Tribuna Sibiului, ianuarie 1972 (Anul 5, nr. 1201-1224)

1972-01-28 / nr. 1222

Utilizarea creditelor de mică mecanizare Un mijloc eficient de sporire a potenţialului tehnic din întreprinderi Există multiple mijloace prin care colectivele de munca din unită­ţile economice reuşesc să-şi ridice nivelul eficientei activităţii ce o desfăşoară. Prin continua preocupare privind utilizarea cit mai raţională a­ maşinilor şi utilajelor, a suprafeţe­lor de producţie sunt create posibili­tăţi tot m­ai mari de sporire a volu­mului de producţie, de ridicare a in­dicilor de utilizare a patrimoniului tehnic. în acelaşi timp, perfecţionarea proceselor de producţie, a maşinilor şi utilajelor, prin confecţionarea a­­numitor mecanisme şi dispozitive, ra­ţionalizarea transporturilor interne, construirea de noi maşini şi utilaje prin autoutilaje constituie rezerve nebănuite de sporire a­ productivităţii muncii, de reducere a cheltuielilor materiale de producţie. După cum se ştie, un mijloc deo­sebit de eficient de realizare a anu­mitor lucrări de autoutilare, de per­fecţionare a proceselor tehnologice, de creare a noi spaţii de producţie, fără a se apela la fonduri de inves­tiţie, îl constituie creditul de mică mecanizare, în ultimii ani, convingindu-se de utilitatea efectuării lucrărilor de mici mecanizări, din credite, aproape toate unităţile economice ale judeţului au apelat la această forma de împru­mut, rambursarea lui avind la bază beneficiile suplimentare obţinute. Din acest punct de vedere pot fi date multe exemple. Apelînd la astfel de surse financiare, întreprinderea „Fla­mura roşie“, uzina ,,Independenţa“, U.P.A.S., „Automecanica“ Mediaş, lazina mecanică .Mirsa şi multe altele «a realizat în ultimii ani o serie de mecanizări care au avut o mare in­fluenţa asupra creşterii productivită­ţii muncii, asigurindu-se *" totodată condiţii mult mai bune de lucru. Toate acestea s-au reflectat într-o eficienţă economica sporită. Bazindu-ne pe cifrele ce ilustrează Sintetic felul în care s-a desfăşurat această activitate de ridicare a po­tenţialului productiv în anul ce a trecut, la nivelul judeţului, me-am propus sa desprindem în materialul de faţă şi anumite concluzii. în general, unităţile economice ale judeţului, aproape în totalitate, au apelat şi în anul ce a trecut la credite pentru mică mecanizare. Ca urmare, in 1971 s-au acordat credite pentru circa 220 de lucrări a căror valoare se ridică la zeci de milioane lei. O primă concluzie care se impune este aceea că, în majoritate, între­prinderile s-au orientat spre lucrări de autoutilare, In special pentru mo­dernizarea utilajelor şi perfecţio­narea transporturilor interne. Toate aceste lucrări au la bază o funda­mentare economică judicioasă,, ur­mărind, în primul rînd, sporirea pro­ductivităţii muncii. Prin realizarea întregului volum de lucrări, eficienţa economică anuală antecalculată se ridică la peste 17 milioane lei, ceea ce va permite rambursarea creditelor în mai puţin de 2 ani. Astfel, uzina „Independenţa“ Sibiu a executat, în 1971, 29 lucrări, cu o eficienţă eco­nomică anuală antecalculată mai mare chiar decit volumul creditelor utilizate. Din păcate, celelalte uzine con­structoare de maşini au apelat mult mai puţin în 1971 la asemenea cre­dite. Este adevărat că la majoritatea se desfăşoară ample lucrări de dez­. Continuare în pag. a II-al CORNELIU DAN OBIECTIVE­­ edilitar—gospodă­­ţ­­­reşti la Dumbrăveni­­­ Cei 137 delegaţi ai circum­scripţiilor electorale din Dum­brăveni au stabilit, in cadrul adunării populare care a a­­vut loc la nivelul oraşului, o­­biectivele edilitar-gospodăreşti ce se vor înfăptui prin con­tribuţia­ în bani şi în muncă a locuitorilor. Printre cele mai importante obiective se nu­­mără construcţia de amploare a complexului sportiv in aer liber, prevăzut şi cu o mo­dernă sală de sport, extinde­rea spaţiului de şcolarizare cu încă trei săli de clasă la şcoa­la generală din oraş. Pentru satele aparţinătoare, Şaroş şi temea, sunt prevăzute constru­irea pe întinse suprafeţe a unor trotuare placate cu dale din beton, terminarea cămi­nului cultural la temea, cons­truirea a încă două săli de clasă la Şcoala generală din Şaroş şi altele. Valoarea totală a contribu­ţiei în bani a cetăţenilor se ridică la 224 500 lei. Prin ho­­tărirea adoptată de adunarea populară, ca fiecare cetăţean să participe în acest an cu cite 6 zile muncă patriotică, se vor efectua la nivelul în­tregului oraş şi al satelor a­­parţinatoare 15 678 zile­ muncă. J.MIU.VVU.­ ‘C- J. W Vf r v -------- jţ Muncitor destoinic, perseverent,­­ comunistul Precup Boaru, din ate­lierul montaj al uzinei „Indepen­denta” Sibiu, atribuie o atenţie­­ deosebită executării calitative lucrărilor la calitate de şef de­­ echipă BIBI&UQTECA„ASTRA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, M­ÎŢT-VA ! ORGAN !AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR­ JUDEŢEAN Producţii bune există. Lipseşte doar... eficienţa economică Ascultăm şi darea de seamă, a comisiei de judecată. „Nu au fost abateri de la legalitatea populară, ţăranii cooperatori dînd dovadă de înaltă conştiinţă socialistă. Conside­răm că averea obştească a fost bine gospodărită”. • . L;. rw1* . --iJ.0 iru^nL CorvSjliul .ci* COOducere 44-­ ii­i. MUniu! sqc:’;»i-u1 Nt­gCitAl ^ operatorilor din Tîrnava. Ascul- nut a manifestet exigfchtă in com- !a contribuit cu o mreaii:ZaiN cr. raportul comisiei de revizie. baterea tuturor acestor nereguli1'. 98 786 lei a veniturilor­ planicate a cooperatorilor făm raportul „Au fost cumpărate animale fără întocmirea actelor legale, fără par­ticiparea comisiei de vînzări-cum­­părări. Sunt mari nereguli și la con­tabilitate, unde nu se înregistrează la timp și corect toate fenomenele economice, iată, de pildă, junincile n-au fost trecute în grupa superi­oară, deşi ele erau de mult... vaci. în legumicultura s-au constatat plu­suri la unele produse, mari minu­suri — la altele. La magazie — a­­ceeaşi dezordine, fapt pentru care magazinerul Nicolae Şerban a fost sancţionat. La ţiglărie s-a constatat că au fost prost gospodărite obiec­­­tele de inventar, că nu se ţine evi­denţa precisă a producţiei, fapt pentru care fostul responsabil Toa­­der Precup a fost sancţionat. S-au găsit lipsuri în gestiune în aproape toate compartimentele de producţie însemnări de la adunarea generală a cooperatorilor din romu­­na Tîrnava ■ Iată două modalităţi de prezentare al aceleiaşi realităţi. Şi, după cum se poate uşor constata, cele două modalităţi diferă substanţial. Cum a prezentat aceeaşi realitate — darea de seamă a consiliului de conducere! Este foarte greu de precizat, în activitatea desfăşurată în anul trecut, cooperatorii din Tîr­nava au obţinut remarcabile rezul­tate de producţie în unele sectoare, 3 442 kg grîu şi 52 305 kg sfeclă de zahăr la fiecare hectar cultivat, cele mai mari producţii medii din jude­ţul nostru şi din istoria unităţii,­­ 612 litri de lapte anual de la fie­care vacă furajată, 4ŞI 683 lei veni­turi realizate numai din valorifica­rea producţiei de carne. Şi darea de seamă a consemnat multe aspec­te pozitive ale activităţii desfăşurate în anul trecut de cooperatorii din, Tîrnava. Dar... o mai atentă analiză a fenomenelor economice dezvăluie aspecte de neconceput în activitatea financiară a unităţii. Deşi venitu­rile planificate nu au fost realizate — aici înregistrîndu-se un deficit, total de 458 924 lei — cheltuielile prevăzute au fost depăşite cu şi cu o depăşire de 262 771 lei a cheltuielilor prevăzute. Un aseme­nea fenomen nu este paradoxal, ci pur şi simplu de neconceput. Orice economist apreciază că o asemenea situaţie este de-a dreptul falimen­tară. De altfel, acesta a şi fost ver­dictul pe care adunarea generala l-a dat activităţii consiliului de con­ducere. Iar preşedintele unităţii, Martin Siegmund, răspunde senin: „N-am ştiut că am făcut atîtea chel­tuieli. Credeam că...“. Dezbaterile au subliniat necesita­­tea stringentă a schimbării radicale a optici consiliului de conducere în gospodărirea averii obşteşti. „Să se manifeste maximă exigenţă în com­baterea oricăror fenomene dăună­toare intereselor generale, să se res­pecte cu stricteţe hotărîrile adunării generale, să se facă analize perio­dice ale situaţiei financiare, pentru a se cunoaşte exact realitatea şi pentru a se întreprinde la timp mă­suri de prevenire a deficienţelor“, acestea au fost ideile dezbătute de Ion Răceanu, Aurelia Teodorescu, Maria M­irgineanu, Vasile Târnă, Fira Velţan, Saul Bălănescu, Horst, Bloos, Ion Rusu, Aurel Smeureanu şi alţi participanţi la discuţii. Adunarea generală a manifestat responsabilitate faţă de realizarea sarcinilor de plan în acest an. Ana­­lizînd formele de retribuire a mun­cii, forul suprem de conducere a hotărît aplicarea şi extinderea acor­dului global. Trebuie să menţionăm însă că specialistul unităţii, inginera Valentina Melenciuc, nu a pregătit nici o planşă, nici un grafic pentru explicarea modului de aplicare a acordului global, ceea ce dovedeşte că în activitatea profesională a ca­drului tehnic sunt mari deficienţe. (Continuare în pag. a 6-a) GH. GRĂDINARU RESPECTUL pretinde respect!.. în una di® serile trecute — la un magazin cu produse de pani­ficaţie. Lume multă, felurită, grăbită. Binevoitoare, respectuoasă, vîn­­zătoarea se străduia — şi reuşea — să facă faţă cu bine solicitărilor specifice orelor cu maximă aglo­meraţie. O vorbă bună, un zimbet, un „Bună seara“ sau „La revedere“ familiar — şi totul se desfăşura firesc, civilizat. Dar, stupoare! La un moment dat, această atmosferă plăcută a fost întunecată brutal. Ce se în- _____________ u­mplase? Ceea ce din păcate, se mai întîmplă în unităţile comer­ciale. Anume: o cumpărătoare in­tre două vîrste începuse să atingă și să-şi poarte mîinile peste pîinile aşezate pe tejghea. •— Tovarăşă, a intervenit firesc şi necesar, glasul vânzătoarei, vă rog nu atingeţi pîinile; ştiţi, e vorba de respectarea unor, reguli elementare de igienă ... *— Cum îndrăzneşti să-mi vor­beşti aşa? a replicat furioasă cum­­părătoarea. Nu ţi-e ruşine? Ce, am ajuns să-mi faci dumneata educa­ţie? Ia uite, veniţi voi, hoţii şi pungaşii din comerţ să vă legaţi de oamenii cinstiţi... Şi, trintimd o pîine într-un coş, a ieşit vai-vîrtej la stradă. In urma ei — o vinzătoare cu lacrimi pe obraji, clienți care, sur­prinşi, stupefiaţi, nici nu avuseseră timp să intervină. ■ ... A doua zi, într-o oră mai puţin aglomerată, am întrebat-o pe vlnzătoare. V-aţi revenit după scena penibilă de aseară? — Nu e uşor să-ţi revii după asemenea jigniri grosolane. Dar azi, cei din­­comerţ, trebuie să fim înarmaţi cu , foarte mult calm şi foarte multă răbdare. Pentru că, nu ştiu cum se face, există cetâ­ţeni care cred că toţi cei ce lu­crează în comerţ sunt­ „hoţi şi pun­gaşi“ — dian aţi auzit aseară. Ni­mic de zis, există şi între noi unii care îşi mai vind cinstea şi nu au o atitudine cuviincioasă faţă de clienţi. Insă, marea, imensa noas­tră m­ajoritate e cu totul altfel. Munceşte cinstit, se străduieşte să facă,totul pentru a-i mulţumi pe cumpărători. Ciudat este că unii cumpărători — din fericire tot mai puţini *— ne confundă atitudinea binevoitoare cu un soi de ploco­nire cerşetoreas­__________ că, serviabilitatea — cu servilismul, amabilitatea — cu slugărnicia ... şi aşa mai de­parte. De aici, can aţi văzut a­­seară, nu e decît un pas pină la catalogări şi etichetări extrem de jignitoare, pînă la o atitudine bo­ierească faţă de noi, atitudine ce se aseamănă în multe privinţe cu aceea dintre stăpîn şi slugă sau sclav. Sperăm, însă, că „cei şapte ani de acasă“ şi mai cu seamă munca educativă ce se desfăşoară cu atita amploare vor face ca res­pectului cu care ii întimpinăm şi-i înconjuram pe cumpărători să i se răspundă, vorbind în limbaj co­mercial, cu aceeaşi monedă. Bine­, înţeles, acest lucru ne va obliga şi pe noi mai mult. Altfel nu se­ poa­te. Intr-o lume dreaptă, cinstită, civilizată ca a noastră, lipsa de respect reciproc, jignirea, lezarea demnităţii şi personalităţii umane sunt şi vor fi din ce în ce mai mult de neconceput. Ce să vă mai spun? Numai atit, dacă cumpără­­toii pretind din partea lucrătorilor din comerţ să dea dovadă de o anumită etică, apoi şi lor li se cere acelaşi lucru. Pentru că trebuie să existe şi o etică a cumpărătorului... Cuvinte, gînduri, idei înţelepte! Cum le răspundem? T.­FTRU reflex cotidian ANUL V nr. 1222 Vineri ,28 ianuarie 1972­­4 pag­ini 30 bani Din experienţa muncii de la om la om AGITATORUL -caracterul activ al muncii sale Rezultatele economice bune cu care s-au prezentat unităţile productive, colectivele de muncă din celelalte domenii de activitate la sfirşitul anu­lui 1971, demarajul viguros declanşat din prima zi a celui de-al doilea an al cincinalului demonstrează în bună parte că organele şi organizaţiile de partid au condus cu competenţă spo­rită masele de oameni ai muncii spre atingerea jaloanelor determinante de progres în sfera împlinirii universu­lui uman ca factor conştient, activ, de făurire a societăţii socialiste. Le rezultatele lăudabile înregistrate în toate domeniile, o contribuţie de loc neglijabilă şi-a adus şi munca politică de educare marxist-leninistă a oamenilor muncii desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, — pe diverse planuri şi în forme­­va­riate — pentru cunoaşterea şi însuşi­rea aprofundată a documentelor şi hotărîrilor de partid, a amplului pro­gram elaborat de conducerea partidu­lui nostru pentru îmbunătăţirea acti­vităţii ideologice, politice şi cultural­­educative a tuturor oamenilor mun­cii, a legilor statului nostru, mobili­­zînd necontenit masele la îndeplini­rea exemplară a importantelor obiec­­tiv­e reieşite din Directivele celui de-al X-lea Congres al P.C.R. Materi­alizînd indicaţiile conducerii superioare de partid, în fiecare orga­nizaţie de bază, la nivelul comitete­lor de partid s-au organizat colecti­ve de agitatori care, angajîndu-se to­tal în vasta operă de educare şi in­formare a oamenilor în rîndul cărora activează, reuşesc să determine direc­ţionarea acestora spre probleme eco­nomice, politice, sociale majore. Bune rezultate au dobîndit pe această linie organizaţiile de partid de la uzina „Independenţa“, fabrica „Drapelul roşu“ şi C.E.I.L. Sibiu, „Emailul ro­şu“ Mediaş, U.M.M.N. Copşa Mică, Fabrica de tricotaje Agnita, Uzinele textile Cisnădie, ca şi comitetele co­munale de partid din Apoldu de Jos, Avrig, Bîrghiş, Orlat şi altele, care au ca principală preocupare infor­marea sistematică a colectivelor de agitatori, instruirea lor cu metodo- logia transmiterii sarcinilor pînă la locul de muncă. Urmînd indicaţiile plenarei Comite­tului judeţean de partid care a dez­bătut activitatea ideologică, politică şi cultural-educativă, aceste organizaţii au înţeles să cheme lunar — cu pri­lejul transmiterii sarcinilor — şi agi­tatorii, fapt care ajută la cunoaşterea mai exactă a obiectivelor ce revin, atelierelor, echipelor şi fiecărui om în parte. Nu este vorba deci de o instruire la general, ci de transmite­rea concretă a ceea ce trebuie făcut la un moment dat. Aşa s-a procedat, de exemplu, la Fabrica de tricotaje din Agnita, unde erau mulţi munci­tori care nu-şi îndeplineau normele de producţie şi în această situaţie nu realizau nici produse de bună cali­tate. In plus, aici numărul absenţelor nemotivate, al întârzierilor de la pro­gram grevau asupra realizării indi­celui de utilizare a maşinilor, a fon­dului de timp în general. Acţionind pentru lichidarea acestor carenţe, agitatorii instruiţi de comitetul de partid în mod diferenţiat, pentru fie­care problemă, au desfăşurat timp de mai multe săptămâni b vie şi eficientă muncă de la om la om, determinînd în final o cotitură radicală a întregii activităţi. Aşa s-a ajuns la situaţia actuală că produsele întreprinderii au devenit apreciate pentru calitatea lor ireproşabilă, indicele de folosire a fondului de timp a crescut de la 90,8 în trimestrul IV al anului 1970 la 92,9 la sută la finele anului tre­cut. Un exemplu grăitor de îmbunătă­ţire a activităţii de partid in dome­niul muncii de propagandă îl­­ con­stituie, iniţiativa comuniştilor de la „Emailul roşu“ din Mediaş. Avînd un mare număr de cadre tehnice cu pre­gătire superioară, peste 60 — îrt ma­joritate membri de partid — comite­­tetu­l de partid de aici a pus în dis­cuţie folosirea mai eficientă a capa­cităţii lor de creaţie. Aşa s-a născut­­ideea, concretizată mai apoi într-o Iniţiativă, ca fiecare cadru tehnic cu oe pregătire superioară să aducă îmbu­nătăţiri procesului de producţie inte stare să genereze o economie de cel puţin 2 000 ore manoperă sau ut*, cuantum echivalent cu 50 000 lei­­anual. Valoare® totală a economii is«“­­Continuare In pag. * IIÎÎ-a) SCUTEA SIMION şeful sectorului muncă politică de una»S de la Comitetul judeţean Sibiu al P.C.R. in cadrul preocupărilor de strictă actualitate Perfecţionarea pregătirii cadrelor Pregătirea cadrelor constituie, pentru fiecare unitate economi­că, o problemă de importanţă m­ajoră. Fiecare Întreprindere cere obligaţia de a privi în pers­pectivă atît formarea de noi muncitori calificaţi, de noi spe­cialişti, conform sarcinilor de dezvoltare a unităţii respective, cit şi perfecţionarea pregătirii întregului colectiv. Este de alt­fel o sarcină trasată de condu­cerea de partid şi de stat, care va conduce în mod nemijlocit la­­ridicarea nivelului de pregă­tire a tuturor oamenilor muncii şi prin aceasta la creşterea ne­contenită a productivităţii non­­cii sociale. Privită sub acest aspect, pro­blema pregătirii cadrelor, sub diferitele ei forme, îşi găseşte materializarea în cele mai mul­te unităţi industriale ale jude­ţului nostru. Prezentăm doar cîteva­­ măsuri din programele­ de acţiune­ ale C.E.I.L. şi „Fla­mură roşie“ Sibiu. • La C.E.I.L. Sibiu se află în­­plină desfăşurare cursul de pregătire a 57 de maiştri pe cele 3 activităţi: exploatare, in­dustrializare şi­­produse finite. Aceste cursuri, începute încă de anul trecut, se desfăşoară în 4 cicluri şi sunt conduse de 3 ingineri din cadrul combina­tului, care au urmat cursurile CEPECA forma instructori­­maiştri. In acţiunea de perfecţionare, felpregătirii sunt cuprinşi de ase­menea, 425 muncitori, care vor urma cursu­rile organizate în 30 de grupe, pe cele 3 activităţi. A­­cest program de pregătire este stabilit pentru întregul an, cursu­rile îmcepînd d­in 15 februariei. Totodată este stabilit un pro­gram de perfecţionare a pregă­tirii cadrelor cu studii medii şi superioare. Conducerea combinatului nu a scăpat din vedere nici asigu­rarea necesarului de muncitori calificaţi pentru sarcinile spo­rite din perioada următoare. Ca urmare, în forma de ucenicie mixtă simt pregătiţi peste 200 tineri în meseria de timplari universali. Majoritatea vor fi repartizaţi să lucreze la noua fabrică de mobilă din Mediaş, unitate corpponentă a combina­tului. • „Flamura roşie“ Sibiu îşi pregăteşte muncitorii calificaţi pentru diferitele meserii la şcoli profesionale din Sibiu, Sighi­şoara, Tîrgu Mureş, Arad, Bucu­reşti. In acelaşi timp, nu este neglijată nici forma de califi­care prin ucenicie la locul de muncă. In prezent, 25 de uce­nici, după ce au urmat 3 luni cursurile de pregătire teoretică la „Nicovala“ din Sighişoara, continuă efectuarea stagiului de ucenicie, de 7 luni,­ în secţiile întreprinderii. In curind vor absolvi cursu­rile de pregătire — forma se­rală — 25 operatori mase plas­tice. Aceștia au urmat progra­mul de pregătire teoretică la Grupul școlar al M.I.U. din Si­biu, efectuînd practica in în­treprindere. In perspectivă, este preconi­zat un curs de calificare la lo­cul de muncă în meseriile de strungari, frezori, rabotori, mor­­tezori şi lăcătuşi mecanici. Incepind din luna februarie şi la această întreprindere vor fi cuprinşi în cursurile de per­fecţionare a pregătirii 450 de salariaţi, din care peste 300 muncitori. i • DIN ACTUALITA­TEA COTIDIANĂ • CITITORII SESIZEAZĂ • Rubrica de informaţii AZI... AZI... • Spirala evoluţiei plan­telor şi animalelor pag. a 2-a • COMUNA — perime­tru al investiţiei de hărnicie şi responsabi­litate cetăţenească pag. a 2-a • VIAŢA INTERNAŢIONALĂ pag a 4-a Vedere parţială din atelierul de proiectare al Filialei Sibiu a Centrului canică fînă și seul» de cercetări și proiectări pentru me- HUIX TllIX * ■ ELEMENTE FASCISTE AU A­­I­TACAT I A BARI SEDIUL UNEI­­ SECŢII A P.C. ITALIAN. Hunga­r mii au turnat în incăpixS benzină şi au dat foc sediului, provocind importante pagube materiale. Opi­nia publică diai' oraş şi-a manif­er tat indignarea faţă de această ac­ţiune şi a cerut autori­tătilor lua­rea unor măsuri drastic» Impotri­­va «tir ca lori­lor. ■ VALOAREA STUPfcTIANTTll­­­­LOR CONFISCATE IN SALA. I în cursul anului 1971 s4­ ridică la I peste 900 de milioane dolari, «­­ anunțat Biroul federal de luptă I împotriva narcoticelor și drogu- I rilor. Cifra reprezintă q cantitate I de stupefiante de trei o­ri mai m­s­­­­re decit cea capturată* 1 in timpul­­ anului precedent. In arjelași timp,­­ a precizat John Ingerscftl, directo»­­ rul Biroului pentru narcotic*, m fost arestate 3 512 persoane implj- I cate în traficul de drogări \■ IN CEA MAI MARE PARTE A REGIUNILOR ITALIEI se înre­gistrează, de miercuri, abundente, căderi de zăpadă, vin* puternic,, şi temperaturi glaciale. In Lom­, i bardi­a, după ninsoarea de marţi­, a căzut un strat gros de biramăti C­a urmare a poleiului, mai­ multe/! aeroporturi au fost închise In tim­p/! ce pe căile rrutiere s-au semna.! p t numeroase tamponări. Aerofxvrml din Milano, al treilea ca mari.mA dim Italia, a stat închis apr (/apt? toată ziua de miercuri» La Triest, vîmtul a avut o viteză de pestă 100 kilometri la ora. Locuitorii aut initîmpina’t dificultăţi deosebite in circulaţia pe drumurile îngheţate. Mai multe clădiri au fost av­iate. ■ UN COMUNICAT AL DIREC­ŢIEI FEDERALE PENTRU AVIA­ŢIA CIVIL­Ă, difuzat de agenţia Tanjug, anunţă c­ă unt av­iat­ al companiei aeriene ingrislave „I.A.T.“ de tipul „DC-9“, ce se făcea curse pe lavia Copenhaga Zagreb—Belgrad, s-a prăbuşit miercuri pe teritoriul Cehoslova­ciei, la 10 kilometri de frontiera cu R. D. Carmană, in urma unei explozii. Rămăşiţele avionului s-au împrăştiat pe o zonă imtinstai din masivul Krasne Hory. în­­avion se aflau 22 de călători, profil­e şi cinci membri ai echiipajurii. Poli­ţia locală a găsit 1.1 morţi. Pină acum, singur­ul suipriviet'Uildi este o însoţitoare de bord care a fost transportată la spital în stare­­ gravă. I IN CIUDA UNOR PUTERNICE CĂDERI DE ZĂPADA, caa mai mare parte a celor aproape 100 000 de locuitori ai oraşului italian Ancona au petrecut cîteva ore ale dimineţii de miercuri în car liber, din cauza unor cutremure de pâ­inii«­t­­oatre au zgudui­t această zo­nă de pe malul Mării Adriatice. O parte din clădirile vechi ale oraşului s-au fisurat ori s-au pră­buşit. Nu au fost anunţate vic­time. Alte cutremure urai uşoare ,au fost înregistrate In acelaşi timp şi în alte oraşe din Italia, fără a provoca Insă pagube mate­riale sau victime.

Next