Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1987 (Anul 39, nr. 9150-9224)
1987-01-15 / nr. 9160
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI w mSSi^^WW 'Ji ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. Sl AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIX, nr. 91601 Joi, 15 ianuarie 1987 4 pagini, 50 bani Concepţia revoluţionară a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In strategia edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate SPIRITUL REVOLUŢIONAR - dimensiune esenţială a omului nou Spiritul revoluţionar, conştiinţa revoluţionară trebuie să devină dimensiuni ale tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, în vederea angajării lor active la rezolvarea problemelor ce apar în procesul construcţiei socialiste. Se ştie că, intr-o anumită perioadă, au fost lansate idei care nu arătau calitatea revoluţionară a proceselor din existenţa şi conştiinţa socială în etapele superioare ale socialismului, apreciindu-se că procesul revoluţionar s-ar fi încheiat prin eliminarea din existenţa socială socialistă a structurilor economice, sociale, politice şi de clasă antagonice, neluîndu-se în calcul conţinutul romantic, contemporan al acestei reflectări. Criticînd asemenea păreri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că „a fi comunist înseamnă a fi şi puţin idealist — desigur, nu în sensul concepţiei idealiste, ci în sensul unui anumit romantism revoluţionar, cum îl numeam noi pe timpuri; cîteodată îl combateam, dar greşit, după părerea mea, pentru că fără a te dărui intereselor clasei muncitoare, fără a avea o viziune largă, a visa despre ceea ce trebuie să devină comunismul, nu poţi fi bun revoluţionar, nu poţi fi comunist“. O astfel de critică este pe deplin justificată, deoarece nu putem separa latura afectiv-emoţională din ansamblul reflectării umane, indiferent de gradul sau nivelul fundamentării ei cognitiv-ştiinţifice. Dimpotrivă, dezvoltarea amplă a acestei laturi conduce la angajarea totală a persoanei la realizarea sarcinilor construcţiei socialiste. „Şi acum, comuniştii, îndeosebi uteciştii — subliniază secretarul general al partidului — au nevoie de un anumit romantism revoluţionar; ei trebuie să fie gata de orice sacrificiu, să gîndească, să-şi prefigureze şi să-şi făurească viitorul, gîndind cum va arăta ţara mîine. Nu se poate să fii revoluţionar, să fii comunist, fără a avea imaginaţie, fără a-ţi înfăţişa cum va arăta ziua de mîine, fără a visa la fericirea poporului, a naţiunii“. Este vorba, deci, de a concepe conştiinţa revoluţionară ca sinteză organică a romantismului cu scientismul. Spiritul revoluţionar de sem(Continuare in pag. allt-a) Constantin ŢÂRAN-MOROŞAN în spiritul sarcinilor subliniate la Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Eforturi sporite, puternică angajare revoluţionară pentru îndeplinirea sarcinilor economice Anul 1987 are o importanţă deosebită în procesul dezvoltării economico-sociale de tip intensiv, pentru înfăptuirea în cele mai bune condiţii a obiectivelor celui de-al 8-lea cincinal. In vederea aplicării cu fermitate a tuturor măsurilor adoptate, şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 13 ianuarie a.c. a analizat, în spiritul unei înalte exigenţe, modul cum se acţionează pentru îndeplinirea ritmică a indicatorilor de plan, de la începutul acestei prime luni a anului, fiind scoase în evidenţă experienţa bună, cît şi unele neajunsuri manifestate în diferite sectoare şi domenii de activitate. Indicaţiile şi orientările subliniate, cu acest prilej, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pun în faţa organelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor oamenilor muncii din toate unităţile economice, sarcini deosebit de importante, atît de natură organizatorică cît şi în domeniul tehnico-economic, pentru rezolvarea neîntîrziată a tuturor problemelor legate de desfăşurarea la un nivel superior a întregii activităţi din economie. In acest context, pentru activitatea ce o desfăşoară unităţile economice din judeţul Sibiu, pe agenda priorităţilor stau următoarele probleme: • îndeplinirea ritmică a sarcinilor de producţie. Această sarcină fundamentală impune asigurarea organizării superioare a muncii şi aplicarea, în continuare, a măsurilor din programele speciale pentru modernizarea proceselor de fabricaţie. Defalcarea şi programarea producţiei fizice pe formaţii de lucru şi capacităţi de producţie, precum şi urmărirea realizării zilnice a acestora presupune o atitudine responsabilă şi o mobilizare exemplară din partea tuturor colectivelor de muncă. Printr-o derulare normală a producţiei trebuie să se asigure realizarea la timp şi integrală a contractelor economice, fabricarea şi introducerea în circuitul economic a produselor fizice stabilite prin plan, cu respectarea strictă a structurii sortimentale stabilite. • Realizarea producţiei destinată exportului, problemă ce constituie sarcina numărul unu a planului pe 1987. Fiecare întreprindere din judeţul nostru trebuie să pună pe primul plan îndeplinirea acestui obiectiv important, hotărîtor pentru progresul întregiieconomii naţionale. De aceea, realizarea în cele mai bune condiţii de calitate şi la termenele prevăzute în contracte a producţiei destinată exportului trebuie să constituie o îndatorire patriotică a fiecărui colectiv de muncă. Acţiunile pentru creşterea ponderii acestei producţii în totalul fabricaţiei şi completarea listei unităţilor exportatoare — lucru posibil în condiţiile oferite de dotarea teh(Continuare în pag. a IlI-a) Fază de montaj a elementelor cu acţionare hidropneumatică la „Balanţa“ Sibiu. Foto: Fred MSS Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, i-au fost trimise, cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei sale activităţi revoluţionare, un mare număr de mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare. Dînd expresie gîndurilor şi sentimentelor lor de aleasă stimă şi preţuire, muncitorii, ţăranii cooperatori, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, cadrele didactice. SCRISOAREA tovarăşei ELENA CEAUŞESCU adresată celor care i-au trimis mesaje şi telegrame de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, revoluţionare au adus un vibrant omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu şi i-au adresat, din toată inima, calde urări de sănătate, viaţă îndelungată, fericire şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari realizări în activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară în conducerea partidului şi statului, pentru progresul şi înflorirea României socialiste. Tuturor celor care i-au transmis mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare, tovarăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulţumire: „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de partid, ministerelor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oamenilor muncii din întreprinderi industriale şi unităţi agricole, din institute de cercetare ştiinţifică şi proiectare, din învăţămînt, cultură şi artă, tuturor celor care mi-au adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. „ Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimentelor de profundă încredere şi ataşament pe care oamenii muncii, întregul popor le nutresc pentru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist — forţa politică conducătoare a întregii naţiuni — în rîndurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată energia, şi în viitor, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului de dezvoltare economică şi socială a ţării, pentru progresul continuu al ştiinţei şi culturii, pentru împlinirea aspiraţiilor supreme ale poporului român, pentru triumful cauzei păcii, colaborării şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate în muncă şi viaţă. Urez întregului nostru popor succese şi realizări tot mai mari în activitatea consacrată înfăptuirii prevederilor planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istoricelor hotărîri ale Congresului al XTII-lea al Partidului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României socialiste“. ELENA CEAUSESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Mircea BIŢU Iarna, toate drumurile duc la... PĂLTINIŞ! O să încep printr-o mărturisire care, recunosc, nu mă ... avantajează: încă n-am învăţat să schiez, dar îmi place de cîteva ori pe an, in sezonul alb, să mă alătur mereu mai numeroşilor practicanţi ai sporturilor de iarnă, aceşti oameni prietenoşi şi de un optimism molipsitor, care iau cu asalt Păltinişul. Pe drum, pînă în staţiune, se binedispune călătoria în autobuzul lui „nea Ghetz", unul dintre cei mai experimentaţi şoferi de la I.J.T.L. Sibiu, om de o ireproşabilă corectitudine, calm şi atent, gata oricînd să-ţi prindă de rucsac sau să-ţi spună o vorbă bună. Şoseaua, constatăm, e bine întreţinută (chiar şi maşinile mici pot urca şi coborî fără probleme deosebite), dar duminică, în ultima zi de va- ‘ canţă a elevilor, viscolul stîrnit din senin, cum se întîmplă frecvent la munte, a obligat — pe Vălar — două tractoare cu lamă ale D.J.D.P. Sibiu să-şi intre serios în atribuţii pentru degajarea zăpezii de pe carosabil. • LA DISPECERATUL DE CAZARE îl întîlnim pe Nicolae Cotfas, cel care din 24 decembrie 1986 a preluat conducerea staţiunii. E înghesuit de probleme, telefoanele nu-i slăbesc o clipă (toată lumea cere... camere!), cineva îl întreabă cînd va sosi camionul cu lemne, un ghid din Bucureşti ţine neapărat să-i strîngă mîna pentru că turiştii lui s-au simţit excelent, am răbdare, aştept, şi-mi vine şi mie rîndul. „Staţiunea e plină ochi — îmi spune cu o undă de regret în glas — şi sîntem nevoiţi să refuzăm zilnic zeci, poate sute de solicitări. Avem cazaţi în Păltiniş acum peste 500 de turişti, socotind şi paturile suplimentare, şi pliantele introduse. Cred că şi dacă am fi avut de 3—4 ori mai multe locuri şi tot s-ar fi ocupat! Iar pentru a vă demonstra că iarna, toate drumurile duc la ... Păltiniş (n.n. — afirmaţie care mi-a dat şi titlul prezentului reportaj), reţineţi că găzduim turişti din Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Arad, Giurgiu, Timişoara, Craiova, Zalău şi din alte multe oraşe ale ţării. Lor li se alătură, zilnic, în medie, 1 500 de turişti ocazionali, tuturor acestora cei 84 de lucrători ai — REPORTAJ DE SEZON