Tribuna, februarie 2004 (Anul 120, nr. 3936-3959)

2004-02-06 / nr. 3940

Pagina 12 Turnul Dulgherilor, "dezbrăcat" de haina tencuielii Din centura de apărare a urbei de pe strada Cetăţii din Sibiu, alipit de incinta a lll-a, Turnul Dulgherilor, de forma unei prisme octogonale cu acoperiş asemenea unei piramide ascuţite, a fost eliberat, parţial, de tencuiala bolnavă, urmând să fie restaurat în exte­rior. în interior, turnul a fost refăcut la toate nivelurile sale, găzduind - nu de mult - o interesantă expoziţie cu proiecte de arhitectură. încetul cu încetul, valoroasele monumente istorice ale Sibiului vor străluci în toată splendoarea lor. Fred NUSS FOtOr FRED NUSS ■ Scrisori de la cititori Visele sunt una, realitatea e alta...! Mai mulţi cetăţeni din localităţile Câineni şi Racoviţa, judeţul Vâlcea, ne scriu o scrisoare lungă şi plină de obidă, în care îşi exprimă nemulţumirea faţă de modul în care conducerea S.A. "Hidroelectrica" Sibiu îi tratează pe cei care au fost deposedaţi de terenul agricol pe care s-au construit hidrocentralele Cornetu şi Robeşti. Aceştia - se spune în scrisoare - nu ţin cont de contractele de închiriere, încheiate de foştii proprietari de terenuri cu S.A. "Electrocentrale" făcute de reprezentanţii "Hidroelectrica" Sibiu care, la un moment dat, le-au oferit proprietarilor ce au vrut să vândă terenurile, suma de 7.000 lei/mp, sumă pe care o consideră mult mai mică decât valoarea efectivă a terenurilor şi cer o negociere cu conducerea unităţii, cu o sumă de pornire mult mai mare. Din discuția purtată de noi la sediul "Hidroelectrica" SA Sibiu, cu ing. Dan Olovinaru, director al firmei, a rezultat altă situaţie. "După preluarea în subordinea "Hidroelectrica" SA Sibiu a celor două hidrocentrale, a fost plătită chiria pe teren stabilită prin contract cu "Electrocentrale" Râmnicu Vâlcea, tuturor proprietarilor de teren, până în anul 2003, în 2002, reprezentanţii unităţii au propus proprietarilor să le cumpere terenul, oferindu-le, în conformitate cu legislaţia în vigoare, 7.000 lei/mp. Fiind vorba de terenuri cu suprafaţă mică şi de slabă calitate, proprietarii de terenuri s-au bucurat şi circa 80-85% dintre aceştia au realizat tranzacţia. Câţiva dintre ei, printre care şi semnatarii scrisorii, au refuzat această ofertă şi au făcut demersuri pe la diferite foruri pentru ca suma oferită să fie mai mare. Fiind vorba de o sumă stabilită prin lege, nimeni nu s-a încumetat să facă altă propune, dar presiunile au continuat. In aceste condiții, "Hidroelectrica" SA a făcut demersuri pentru scoaterea acestor terenuri din proprietatea privată și intrarea lor în proprietatea sa, cu despăgubirea proprietarilor, în care am rugat să se ţină seama de dorinţa acestor oameni,de faptul că, în noile condiţii oferite de economia de tranziţie, terenul agricol reprezintă pentru ei un important suport material. Fiind vorba de un parcurs sinuos care, din păcate, durează, nu putem da un răspuns favorabil cererii proprietarilor, dar aprobarea va veni cu siguranţă. Forurile prin care a trecut cererea noastră şi care au avizat favorabil demersul nostru şi-au exprimat nedumerirea că proprietarii de terenuri degradate (categoria a cincea) nu au fost de acord, cu această sumă, în condiţiile în care pe piaţa din zonă, un hectar de teren se vinde şi se cumpără cu 1-2 milioane de lei. Sperăm ca, în acest an, să încheiem tranzacţiile, după ce vom primi aprobările necesare, iar petenţii dumneavoastră să fie mulţumiţi". în concluzie, sunt două şanse. Fie să aşteptaţi ca demersurile "Hidroelectrica" să fie încununate de succes, fie să acţionaţi în justiţie firma, pentru ca preţul de răscumpărare să fie stabilit de instanţă. Liviu BREZAE urmare din pag. 11 Râmnicu Vâlcea, şi odată cu intrarea hidrocentralelor în subordinea Sibiului, nu le-au mai plătit chiriile­ ­ pentru terenuri şi nici nu şi-au exprimat dorinţa să­­­­ le reînnoiască pe cele vechi, la expirarea acestora. Petenţii se simt I umiliţi de propunerile 4 Dormitoare 13.500.000, bu­cătării 7.200.000, biblioteci 6.300.000, birouri 1.530.000, mese, scaune, canapele, colțare, saltele. Executăm mobilier la comandă. Str. 9 Mai nr.51. Tel. 21.42.82 (6038923) ♦ Vând rochie de mireasă. Tel. 0269/42.14.66 (6038927) ♦ Vând mobilă de dormitor, stare foarte bună. Tel. 24.33.40 ♦ METALIN - ofertă promoţională - placă gips carton 9,5 2600x1200 (199.000 lei), vată minerală 5 cm (30.500 mp), sisteme complete gips carton, placări polistiren, uşi, ferestre, PAL, contenţionămi plasă gard, Str. Măgheranului 107. Tel. 22.26.05 (4183) fia­c/e /iw/tfici/afi str. I. Raţiu nr. 7, Sibiu T­ribuna program de lucru: 8-14­­ duminică anunţurile de MICĂ şi MARE JELICITATE se primesc la sediul redacţiei, str. G. Coşbuc nr. 38, între 8-18. Tribuna actualități-publicitate 6 februarie 2004 ­­Ml Sibiu Personal redus, dar sarcini duse la bun sfârşit * nici un recrut n-a fost respins de la unitatea militară la care a fost repartizat, în baza selecţiei făcute la Sibiu * "Centrul Militar Judeţean a fost, este şi va fi - printr-o definiţie deja consacrată - prima instituţie militară de contact pentru cetăţenii civili cu instituţiile forţelor armate ale ţării, ceea ce obligă din partea întregului personal al instituţiei o pregătire profesională foarte bună şi o conduită morală exemplară, transparenţă şi au­dienţă maximă, promptitudine şi eficienţă în rezolvarea tuturor cererilor, sesizărilor şi solicită­rilor cetăţenilor judeţului Sibiu". Afirmaţia aparţine lt.col. Costel Mereuţă,­ comandantul CMJ Sibiu, care constată, cu regret, că personalul încadrat în schemă, în anul 2003, este redus numeric cu aproximativ 40% faţă de schema care a funcţionat până în 2002, în condiţiile în care atribuţiile, responsabilităţile şi volumul activităţilor deduse din compe­tenţele instituţiei nu numai că nu s-au diminuat, dar chiar au crescut. într-adevăr, numai misiunile de bază sunt în total zece şi numai însuşirea lor ne­ar lua o filă de hârtie, aşa că ne vom rezuma să punctăm câteva din principalele activităţi încheiate cu rezultate foarte bune în 2003. Aşadar, pe linia pregătirii pentru mobilizare s-au desfă­şurat patru convocări cu rezer­viştii, cu misiuni specifice de anunţare la mobilizare, dintr-un număr de plan convocaţi, având prezenţi şi neconfirmaţi 350 de recruţi din reţelele de anunţare, prin programul de pregătire şi realizare pe clase de evidenţă şi specialităţi militare în garni­zoanele Sibiu, Mediaş, Agnita, Avrig, Mârşa, Cisnădie şi Cop­­şa Mică, au fost reconfirmaţi în serii şi perioade diferite circa 650 rezervişti, dintr-un număr aproape dublu de chemaţi. Absenteismul are drept cauze migrarea forţei de muncă, necunoaşterea sau nerespec­­tarea îndatoririlor persoanelor cu obligaţii militare, precum şi necunoaşterea numărului de infractori de drept comun, care duc la micşorarea posibilităţilor de folosire optimă a resurselor umane, s-au reînnoit documen­tele de mobilizare şi s-a efec­tuat instructajul la 47 posturi de poliţie şi la sediile unităţilor de poliţie de la oraşe şi comune, activitatea urmând a se încheia în primele luni ale acestui an; programul de asigurare cu resurse materiale s-a organizat, derulat şi îndrumat pe baza cererilor de rechiziţii şi prestări servicii, stabilindu-se care sunt priorităţile pentru efectuarea repartiţiei bunurilor rechizi­ţionabile de la peste 300 de agenţi economici din judeţ, încorporarea a peste 1.250 de recruţi. Anul 2003 a fost anul în care Centrul s-a mutat într-un sediu nou, modern. Sub aspect informatic, CMJ Sibiu este singurul din jumătatea de nord a ţării care are în funcţiune sistemul de operare Multicorr, având la bază o reţea de terminale care nu mai cores­pund cerinţelor actuale, marea lor majoritate nefiind în stare de funcţionare. Prin grija Consiliului Jude­ţean Sibiu, în ultimul trimestru al anului 2003, s-a primit în reţea un calculator operaţional şi de capacitate, în acest an urmând să fie completată reţeaua de calculatoare. "Im­portant mi se pare faptul că, în 2003, nu am avut recruţi care să creeze evenimente deose­bite. N-am avut nici un recrut care să fie respins de la unitatea militară la care a fost repartizat, în baza selecţiei făcute de noi. Aceasta denotă seriozitate şi profesionalism şi, în acest sens, aş menţiona aportul psihologului Dorica Zalău", ne-a declarat lt.col. Ioan Gligor, şeful Statului Major al Centrului. Ion SORESCU în Blăjel sunt monitorizaţi beneficiarii Legii 416/2001 Se ştie că beneficiarii ajutorului social trebuie să presteze activităţi în interesul comunităţii. La Blăjel, primarul Toader Roman nu-i pierde din ochi pe beneficiarii acestui ajutor. Un exemplu l-am remarcat săptămâna trecută, când supărat că nu au fost ridicate deşeurile menajere de la locuitorii din zonă, primarul a bătut la uşile celor care aveau obligaţia să respecte condiţiile prevăzute de lege. "l-am găsit uitându-se la televizor şi i-am muştruluit, spunându-le că resturile menajere sunt în faţa nasului lor şi nu la televizor", ne-a destăinuit primarul, care a recunoscut că asemenea disfuncţionalităţi, cu toate că sunt foarte rare, nu pot fi înlăturate în totalitate. Toader Roman recunoaşte că cei în discuţie ItU au o sarcină uşoară, mai ales că încarcă "2-3 remorci de deșeuri menajere, iar după perioadele de sărbători, de regulă, ajungem să ridicăm chiar 4-5 remorci". Adrian POPESCU Contraste Pe lângă vechile clădiri ale Sibiului - unele chiar cu vârste seculare - pe harta oraşului figurează, mai nou, fie atractivele construcţii (a se citi adevărate palate!), fie îndrăzneţe edificii ale unor prestigioase instituţii sibiene. încetul cu încetul, Sibiul zilelor noastre se va putea afirma - pe lângă bătrânele ziduri, cândva de apărare ale urbei - şi printr-o înfăţişare modernă, în care vechiul şi noul vor convieţui în deplină concordanţă. Text Şi foto: Fred M­SS

Next