a potenţialului tehnic din întreprinderi Există multiple mijloace prin care colectivele de munca din unităţile economice reuşesc să-şi ridice nivelul eficientei activităţii ce o desfăşoară. Prin continua preocupare privind utilizarea cit mai raţională a maşinilor şi utilajelor, a suprafeţelor de producţie sunt create posibilităţi tot mai mari de sporire a volumului de producţie, de ridicare a indicilor de utilizare a patrimoniului tehnic. în acelaşi timp, perfecţionarea proceselor de producţie, a maşinilor şi utilajelor, prin confecţionarea anumitor mecanisme şi dispozitive, raţionalizarea transporturilor interne, construirea de noi maşini şi utilaje prin autoutilaje constituie rezerve nebănuite de sporire a productivităţii muncii, de reducere a cheltuielilor materiale de producţie. După cum se ştie, un mijloc deosebit de eficient de realizare a anumitor lucrări de autoutilare, de perfecţionare a proceselor tehnologice, de creare a noi spaţii de producţie, fără a se apela la fonduri de investiţie, îl constituie creditul de mică mecanizare, în ultimii ani, convingindu-se de utilitatea efectuării lucrărilor de mici mecanizări, din credite, aproape toate unităţile economice ale judeţului au apelat la această forma de împrumut, rambursarea lui avind la bază beneficiile suplimentare obţinute. Din acest punct de vedere pot fi date multe exemple. Apelînd la astfel de surse financiare, întreprinderea „Flamura roşie“, uzina ,,Independenţa“, U.P.A.S., „Automecanica“ Mediaş, lazina mecanică .Mirsa şi multe altele «a realizat în ultimii ani o serie de mecanizări care au avut o mare influenţa asupra creşterii productivităţii muncii, asigurindu-se *" totodată condiţii mult mai bune de lucru. Toate acestea s-au reflectat într-o eficienţă economica sporită. Bazindu-ne pe cifrele ce ilustrează Sintetic felul în care s-a desfăşurat această activitate de ridicare a potenţialului productiv în anul ce a trecut, la nivelul judeţului, me-am propus sa desprindem în materialul de faţă şi anumite concluzii. în general, unităţile economice ale judeţului, aproape în totalitate, au apelat şi în anul ce a trecut la credite pentru mică mecanizare. Ca urmare, in 1971 s-au acordat credite pentru circa 220 de lucrări a căror valoare se ridică la zeci de milioane lei. O primă concluzie care se impune este aceea că, în majoritate, întreprinderile s-au orientat spre lucrări de autoutilare, In special pentru modernizarea utilajelor şi perfecţionarea transporturilor interne. Toate aceste lucrări au la bază o fundamentare economică judicioasă,, urmărind, în primul rînd, sporirea productivităţii muncii. Prin realizarea întregului volum de lucrări, eficienţa economică anuală antecalculată se ridică la peste 17 milioane lei, ceea ce va permite rambursarea creditelor în mai puţin de 2 ani. Astfel, uzina „Independenţa“ Sibiu a executat, în 1971, 29 lucrări, cu o eficienţă economică anuală antecalculată mai mare chiar decit volumul creditelor utilizate. Din păcate, celelalte uzine constructoare de maşini au apelat mult mai puţin în 1971 la asemenea credite. Este adevărat că la majoritatea se desfăşoară ample lucrări de dez. Continuare în pag. a II-al CORNELIU DAN OBIECTIVE edilitar—gospodăţreşti la Dumbrăveni Cei 137 delegaţi ai circumscripţiilor electorale din Dumbrăveni au stabilit, in cadrul adunării populare care a avut loc la nivelul oraşului, obiectivele edilitar-gospodăreşti ce se vor înfăptui prin contribuţia în bani şi în muncă a locuitorilor. Printre cele mai importante obiective se numără construcţia de amploare a complexului sportiv in aer liber, prevăzut şi cu o modernă sală de sport, extinderea spaţiului de şcolarizare cu încă trei săli de clasă la şcoala generală din oraş. Pentru satele aparţinătoare, Şaroş şi temea, sunt prevăzute construirea pe întinse suprafeţe a unor trotuare placate cu dale din beton, terminarea căminului cultural la temea, construirea a încă două săli de clasă la Şcoala generală din Şaroş şi altele. Valoarea totală a contribuţiei în bani a cetăţenilor se ridică la 224 500 lei. Prin hotărirea adoptată de adunarea populară, ca fiecare cetăţean să participe în acest an cu cite 6 zile muncă patriotică, se vor efectua la nivelul întregului oraş şi al satelor aparţinatoare 15 678 zile muncă. J.MIU.VVU. ‘C- J. W Vf r v -------- jţ Muncitor destoinic, perseverent, comunistul Precup Boaru, din atelierul montaj al uzinei „Independenta” Sibiu, atribuie o atenţie deosebită executării calitative lucrărilor la calitate de şef de echipă BIBI&UQTECA„ASTRA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, MÎŢT-VA ! ORGAN !AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Producţii bune există. Lipseşte doar... eficienţa economică Ascultăm şi darea de seamă, a comisiei de judecată. „Nu au fost abateri de la legalitatea populară, ţăranii cooperatori dînd dovadă de înaltă conştiinţă socialistă. Considerăm că averea obştească a fost bine gospodărită”. • . L;. rw1* . --iJ.0 iru^nL CorvSjliul .ci* COOducere 44- iii. MUniu! sqc:’;»i-u1 NtgCitAl ^ operatorilor din Tîrnava. Ascul- nut a manifestet exigfchtă in com- !a contribuit cu o mreaii:ZaiN cr. raportul comisiei de revizie. baterea tuturor acestor nereguli1'. 98 786 lei a veniturilor planicate a cooperatorilor făm raportul „Au fost cumpărate animale fără întocmirea actelor legale, fără participarea comisiei de vînzări-cumpărări. Sunt mari nereguli și la contabilitate, unde nu se înregistrează la timp și corect toate fenomenele economice, iată, de pildă, junincile n-au fost trecute în grupa superioară, deşi ele erau de mult... vaci. în legumicultura s-au constatat plusuri la unele produse, mari minusuri — la altele. La magazie — aceeaşi dezordine, fapt pentru care magazinerul Nicolae Şerban a fost sancţionat. La ţiglărie s-a constatat că au fost prost gospodărite obiectele de inventar, că nu se ţine evidenţa precisă a producţiei, fapt pentru care fostul responsabil Toader Precup a fost sancţionat. S-au găsit lipsuri în gestiune în aproape toate compartimentele de producţie însemnări de la adunarea generală a cooperatorilor din romuna Tîrnava ■ Iată două modalităţi de prezentare al aceleiaşi realităţi. Şi, după cum se poate uşor constata, cele două modalităţi diferă substanţial. Cum a prezentat aceeaşi realitate — darea de seamă a consiliului de conducere! Este foarte greu de precizat, în activitatea desfăşurată în anul trecut, cooperatorii din Tîrnava au obţinut remarcabile rezultate de producţie în unele sectoare, 3 442 kg grîu şi 52 305 kg sfeclă de zahăr la fiecare hectar cultivat, cele mai mari producţii medii din judeţul nostru şi din istoria unităţii, 612 litri de lapte anual de la fiecare vacă furajată, 4ŞI 683 lei venituri realizate numai din valorificarea producţiei de carne. Şi darea de seamă a consemnat multe aspecte pozitive ale activităţii desfăşurate în anul trecut de cooperatorii din, Tîrnava. Dar... o mai atentă analiză a fenomenelor economice dezvăluie aspecte de neconceput în activitatea financiară a unităţii. Deşi veniturile planificate nu au fost realizate — aici înregistrîndu-se un deficit, total de 458 924 lei — cheltuielile prevăzute au fost depăşite cu şi cu o depăşire de 262 771 lei a cheltuielilor prevăzute. Un asemenea fenomen nu este paradoxal, ci pur şi simplu de neconceput. Orice economist apreciază că o asemenea situaţie este de-a dreptul falimentară. De altfel, acesta a şi fost verdictul pe care adunarea generala l-a dat activităţii consiliului de conducere. Iar preşedintele unităţii, Martin Siegmund, răspunde senin: „N-am ştiut că am făcut atîtea cheltuieli. Credeam că...“. Dezbaterile au subliniat necesitatea stringentă a schimbării radicale a optici consiliului de conducere în gospodărirea averii obşteşti. „Să se manifeste maximă exigenţă în combaterea oricăror fenomene dăunătoare intereselor generale, să se respecte cu stricteţe hotărîrile adunării generale, să se facă analize periodice ale situaţiei financiare, pentru a se cunoaşte exact realitatea şi pentru a se întreprinde la timp măsuri de prevenire a deficienţelor“, acestea au fost ideile dezbătute de Ion Răceanu, Aurelia Teodorescu, Maria Mirgineanu, Vasile Târnă, Fira Velţan, Saul Bălănescu, Horst, Bloos, Ion Rusu, Aurel Smeureanu şi alţi participanţi la discuţii. Adunarea generală a manifestat responsabilitate faţă de realizarea sarcinilor de plan în acest an. Analizînd formele de retribuire a muncii, forul suprem de conducere a hotărît aplicarea şi extinderea acordului global. Trebuie să menţionăm însă că specialistul unităţii, inginera Valentina Melenciuc, nu a pregătit nici o planşă, nici un grafic pentru explicarea modului de aplicare a acordului global, ceea ce dovedeşte că în activitatea profesională a cadrului tehnic sunt mari deficienţe. (Continuare în pag. a 6-a) GH. GRĂDINARU RESPECTUL pretinde respect!.. în una di® serile trecute — la un magazin cu produse de panificaţie. Lume multă, felurită, grăbită. Binevoitoare, respectuoasă, vînzătoarea se străduia — şi reuşea — să facă faţă cu bine solicitărilor specifice orelor cu maximă aglomeraţie. O vorbă bună, un zimbet, un „Bună seara“ sau „La revedere“ familiar — şi totul se desfăşura firesc, civilizat. Dar, stupoare! La un moment dat, această atmosferă plăcută a fost întunecată brutal. Ce se în- _____________ umplase? Ceea ce din păcate, se mai întîmplă în unităţile comerciale. Anume: o cumpărătoare intre două vîrste începuse să atingă și să-şi poarte mîinile peste pîinile aşezate pe tejghea. •— Tovarăşă, a intervenit firesc şi necesar, glasul vânzătoarei, vă rog nu atingeţi pîinile; ştiţi, e vorba de respectarea unor, reguli elementare de igienă ... *— Cum îndrăzneşti să-mi vorbeşti aşa? a replicat furioasă cumpărătoarea. Nu ţi-e ruşine? Ce, am ajuns să-mi faci dumneata educaţie? Ia uite, veniţi voi, hoţii şi pungaşii din comerţ să vă legaţi de oamenii cinstiţi... Şi, trintimd o pîine într-un coş, a ieşit vai-vîrtej la stradă. In urma ei — o vinzătoare cu lacrimi pe obraji, clienți care, surprinşi, stupefiaţi, nici nu avuseseră timp să intervină. ■ ... A doua zi, într-o oră mai puţin aglomerată, am întrebat-o pe vlnzătoare. V-aţi revenit după scena penibilă de aseară? — Nu e uşor să-ţi revii după asemenea jigniri grosolane. Dar azi, cei dincomerţ, trebuie să fim înarmaţi cu , foarte mult calm şi foarte multă răbdare. Pentru că, nu ştiu cum se face, există cetâţeni care cred că toţi cei ce lucrează în comerţ sunt „hoţi şi pungaşi“ — dian aţi auzit aseară. Nimic de zis, există şi între noi unii care îşi mai vind cinstea şi nu au o atitudine cuviincioasă faţă de clienţi. Insă, marea, imensa noastră majoritate e cu totul altfel. Munceşte cinstit, se străduieşte să facă,totul pentru a-i mulţumi pe cumpărători. Ciudat este că unii cumpărători — din fericire tot mai puţini *— ne confundă atitudinea binevoitoare cu un soi de ploconire cerşetoreas__________ că, serviabilitatea — cu servilismul, amabilitatea — cu slugărnicia ... şi aşa mai departe. De aici, can aţi văzut aseară, nu e decît un pas pină la catalogări şi etichetări extrem de jignitoare, pînă la o atitudine boierească faţă de noi, atitudine ce se aseamănă în multe privinţe cu aceea dintre stăpîn şi slugă sau sclav. Sperăm, însă, că „cei şapte ani de acasă“ şi mai cu seamă munca educativă ce se desfăşoară cu atita amploare vor face ca respectului cu care ii întimpinăm şi-i înconjuram pe cumpărători să i se răspundă, vorbind în limbaj comercial, cu aceeaşi monedă. Bine, înţeles, acest lucru ne va obliga şi pe noi mai mult. Altfel nu se poate. Intr-o lume dreaptă, cinstită, civilizată ca a noastră, lipsa de respect reciproc, jignirea, lezarea demnităţii şi personalităţii umane sunt şi vor fi din ce în ce mai mult de neconceput. Ce să vă mai spun? Numai atit, dacă cumpărătoii pretind din partea lucrătorilor din comerţ să dea dovadă de o anumită etică, apoi şi lor li se cere acelaşi lucru. Pentru că trebuie să existe şi o etică a cumpărătorului... Cuvinte, gînduri, idei înţelepte! Cum le răspundem? T.FTRU reflex cotidian ANUL V nr. 1222 Vineri ,28 ianuarie 19724 pagini 30 bani Din experienţa muncii de la om la om AGITATORUL -caracterul activ al muncii sale Rezultatele economice bune cu care s-au prezentat unităţile productive, colectivele de muncă din celelalte domenii de activitate la sfirşitul anului 1971, demarajul viguros declanşat din prima zi a celui de-al doilea an al cincinalului demonstrează în bună parte că organele şi organizaţiile de partid au condus cu competenţă sporită masele de oameni ai muncii spre atingerea jaloanelor determinante de progres în sfera împlinirii universului uman ca factor conştient, activ, de făurire a societăţii socialiste. Le rezultatele lăudabile înregistrate în toate domeniile, o contribuţie de loc neglijabilă şi-a adus şi munca politică de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, — pe diverse planuri şi în formevariate — pentru cunoaşterea şi însuşirea aprofundată a documentelor şi hotărîrilor de partid, a amplului program elaborat de conducerea partidului nostru pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, politice şi culturaleducative a tuturor oamenilor muncii, a legilor statului nostru, mobilizînd necontenit masele la îndeplinirea exemplară a importantelor obiective reieşite din Directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Materializînd indicaţiile conducerii superioare de partid, în fiecare organizaţie de bază, la nivelul comitetelor de partid s-au organizat colective de agitatori care, angajîndu-se total în vasta operă de educare şi informare a oamenilor în rîndul cărora activează, reuşesc să determine direcţionarea acestora spre probleme economice, politice, sociale majore. Bune rezultate au dobîndit pe această linie organizaţiile de partid de la uzina „Independenţa“, fabrica „Drapelul roşu“ şi C.E.I.L. Sibiu, „Emailul roşu“ Mediaş, U.M.M.N. Copşa Mică, Fabrica de tricotaje Agnita, Uzinele textile Cisnădie, ca şi comitetele comunale de partid din Apoldu de Jos, Avrig, Bîrghiş, Orlat şi altele, care au ca principală preocupare informarea sistematică a colectivelor de agitatori, instruirea lor cu metodo- logia transmiterii sarcinilor pînă la locul de muncă. Urmînd indicaţiile plenarei Comitetului judeţean de partid care a dezbătut activitatea ideologică, politică şi cultural-educativă, aceste organizaţii au înţeles să cheme lunar — cu prilejul transmiterii sarcinilor — şi agitatorii, fapt care ajută la cunoaşterea mai exactă a obiectivelor ce revin, atelierelor, echipelor şi fiecărui om în parte. Nu este vorba deci de o instruire la general, ci de transmiterea concretă a ceea ce trebuie făcut la un moment dat. Aşa s-a procedat, de exemplu, la Fabrica de tricotaje din Agnita, unde erau mulţi muncitori care nu-şi îndeplineau normele de producţie şi în această situaţie nu realizau nici produse de bună calitate. In plus, aici numărul absenţelor nemotivate, al întârzierilor de la program grevau asupra realizării indicelui de utilizare a maşinilor, a fondului de timp în general. Acţionind pentru lichidarea acestor carenţe, agitatorii instruiţi de comitetul de partid în mod diferenţiat, pentru fiecare problemă, au desfăşurat timp de mai multe săptămâni b vie şi eficientă muncă de la om la om, determinînd în final o cotitură radicală a întregii activităţi. Aşa s-a ajuns la situaţia actuală că produsele întreprinderii au devenit apreciate pentru calitatea lor ireproşabilă, indicele de folosire a fondului de timp a crescut de la 90,8 în trimestrul IV al anului 1970 la 92,9 la sută la finele anului trecut. Un exemplu grăitor de îmbunătăţire a activităţii de partid in domeniul muncii de propagandă îl constituie, iniţiativa comuniştilor de la „Emailul roşu“ din Mediaş. Avînd un mare număr de cadre tehnice cu pregătire superioară, peste 60 — îrt majoritate membri de partid — comitetetul de partid de aici a pus în discuţie folosirea mai eficientă a capacităţii lor de creaţie. Aşa s-a născutideea, concretizată mai apoi într-o Iniţiativă, ca fiecare cadru tehnic cu oe pregătire superioară să aducă îmbunătăţiri procesului de producţie inte stare să genereze o economie de cel puţin 2 000 ore manoperă sau ut*, cuantum echivalent cu 50 000 leianual. Valoare® totală a economii is«“Continuare In pag. * IIÎÎ-a) SCUTEA SIMION şeful sectorului muncă politică de una»S de la Comitetul judeţean Sibiu al P.C.R. in cadrul preocupărilor de strictă actualitate Perfecţionarea pregătirii cadrelor Pregătirea cadrelor constituie, pentru fiecare unitate economică, o problemă de importanţă majoră. Fiecare Întreprindere cere obligaţia de a privi în perspectivă atît formarea de noi muncitori calificaţi, de noi specialişti, conform sarcinilor de dezvoltare a unităţii respective, cit şi perfecţionarea pregătirii întregului colectiv. Este de altfel o sarcină trasată de conducerea de partid şi de stat, care va conduce în mod nemijlocit laridicarea nivelului de pregătire a tuturor oamenilor muncii şi prin aceasta la creşterea necontenită a productivităţii noncii sociale. Privită sub acest aspect, problema pregătirii cadrelor, sub diferitele ei forme, îşi găseşte materializarea în cele mai multe unităţi industriale ale judeţului nostru. Prezentăm doar cîteva măsuri din programele de acţiune ale C.E.I.L. şi „Flamură roşie“ Sibiu. • La C.E.I.L. Sibiu se află înplină desfăşurare cursul de pregătire a 57 de maiştri pe cele 3 activităţi: exploatare, industrializare şiproduse finite. Aceste cursuri, începute încă de anul trecut, se desfăşoară în 4 cicluri şi sunt conduse de 3 ingineri din cadrul combinatului, care au urmat cursurile CEPECA forma instructorimaiştri. In acţiunea de perfecţionare, felpregătirii sunt cuprinşi de asemenea, 425 muncitori, care vor urma cursurile organizate în 30 de grupe, pe cele 3 activităţi. Acest program de pregătire este stabilit pentru întregul an, cursurile îmcepînd din 15 februariei. Totodată este stabilit un program de perfecţionare a pregătirii cadrelor cu studii medii şi superioare. Conducerea combinatului nu a scăpat din vedere nici asigurarea necesarului de muncitori calificaţi pentru sarcinile sporite din perioada următoare. Ca urmare, în forma de ucenicie mixtă simt pregătiţi peste 200 tineri în meseria de timplari universali. Majoritatea vor fi repartizaţi să lucreze la noua fabrică de mobilă din Mediaş, unitate corpponentă a combinatului. • „Flamura roşie“ Sibiu îşi pregăteşte muncitorii calificaţi pentru diferitele meserii la şcoli profesionale din Sibiu, Sighişoara, Tîrgu Mureş, Arad, Bucureşti. In acelaşi timp, nu este neglijată nici forma de calificare prin ucenicie la locul de muncă. In prezent, 25 de ucenici, după ce au urmat 3 luni cursurile de pregătire teoretică la „Nicovala“ din Sighişoara, continuă efectuarea stagiului de ucenicie, de 7 luni, în secţiile întreprinderii. In curind vor absolvi cursurile de pregătire — forma serală — 25 operatori mase plastice. Aceștia au urmat programul de pregătire teoretică la Grupul școlar al M.I.U. din Sibiu, efectuînd practica in întreprindere. In perspectivă, este preconizat un curs de calificare la locul de muncă în meseriile de strungari, frezori, rabotori, mortezori şi lăcătuşi mecanici. Incepind din luna februarie şi la această întreprindere vor fi cuprinşi în cursurile de perfecţionare a pregătirii 450 de salariaţi, din care peste 300 muncitori. i • DIN ACTUALITATEA COTIDIANĂ • CITITORII SESIZEAZĂ • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Spirala evoluţiei plantelor şi animalelor pag. a 2-a • COMUNA — perimetru al investiţiei de hărnicie şi responsabilitate cetăţenească pag. a 2-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag a 4-a Vedere parţială din atelierul de proiectare al Filialei Sibiu a Centrului canică fînă și seul» de cercetări și proiectări pentru me- HUIX TllIX * ■ ELEMENTE FASCISTE AU AITACAT I A BARI SEDIUL UNEI SECŢII A P.C. ITALIAN. Hungar mii au turnat în incăpixS benzină şi au dat foc sediului, provocind importante pagube materiale. Opinia publică diai' oraş şi-a manifer tat indignarea faţă de această acţiune şi a cerut autoritătilor luarea unor măsuri drastic» Impotriva «tir ca lorilor. ■ VALOAREA STUPfcTIANTTllLOR CONFISCATE IN SALA. I în cursul anului 1971 s4 ridică la I peste 900 de milioane dolari, « anunțat Biroul federal de luptă I împotriva narcoticelor și drogu- I rilor. Cifra reprezintă q cantitate I de stupefiante de trei ori mai msre decit cea capturată* 1 in timpul anului precedent. In arjelași timp, a precizat John Ingerscftl, directo» rul Biroului pentru narcotic*, m fost arestate 3 512 persoane implj- I cate în traficul de drogări \■ IN CEA MAI MARE PARTE A REGIUNILOR ITALIEI se înregistrează, de miercuri, abundente, căderi de zăpadă, vin* puternic,, şi temperaturi glaciale. In Lom, i bardia, după ninsoarea de marţi, a căzut un strat gros de biramăti Ca urmare a poleiului, mai multe/! aeroporturi au fost închise In timp/! ce pe căile rrutiere s-au semna.! p t numeroase tamponări. Aerofxvrml din Milano, al treilea ca mari.mA dim Italia, a stat închis apr (/apt? toată ziua de miercuri» La Triest, vîmtul a avut o viteză de pestă 100 kilometri la ora. Locuitorii aut initîmpina’t dificultăţi deosebite in circulaţia pe drumurile îngheţate. Mai multe clădiri au fost aviate. ■ UN COMUNICAT AL DIRECŢIEI FEDERALE PENTRU AVIAŢIA CIVILĂ, difuzat de agenţia Tanjug, anunţă că unt aviat al companiei aeriene ingrislave „I.A.T.“ de tipul „DC-9“, ce se făcea curse pe lavia Copenhaga Zagreb—Belgrad, s-a prăbuşit miercuri pe teritoriul Cehoslovaciei, la 10 kilometri de frontiera cu R. D. Carmană, in urma unei explozii. Rămăşiţele avionului s-au împrăştiat pe o zonă imtinstai din masivul Krasne Hory. înavion se aflau 22 de călători, profile şi cinci membri ai echiipajurii. Poliţia locală a găsit 1.1 morţi. Pină acum, singurul suipriviet'Uildi este o însoţitoare de bord care a fost transportată la spital în stare gravă. I IN CIUDA UNOR PUTERNICE CĂDERI DE ZĂPADA, caa mai mare parte a celor aproape 100 000 de locuitori ai oraşului italian Ancona au petrecut cîteva ore ale dimineţii de miercuri în car liber, din cauza unor cutremure de pâinii«toatre au zguduit această zonă de pe malul Mării Adriatice. O parte din clădirile vechi ale oraşului s-au fisurat ori s-au prăbuşit. Nu au fost anunţate victime. Alte cutremure urai uşoare ,au fost înregistrate In acelaşi timp şi în alte oraşe din Italia, fără a provoca Insă pagube materiale sau victime.