Unirea, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 965-990)

1971-04-08 / nr. 971

§! «lini t/ T •ftOL­TAOI DIN TOATE tibii C UNITI.vil ANUL IV, NR. 971 JOI, 8 APRILIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI LA I.M. AIUD: METALUL SE REGĂSEȘTE IN PRODUSUL FINIT IN PROPORȚIE SCĂZUTA. DE CE? © DIMINUAREA CU NUMAI 1 LA SUTĂ A CONSUMULUI SPECIFIC DE METAL, LA NIVELUL PLANULUI PE ACEST AN, REPREZINTĂ O ECONOMIE DE PESTE 1 000 TONE. • CIRCA 75 LA SUTA DIN ECONOMIILE DE METAL OBȚINUTE PRIN REDUCEREA CONSUMULUI SPECIFIC sunt determinate in faza de concepție. • În lunile ianuarie și februarie a.c. rebutul a diminuat prețul de COST CU APROAPE 300 000 LEI. O investigație mai largă, făcută de aurind la întreprinderea me­talurgică Aiud — cea mai mare consumatoare de metal din întreprin­derile industriale ale județului nostru — ne-a condus la unele con­cluzii, care fac obiectul anchetei de față, înainte de cunoașterea condițiilor de eficiență în care metalul se regăsește în produsele finite ale întreprinderii, socotim că este oportun să schițăm o sumară radiografie a structurii produselor ce poartă marca Pe bună dreptate întreprinderea este apreciată mecanicul șef al siderurgiei românești. Aici se toarnă adevărați mas­todonți. Unele tipuri de lingotiere au o greutate de 18 tone, podurile de turnare ajung pînă la 23 tone greutate, iar construcțiile metalice au dimensiuni și gabarite foarte mari. In aceste condiții nici nu e de mirare­ că volumul cheltuielilor materiale deține o pondere mai mare de 76 la sută în structura pre­țului de cost. Și bineînțeles, că metalul consumat cîntărește destul de greu în balanța economico-financiară a întreprinderii. Există, așadar, suficiente motive care pledează în favoarea unei analize mai detaliate a evoluției consumului specific de metal. Pentru a avea un punct de plecare cît mai plauzibil, redăm mai jos următorul tabel : Am considerat necesar să cunoaștem mai întîi opinia tovarășului Ioan Trifu, șeful serviciului aprovizionare.­­ Mai mulți conducători ai procesului de producție reclamă că nu sunt aprovizionați ritmic cu profile adecvate comenzilor ce le au de executat, iar în turnătorii există o lipsă acută de fontă veche. Confirmați aceste păreri­­! — Nu este o noutate pentru noi că ni se reproșează astfel de lu­cruri. Ne însușim aceste critici. Așa este. Aprovizionarea decurge greoi, cu multe goluri care dau naștere la mari perturbații în conti­nuitatea producției și, evident, la un consum exagerat de metal. Nu o spun ca o scuză, dar actualmente în întreprindere există circa 14 000 de fișe tehnice de materii prime și materiale. Evident ca într-o ase­menea abundență de materiale se mai întîmplă să se încurce ițele și din vina aprovizionării. Cele mai multe greutăți provin de la fur­nizorii noștri. Deși s-au reglementat prin lege raporturile contractuale dintre furnizor și beneficiar, noi sîntem puși deseori vn­­ situația să primim unele profile sau fontă veche spre sfîrșitul perioadei de plan (lună-trimestru). Structura producției noastre, extrem de etero­genă ne obligă să ne aprovizionăm cu cantități diferite de materiale, dar nu sîntem înțeleși. De la C.S. Galați aveam nevoie de 2,5 tone tablă de o anumită calitate. Din capul locului am fost avertizați ca vom putea intra în posesia tablei solicitate numai dacă ridicam 26 de tone. Exemplele pot continua. Această anomalie îmbracă doua as­pecte. Aducînd o dată o cantitate așa de mare de material și risipa este mai mare, iar pe de altă parte se creează stocuri supranormative ce nu sînt creditate de bancă. . In finalul discuțiilor avute cu mai mulți lucratori din serviciul aprovizionării s-a conturat părerea că deși există o lege în privința Anchetă realizată de Sebastian 1RUȚA (Continuare in pag. a Ill-a) Tone piese rebutate . Volumul Volumul raportate la tone Denumirea exprimat rebutului Piese total realizate produsului . T. . . .-------------------------------­în tone tone metal sau Febr 1071 1971______ Piese turnate din fontă 6991 51 0,49 0,96 Piese turnate din oțel 498 48 14,4 5,25 DIAL06 DESPRE VREDMÜE Discuția s-a înfiripat în preaj­ma coloșilor ce plămădesc bol­borosind înfundat, soda caustică, bicarbonatul alimentar și farma­ceutic, numeroase sortimente de silicat de sodiu, clorura de cal­ciu, magnezita. Cîțiva șefi de ture, au vrut să maiștri, afle, vorba­ ceea, adevărul gol-goluț. Cică în nu știu care zi, a fost evidențiată tura maistrului Aurel Mesaroș și, de fapt, cea a lui Gheorghe Gruiță obținuse atunci cele mai bune rezultate. Incerti­tudinea a continuat și după ce tovarășa Ana Suciu le-a pus în față caietul de evidență a între­cerii. Unul susținea că primi­pa­lul criteriu e producția, altul că trebuie să se țină seama de con­sumul de abur . . . — în tot cazul, a încercat să-i împace Gligor Podar, președin­tele comitetului sindical de sec­ție, rezultatele pe trimestru sunt cele mai elocvente. De la insta­lația de sodă caustică, tura lui Mesaroș s-a situat, în ianuarie și februarie, pe primul loc. — Fără îndoială, a spus un altul, este meritul lui, al tutu­ror muncitorilor din tură. Să re­cunoaștem între ei, ca pe cei mai vrednici, pe comuniștii Ioan Pușcaș, operator principal la stația de evaporare: Ioan Maier I, operator Ioan Păcurar, lăcătuș de întreținere, Carol­ Boico, ope­rator principal la coloanele pen­tru bicarbonat. Și cîți alții nu s-au evidențiat ! Ce, parcă-i poți enumera pe toți ? — Nu chiar pe toți, a reluat tovarășul Podar, însă pe cei mai merituoși . . . — Dacă tot e vorba și de cei de la instalația de bicarbonat, uite, le-a demonstrat maistrul ÎNSEMNĂRI loan Paul, tura mea e pe pri­mul loc în februarie cît și în martie. Și aici lucrează comuniști harnici, cum sînt cei din echi­pa lui Pavel Sulyok, așa cum sunt loan Stanciu de la uscătorie. Gheorghe Costan și Ioan Herțeg de la instalația de ionosil. —• Bine, a intervenit și Gheor­ghe Gruiță, era vorba, însă, de ziua aceea. Știam că sîntem cu puțin sub plan, ne-am organizat mai bine munca, am reușit să ne depășim normele, să ieșim din scurtul impas. Și să știți că nu ne lăsăm ! Vorbele nu-i sunau o amenin­țare ci, mai degrabă, a o nouă provocare la .. .continuarea,­­ . mai susținută, a pasionantei întreceri dintre ture. Ele avură darul să destindă frunțile încruntate. Ba unii zîmbiră de-a binelea. Erau convinși că Viorel Păcurar de la decantare, loan Maier II de la bateriile de căldări, loan Bota, Roman Șolea de la stațiile de evaporare, toți comuniștii și cei­lalți lucrători din turn lui Gruiță, vor face totul pentru obținerea unor înalte randamente de pro­ducție. — La urma­ urmei, noi toți sîn­tem un colectiv sudat, a încheiat președintele comitetului sindical de secție. Știm ce avem de făcut. Exemplul comuniștilor ne este cel mai puternic imbold. Urmîn­­du-l, contribuim cu tot la cinstirea apropiatului sufletul semi­centenar al gloriosului nostru partid. Iar dacă anul trecut lu­crătorii acestei secții, „a III-a mixtă“, cum i se spune, au ocu­pat primul loc în întrecerea din­tre chimiștii Ocna Mureșului, a­­cum, mai mult ca oricînd, mun­cesc cu însuflețire spre a-și men­ține locul. Este o treabă de o­­noare, de mîndrie pentru fiecare în parte și pentru toți laolaltă ! Eugen BERGHIAN iniiimiimniniiUHniiiiiiniiiiiimiiiinimiiiiiimînmiiniiiniiiimiînnmnnnniinHinnniifmM PLENf­RA LĂRGITĂ A CUM­IR LUI JUDEȚEM­N SINDIC­­ILOR Ieri, 7 aprilie, a avut loc la Alba Iulia, plenara lărgită a Consiliului județean al sindicatelor. Pe lângă membrii consiliului, la plenară au luat parte, ca invitați, președinții consiliilor municipal și orășenești ale sindicatelor, președinții comite­telor sindicatelor din întreprinderi, instituții și comune, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obș­tești. La lucrările plenarei a participat tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., președintele C­­mi­­tetului executiv al Consiliului popular județean. A participat, de asemenea, tovarășul Nicolae Oniga, membru al Consiliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al Consi­liului pentru activitatea politică și cultural-educativă de masă a C.C. al U.G.S.R. Plenara a dezbătut hotărîrile a­­doptate de Congresul Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din Româ­nia și a stabilit măsurile ce tre­buie luate pentru aplicarea aces­tora în viață. Pe marginea infor­mării prezentate de tovarășul Ioan Laslău, membru al biroului Co­mitetului județean Alba al P.C.R., președintele Consiliului județean al sindicatelor, au luat cuvîntul to­varășii : Traia­n Stanciu, președin­tele Comitetului sindicatului de la Uzina mecanică Cugir, Alexandru Macavei, președintele Comitetului sindicatului de la întreprinderea minieră Baia de Arieș, Florica Stricat, președinta Comitetului sin­­dicatului de la Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul“ Sebeș, Leon Isăilă, președintele Comitetului sindicatului de la U.M.M.N. Zlat­­na, Nicolae Parasite, președintele Consiliului municipal Alba al sindicatelor, Eugen Ci­lea, Iulia di­rectorul Direcției județene pentru probleme de muncă și ocrotiri so­ciale, loan Pleșa, membru al bi­roului executiv al Consiliului ju­dețean al sindicatelor, Daniel Chi­­rilă, președintele Consiliului jude­țean pentru educație fizică și sport, loan Avram, președintele Comitetului sindicatului de la Complexul C.F.R. Teiuș — Coșla­­riu, Lucreția Pantazescu, secretara Comitetului sindicatului de la Spitalul din Blaj, Dionisie Helsoni, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Alba al U.T.C., Constantin Riceanu, președintele Consiliului orășenesc Ocna Mureș al sindica­telor și tovarășul Nicolae Oniga. Vorbitorii au apreciat măsurile stabilite, în lumina indicațiilor conducerii superioare de partid, de către Congresul U.G.S.R., pentru creșterea rolului sindicatelor, spo­rirea atribuțiilor lor, lărgirea și adîncirea democrației rești, au făcut propuneri muncite­pentru aplicarea sarcinilor ce le revin din Rezoluția Congresului. Totodată, s-au angajat să depună eforturi sporite pentru creșterea contri­buției sindicatelor din județ la în­deplinirea și depășirea tuturor in­dicatorilor de plan și a angaja­mentelor în întrecerea ce se desfă­șoară cu deosebit, entuziasm în în­­timpinarea semicentenarului glo­riosului nostru partid. In încheierea dezbaterilor luat cuvîntul tovarășul GEORGE a HOMOȘTEAN. Vorbitorul a apre­ciat că dezbaterile plenarei lărgi­te a Consiliului județean al sindi­catelor au reușit să scoată la iveală forme și metode adecvate specifice sindicatelor din unitățile economice ale județului, în vede­rea îndeplinirii exemplare a sar­cinilor sporite ce le revin. Va trebui ca sindicatele din județ să intensifice legăturile lor cu masa oamenilor muncii, să poarte cu ea un dialog viu, permanent, să ma­nifeste receptivitate față de pro­puneri, să militeze cu consecvență pentru aplicarea celor menite să pună în valoare noi rezerve de creștere a producției și producti­vității muncii, de îmbunătățire a calității produselor. Ținînd seama de volumul mare de investiții re­venite județului­­ nostru pentru ac­tualul cincinal, de faptul că vor f­i puse în funcțiune noi fabrici­­ și uzine, iar multe unități economice își extind și-și modernizează pro­cesele de producție, sindicatele au datoria să acționeze concret, cu mai multă fermitate, pentru ridi­carea și perfecționarea nivelului cunoștințelor profesionale ale ca­drelor. Este necesar totodată — a con­tinuat vorbitorul — ca sindicatele din județ, în colaborare cu cele­lalte organizații de masă și obș­tești, să desfășoare o mai susținută muncă politică în rîndul membrilor de sindicat, să-i mobilizeze tot mai activ la folosirea judicioasă timpului de muncă, a capacității a mașinilor și utilajelor, la activita­tea de aprovizionare ritmică locurilor de muncă, la o mai bună a organizare a muncii în fiecare uni­tate. Avem, astfel, posibilități, a spus în încheiere vorbitorul, ca în întîmpinarea semicentenarului Partidului Comunist Român, să obținem succese tot mai impor­tante in producție, în viața cultu­­ral-artistică a județului, în toate domeniile de activitate. Plenara lărgită a Consiliului ju­dețean al sindicatelor a adoptat un plan de măsuri. Pentru ca acesta să poată fi aplicat întocmai, iar Consiliul județean să coordoneze mai bine îndeplinirea prevederilor sale, în spiritul democratismului ce caracterizează societatea noas­(Continuare în pag. a Hl­a) Aspect exterior al localului poștei din orașul Sebeș, Q DUPĂ PRIMUL TRIMESTRU ÎN C.A.P. SE IMPUN: MĂSURI EFICIENTE PENTRU SPORIREA EFECTIVELOR DE ANIMALE ȘI A PRODUCȚIEI ACESTORA Cs finele primului trimestru din acest an rezultatele obținute în sectorul creșterii animalelor diferă foarte mult de la o unitate la alta, in funcție de preocupările pe care le-au avut conducerile cooperati­velor agricole, specialiștii din ca­drul acestora. Analizâld cum s-au realizat efectivele modul tre­buie să arătăm că, deși au existat unele greutăți pe linia asigurării bazei furajere, totuși, în multe unități s-au obținut rezultate bune pe linia sporirii numărului de animale, a obținerii de producții animaliere la nivelul scontat. In acest sens merită evidențiază pre­ocuparea pe care au dovedit-o or­ganizațiile de partid și conducerile multor cooperative agricole, un­de efectivele de bovine planifica­te pentru sfîrșitul acestui an au fost realizate încă în primele luni ale anului. De exemplu la Cooperativa agricolă de pro­ducție din Ciumbrud au fost asi­gurate 658 capete bovine, față de 650 planificate, la Bucerdea Grî­­noasă 478 față de 400 planificate, la Mihalț 830, față de 830 plani­ficate, iar la Vințu de Jos 1235 față de 1­100 t c. Concomitent cu sporirea efec­tivelor de animale, în multe uni­tăți cooperatiste s-a urmărit obținerea unor producții a­­nimaliere cît mai mari. Ast­fel, la C.A P. Sebeș s-au re­­lizat, în decursul celor trei luni, cite 426 litri de lapte de la fie­care vacă furajată, din care 135 în luna martie. Se vede limpede că în această unitate s-au urmărit realizarea unei bune îngrijiri și furajări a animalelor, menținerea potențialului productiv al vacilor. Cu rezultate satisfăcătoare se prezintă, la finele primului tri­mestru, și cooperativa agricolă din Ciumbrud, unde s-au realizat 401 litri lapte de la fiecare vacă furajată, C.A.P. Șard 378 litri, din care 148 in luna martie, i­mnul de Jos 331 litri. Menționăm că într-o serie de unități, unde pînă nu de mult se înregistrau rezultate slabe pe linia producției, au fost făcute e­­forturi susținute și s-au unele progrese apreciabile. obțin­ut Bună­oară, la C.A.P. Beța, producția de lapte cumulată pe trei luni a ajuns la 368 litri, din care 112 li­tri în martie, la Băcăinți 336 li­tri, Balomir 321 litri etc. In a­­ceste unități se remarcă un inte­res sporit din partea cooperatori­lor pentru realizarea unor produc­ții corespunzătoare de fapte care, în final, să determine realizarea unor venituri bănești cît mai mari. In județul nostru există însă și cooperative agricole unde, de la începutul anului, lună de lună, continuă să se înregistreze pro­ducții scăzute de lapte. Astfel, la Pârău s-au obținut doar 119 litri lapte în cursul trimestrului tre­cut, respectiv aceeași producție care la Beta a fost realizată în cursul lunii martie, la Daia Ro­mână 158 litri în trei luni și 40 lu­ni in martie, unitate vecină cu Cooperativa agricolă din Sebeș și cu posibilități asemănătoare. Este adevărat că in unele uni­tăți există greutăți pe linia asi­gurării bazei furajere, dar nu-i mai puțin adevărat că situație se datorește slabului această spi­rit gospodăresc de care au dat dovadă, în anul trecut, consiliile de conducere pentru completarea balanței furajere. Intrucît perioada de stabulație a animalelor este pe terminate se impune o grijă deosebită din par­tea organelor agricole județene, a conducerilor de unități pentru a fi luate cele mai­ eficiente măsuri, in vederea bunei organizări a pă­­șunatului animalelor, rățarea și ameliorarea pentru cu­pajiștilor în scopul sporirii producției de masă verde, care să permită ob­ținerea unor cantități sporite de lapte. Totodată este necesar ca încă de pe acum, unitățile care mai dispun de resurse furajere, să treacă la procurarea animale­lor chiar peste sarcinile planifi­cate. Acest aviz este valabil pen­tru C.A.P. Cîlnic, unde mai tre­buie asigurate încă 95 capete bo­vine, Gribova de Sebeș — 84 ca­pete, Lopadea Nouă — 60 capete, Teiuș 100 capete etc., efective care să permită realizarea sarcinilor anuale încă din primele zile ale perioadei de pășunat. Acest lucru este, în primul rînd, în interesul fiecărei unități, intrucît prin creș­terea numărului de animale se creează posibilitatea realizării unor cantități mai mari de produse a­­nimaliere și respectiv, a unor ve­nituri mai mari. Concomitent cu sporirea efectivelor de animale in unitățile agricole cooperatiste toate consiliile de conducere și ■specialiștii din C.A.P. trebuie să acorde o mai mare atenție bunei îngrijiri și hrăniri a acestora, a­­sigurării unei asistențe zooveteri­­nare adecvate, pentru reducerea la minimum posibil a pierderilor prin mortalități. Că acest lucru este posibil ne-o dovedește faptul că, în trimestrul trecut, la C.A.P. Ciumbrud, Vinerea, Razbo­eni, Petrești, Alba lulia, Tătîrlaua altele la bovine nu s-a înregis­­t­trat nici o pierdere prin morta­lități. In același timp însă la Drîm­­bar au fost scoase din efectiv, prin mortalități 28 bovine, la Caia Română 37, la Sînmiclăuș 18, la Secășel 19 etc. Un alt aspect, care trebuie să dea de gîndit conducerilor de u­­nități, este procentul mare de pierderi la ovine. Ceea ce pare curios este faptul că în unități vecine, cu posibilități de îngrijire, hrănire și adăpostire asemănă­toare, se înregistrează de neconceput. Astfel, în fenomene timp ce la Micești pierderile prin mor­talități se cifrează la 25 capete ovine, la Ciugud și Drimbar ele se ridică la 163 și respectiv, 196 capete. De asemenea, în timp ce­­ la Henig au murit 31 ovine, la H Ghirbom pierderile sunt de 149 U capete; dacă la Blaj s-au înre­ n­gistrat 27 mortalități la ovine, la U Sîncel și Valea Lungă ele au a­­j­juns la 190 și, respectiv, 214 ca­­­­pete. Pierderi apreciabile din­­ efectivele de ovine s-au înregis­­­­trat la Cergău — 494 capete, Ce­­­­­­nade — 328, Ocnișoara — 313, Li­ciur — 211 capete etc.­­ Ținind seama de această situație, se cere din partea organelor și­­"l organizațiilor de partid din C.A.P. U să întreprindă măsuri urgente și­­­ energice pentru ca toate conduce­­­­rile unităților și specialiștii să s­e desfășoare acțiuni eficiente de­ prevenire și combatere a morta­fi­lităților la animale, și îndeosebi și la ovine. Pentru evitarea reedi­­­­­tării unei astfel de situații trebuie, îi să fie organizată, in mod cores­ [­­punzător, producția de furaje, să si se manifeste un interes mai mare Si pentru buna îngrijire, hrănire a­­ tuturor speciilor de animale, a­­­­vînd in vedere faptul că realizarea­­ unor randamente sporite din fer­­­­­mele de animale atrage după sine și obținerea unor venituri sporite, și ceea ce va contribui în mod di­­fi­rect la consolidarea economică a Jέunităților cooperatiste. : A. POTOPEA D ,DDDDDDDDDDDr 0000000000000000000000000000000000000* 0 In cadrul acțiunilor organi­zate în cinstea gloriosului jubileu al semicentenarului P.C.R., în fața uteciștilor și pionierilor de la Școala generală de 8 ani din Tău (comuna Roșia de Secaș), tovarășul Gavrilă Bîrluțiu, ac­tivist al Comitetului județean Alba al U.T.C., a făcut o ex­punere despre semnificația e­­venimentului pe care îl vom sărbători la 8 mai a.c., subli­niind totodată realizările obți­nute de poporul nostru, sub conducerea partidului, in ope­ra de făurire a societății socia­liste multilateral dezvoltate. Tot cu acest prilej, intr-un ca­dru festiv, a fost înmînat car­netul de membru U.T.C. elevi­lor : Paraschiva Muntean, Si­­mion Mincu și Ioan Drăghiță.­­ Consacrată aniversării se­micentenarului P.C.R., expoziția documentară, deschisă recent la Muzeul de istorie din Alba lulia, cuprinde numeroase ex­ponate, documente și ziare, o­­glindind momente importante din lupta revoluționară, demo­­cr­atică și patriotică a clasei muncitoare din țara noastră și a Partidului Comunist Român. Sunt ilustrate, de asemenea, aspecte importante din tradiții­le mișcării muncitorești locale, precum și realizările obținute de oamenii muncii din județul nostru sub conducerea partidu­lui, în anii luminoși ai socialis­mului. Expoziția cunoaște zilele a­­cestea, după cum ne informea­ză tovarășul Gh. Angh­el, direc­torul muzeului, o mare aflu­ență de vizitatori.­­ Zamfir Trif, secretar al comitetului comunal de partid și Teodor Comănici, director al școlii generale din Valea Lun­gă au susținut, la căminele cul­turale din comună, expunerile „Unitatea de nezdruncinat a po­porului în jurul partidului“ și respectiv „Rolul P.C.R. în dez­voltarea culturii naționale“. Ex­punerile au fost ascultate de un mare număr de cetățeni din comună.­­ Cu puțin timp în urmă, in sala căminului cultural din Pănade, comuna Sîncel, pionie­rii și școlarii din localitate au prezentat, in cinstea sărbătoririi semicentenarului partidului nos­tru, un frumos program artistic. Programul, care a cuprins dan­suri, cîntece, recitări de poezii și montajul literar-artistic inti­tulat „Te slăvim, partid iubit“, s-a bucurat de buna apreciere a celor peste 250 de spectatori. „Salina“ Ocna Mureș. Artificierul Iacob Tiutiu într-o de lucru, secvență I

Next