Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1987 (Anul 39, nr. 9150-9224)

1987-01-15 / nr. 9160

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI w mSSi^^WW 'Ji ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. Sl AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XXXIX, nr. 91601 Joi, 15 ianuarie 1987 4 pagini, 50 bani Concepţia revoluţionară a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU­ In strategia edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate SPIRITUL REVOLUŢIONAR - dimensiune esenţială a omului nou Spiritul revoluţionar, con­ştiinţa revoluţionară trebuie să devină dimensiuni ale tu­turor oamenilor muncii din ţara noastră, în vederea an­gajării lor active la rezolva­rea problemelor ce apar în procesul construcţiei socia­liste. Se ştie că, intr-o anumită perioadă, au fost lansate idei care nu arătau ca­litatea revoluţionară a pro­ceselor din existenţa şi con­ştiinţa socială în etapele su­perioare ale socialismului, a­­preciindu-se că procesul re­voluţionar s-ar fi încheiat prin eliminarea din existen­ţa socială socialistă a structu­rilor economice, sociale, poli­tice şi de clasă antagonice, neluîndu-se în calcul conţinu­tul romantic, contemporan al acestei reflectări. Criticînd a­­semenea păreri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată că „a fi comunist înseamnă a fi şi puţin idealist — desigur, nu în sensul concepţiei idea­liste, ci în sensul unui­ anumit romantism revoluţionar, cum îl numeam noi pe timpuri; cîteodată îl combateam, dar greşit, după părerea mea, pentru că fără a te dărui intereselor clasei muncitoare, fără a avea o viziune largă, a visa despre ceea ce trebu­ie să devină comunismul, nu poţi fi bun revoluţionar, nu poţi fi comunist“. O astfel de critică este pe deplin justifi­cată, deoarece nu putem se­para latura afectiv-emoţiona­­­lă din ansamblul reflectării umane, indiferent de gradul sau nivelul fundamentării ei cognitiv-ştiinţifice. Dimpotri­vă, dezvoltarea amplă a a­­cestei laturi conduce la anga­jarea totală a persoanei la realizarea sarcinilor construc­ţiei socialiste. „Şi acum, co­muniştii, îndeosebi uteciştii — subliniază secretarul ge­neral al partidului — au nevoie de un anumit roman­tism revoluţionar; ei trebuie să fie gata de orice sacrificiu, să gîndească, să-şi prefigure­ze şi să-şi făurească viitorul, gîndind cum va arăta ţara mîine. Nu se poate să fii re­voluţionar, să fii comunist, fără a avea imaginaţie, fără a-ţi înfăţişa cum va arăta zi­ua de mîine, fără a visa la fericirea poporului, a naţiu­nii“. Este vorba, deci, de a concepe conştiinţa revoluţio­nară ca sinteză organică a romantismului cu scientismul. Spiritul revoluţionar de sem­(Continuare in pag. allt-a) Constantin ŢÂRAN-MOROŞAN în spiritul sarcinilor subliniate la Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Eforturi sporite, puternică angajare revoluţionară pentru îndeplinirea sarcinilor economice Anul 1987 are o importan­ţă deosebită în procesul dez­voltării economico-sociale de tip intensiv, pentru înfăptui­rea în cele mai bune condi­ţii a obiectivelor celui de-al 8-lea cincinal. In vederea a­­plicării cu fermitate a tutu­ror măsurilor adoptate, şe­dinţa Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R. din 13 ianuarie a.c. a analizat, în spiritul unei înalte exigenţe, modul cum se acţionează pen­tru îndeplinirea ritmică a in­dicatorilor de plan, de la în­ceputul acestei prime luni a anului, fiind scoase în eviden­ţă experienţa bună, cît şi u­­nele neajunsuri manifestate în diferite sectoare şi do­menii de activitate. Indicaţii­le şi orientările subliniate, cu acest prilej, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pun în faţa organelor şi organizaţii­lor de partid, a consiliilor oa­menilor muncii din toate uni­tăţile economice, sarcini deo­sebit de importante, atît de natură organizatorică cît şi în domeniul tehnico-economic, pentru rezolvarea neîntîrzia­­tă a tuturor problemelor le­gate de desfăşurarea la un nivel superior a întregii acti­vităţi din economie. In acest context, pentru activitatea ce o desfăşoară unităţile economice din jude­ţul Sibiu, pe agenda priorită­ţilor stau următoarele pro­bleme:­­ • îndeplinirea ritmică a sarcinilor de producţie. A­­ceastă sarcină fundamentală impune asigurarea organizării superioare a muncii şi aplica­rea, în continuare, a măsuri­lor din programele speciale pentru modernizarea procese­lor de fabricaţie. Defalcarea şi programarea producţiei fi­zice pe formaţii de lucru şi capacităţi de producţie, pre­cum şi urmărirea realizării zilnice a acestora presupune o atitudine responsabilă şi o mobilizare exemplară din par­tea tuturor colectivelor de muncă. Printr-o derulare nor­mală a producţiei trebuie să se asigure realizarea la timp şi integrală a contractelor e­­conomice, fabricarea şi intro­ducerea în circuitul economic a produselor fizice stabilite prin plan, cu respectarea strictă a structurii sortimen­tale stabilite. • Realizarea producţiei des­tinată exportului, problemă ce constituie sarcina numărul unu a planului pe 1987. Fie­care întreprindere din jude­ţul nostru trebuie să pună pe primul plan îndeplinirea a­­cestui obiectiv important, ho­­tărîtor pentru progresul în­tregii­­economii naţionale. De aceea, realizarea în cele mai bune condiţii de calitate şi la termenele prevăzute în con­tracte a producţiei destinată exportului trebuie să consti­tuie o îndatorire patriotică a fiecărui colectiv de muncă. Acţiunile pentru creşterea ponderii acestei producţii în totalul fabricaţiei şi comple­tarea listei unităţilor exporta­toare — lucru posibil în con­diţiile oferite de dotarea teh­(Continuare în pag. a IlI-a) Fază de montaj a elementelor cu acţionare hidropneumatică la „Balanţa“ Sibiu.­­ Foto: Fred M­SS Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, prim viceprim-minis­­tru al Guvernului Republi­cii Socialiste România, pre­şedintele Consiliului Na­ţional al Ştiinţei şi Invă­­ţămîntului, i-au fost trimi­se, cu prilejul aniversării zilei de naştere şi a înde­lungatei sale activităţi re­voluţionare, un mare nu­măr de mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare. Dînd expresie gîndurilor şi sentimentelor lor de alea­să stimă şi preţuire, mun­citorii, ţăranii cooperatori, oamenii de ştiinţă, artă şi cultură, cadrele didactice. SCRISOAREA tovarăşei ELENA CEAUŞESCU adresată celor care i-au trimis mesaje şi telegrame de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, re­voluţionare au adus un vi­brant omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu şi i-au a­­dresat, din toată inima, calde urări de sănătate, viaţă îndelungată, ferici­re şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari reali­zări în activitatea de înal­tă răspundere pe care o desfăşoară în conducerea partidului şi statului, pen­tru progresul şi înflorirea României socialiste. Tuturor celor care i-au transmis mesaje, scrisori şi telegrame de felicitare, tovarăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoarea scrisoare de mulţumire: „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de par­tid, ministerelor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oamenilor muncii din întreprinderi in­dustriale şi unităţi agricole, din institute de cercetare ştiinţifică şi proiectare, din învăţămînt, cultură şi artă, tuturor celor care mi-au adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. „ Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimen­telor de profundă încredere şi ataşament pe care oame­nii muncii, întregul popor le nutresc pentru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist — forţa politică condu­cătoare a întregii naţiuni — în rîndurile căruia am mi­litat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată energia, şi în viitor, pentru înfăptuirea neabătută a politicii partidului de dezvoltare economică şi socială a ţării, pentru progresul continuu al ştiinţei şi culturii, pentru împlinirea aspiraţiilor supreme ale poporului ro­mân, pentru triumful cauzei păcii, colaborării şi înţele­gerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate în muncă şi viaţă. Urez întregului nostru popor succese şi realizări tot mai mari în activitatea consacrată înfăptuirii prevederi­lor planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istori­celor hotărîri ale Congresului al XTII-lea al Partidului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României socialiste“. ELENA CEAUSESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Mircea BIŢU Iarna, toate drumurile duc la... PĂLTINIŞ! O să încep printr-o mărtu­risire care, recunosc, nu mă ... avantajează: încă n-am învăţat să schiez, dar îmi place de cîteva ori pe an, in sezonul alb, să mă alătur mereu mai numeroşilor prac­ticanţi ai sporturilor de iar­nă, aceşti oameni prietenoşi şi de un optimism molipsitor, care iau cu asalt Păltinişul. Pe drum, pînă în staţiune, se binedispune călătoria în auto­buzul lui „nea Ghetz", unul dintre cei mai experimentaţi şoferi de la I.J.T.L. Sibiu, om de o ireproşabilă corectitudi­ne, calm şi atent, gata ori­­cînd să-ţi prindă de rucsac sau să-ţi spună o vorbă bună. Şoseaua, constatăm, e bine în­treţinută (chiar şi maşinile mici pot urca şi coborî fără probleme deosebite), dar du­minică, în ultima zi de va- ‘ canţă a elevilor, viscolul stîr­­nit din senin, cum se întîmplă frecvent la munte, a obligat — pe Vălar — două tractoare cu lamă ale D.J.D.P. Sibiu să-şi intre serios în atribuţii pentru degajarea zăpezii de pe carosabil. • LA DISPECERATUL DE CAZARE îl întîlnim pe Ni­colae Cotfas, cel care din 24 decembrie 1986 a preluat con­ducerea staţiunii. E înghesuit de probleme, telefoanele nu-i slăbesc o clipă (toată lumea cere... camere!), cineva îl întreabă cînd va sosi camio­nul cu lemne, un ghid din Bucureşti ţine neapărat să-i strîngă mîna pentru că turiş­tii lui s-au simţit excelent, am răbdare, aştept, şi-mi vine şi mie rîndul. „Staţiunea e plină ochi — îmi spune cu o undă de regret în glas — şi sîntem nevoiţi să refuzăm zil­nic zeci, poate sute de solici­tări. Avem cazaţi în Păltiniş acum peste 500 de turişti, so­cotind şi paturile suplimenta­re, şi pliantele introduse. Cred că şi dacă am fi avut de 3—4 ori mai multe locuri şi tot s-ar fi ocupat! Iar pen­tru a vă demonstra că iarna, toate drumurile duc la ... Păltiniş (n.n. — afirmaţie ca­re mi-a dat şi titlul prezentu­lui reportaj), reţineţi că găz­duim turişti din Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, A­­rad, Giurgiu, Timişoara, Cra­iova, Zalău şi din alte multe oraşe ale ţării. Lor li se ală­tură, zilnic, în medie, 1 500 de turişti ocazionali, tuturor acestora cei 84 de lucrători ai — REPORTAJ DE SEZON

Next