Unirea, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)
1971-07-24 / nr. 1063
1 Pagina a 2-a UNIREA „Sa luăm măsuri hotărâte ca nimeni să nu poată trăi fără a participa la activitatea productiva. Sa combatem, de asemenea, mentalitatea acelor părinți care dintr-o grijă exagerată, prost înțeleasă, țin copiii acasă, îi întrețin fără muncă, îi ajutau să nu se încadreze în activitatea socială. Aceasta este o mentalitate înapoiată, mic burgheză. Față de o asemenea mentalitate trebuie să luăm poziție publică, să facem din ea o problemă a întregii societăți. întregul nostru tineret trebuie să se încadreze, să participe la muncă“. NICOLAE CEAUȘESCU CERTIUMM UE RESPONSABILITĂȚII PROFESIMLE Curtea Uzinei de produse sodice din Ocna Mureș este la ora aceasta un furnicar de oameni, toți grăbiți, atenți, cu expresii concentrate. Se repară aproape toate utilajele și piesele lor pentru a da o cit mai mare productivitate și o cit mai ridicată valoare calitativă produselor de aici. Peste tot domnește ordinea, cu toată alerta ce cuprinde colectivele de muncă. La secția mecanică, în imensa hală luminată care dă senzația acută de imensități, printre freze, strunguri și raboteze de toate felurile și dimensiunile, în urustul uniform al lor. Il găsim pe strungarul Cornel Goga. Stă aplecat cu atenție și încordare asupra presei pe care o strunjește. A terminat școala profesională din Ocna Mureș acum nouă ani și, de la repartizare, își oferă cu abnegație și dăruire energia și priceperea, elanul său de tînăr, uzinei care l-a crescut și educat în spiritul muncii. Intre timp, și-a completat studiile (aflăm că a reușit asta cu mult succes) și abia așteaptă să treacă acest an pentru a și le continua la o școală de maiștri. — Pînă mai ieri, nu înțelegeam prea bine ce înseamnă spirit de colegialitate în muncă, grijă față de ’’ avutul obștesc, valoarea acestei griji, dragostea pentru meserie, adînca și adevărata dragoste pentru piesa pe care o faci sau o repari .. Acum toate astea sînt pentru mine sensuri ale unei preocupări zilnice, ca să zic așa, coordonate ale muncii mele de zi cu zi. Se înțelege să nu este ușor să te achiți în aceeași zi de lucru și de sarcinile profesionale, de cele de familie și de cele de elev. Și, totuși, iată că a reușit, ca atîția alții, să pună preț pe calificarea profesională, pe cinstea și dorința de a fi util colectivului de muncă și pe seriozitatea de om care are de susținut o familie. Datorită acestor rezultate PROFIL pline de succes i-au fost încredințate sarcini în organizația U.T.C. pe secție și pe întreprindere. Ca și alți tineri de seama lui, dar cu destulă experiență de muncă la activ, își oferă cu generozitate și înțelegere ajutorul avizat acelor tineri începători, din conștiința simplei omenii și responsabilități profesionale. — Avem intr-adevăr mulți tineri care ne cer să-i ajutăm. In ce mă privește, fac asta cu cea mai mare plăcere — în primul rînd pentru că este nevoie ca ei să deprindă aici, la locul de muncă, experiența necesară, apoi pentru că știu că ei înșiși au nevoie de sfatul unuia ca mine sau cu altul care a trecut o dată prin toate acestea. Le spun : „uite, piesa asta are o mai mare băieți, importanță ca asta, așa că trebuie tratată cu mai multă atenție“ Sau că altă piesă trebuie terminată mai repede pentru că așa cere fluxul tehnologic..." Din cînd în cind, pe deasupra noastră, alunecă tăcut un pod rulant care mută piesele mari spre locurile unde acestea vor fi ajustate potrivit cerințelor și normelor tehnice pentru a reintra în producție în cele mai bune condiții. — Am vrea să terminăm reparațiile mai repede decit s-a proiectat, ne dăm seama că nu trebuie să stagneze producția, dar este necesară această revizie generală. Angajat cu toată inima și cu toată puterea sa tînărul de 26 de ani își urmărește mai departe, cu multă atenție, concentrat, piesa. Mai are puțin și o va termina. Va lua altă și altă piesă pînă ce tot ce i s-a încredințat pe mină se va întoarce în angrenajul producției, gata și bun de lucru. In același timp, Cornel Goga va urca cu răbdare, perseverent,treptele perfecționării profesionale'și ale cinstei. Asta înseamnă, în accepția multora ca el, demnitatea și valoarea adevărată a tinereții. Ion DIȚOIU r.....1.V.V.V.W.V..../.WI..V.VA.iWW.WAV.V.‘.,r. V.,.V.V.VA,.V.V.V.V.’.V.,.WW.WAAWiWi,i 4 I CARE ESTE SENSUL TINEREȚII VOASTRE? Incepînd încă din 15 iunie, împreună cu peste 3 000 de elevi din județul nostru, ne-am organizat în tabere de muncă patriotică, pentru a aduce un aport direct în cadrul lucrărilor de construcții, de pe unele șantiere, sau la lucrările agricole. Acest șantier județean de muncă patriotică, prin care participăm efectiv la construcția și modernizarea drumului național Băița—Cîmpeni, ne-a reunit elevi de la liceele din Cîmpeni, Baia de Arieș și Abrud. Aici putea să enumerăm statistic volumul lucrărilor efectuate pînă în prezent, faptul că nu ne-am lăsat mai prejos decit constructorii experimentați. Dar, înainte de toate, trebuie să recunoaștem că ceea ce ne-a animat, în primul rînd, este entuziasmul de a ști că durăm noi obiective, aici, în „Țara de piatră“. Chiar în aceste zile, executind lucrări de finisare a taluzelor șoselei, la cîțiva metri de tînăra „cetate a lemnului“ de la Cîmpeni, am încercat senzația unor necontenite prefaceri înnoitoare, sentimentul satisfacției că ne-am adus și noi, elevii, o contribuție la aceste obiective, întrecerile spontane inițiate între echipe, ambiția de a executa numai lucrări de calitate, au coincis cu aceste zile de dăruire intensă, în care fiecare membru al brigăzilor a căutat să fie util, să-și facă simțită prezența din plin pe acest șantier. Această vacanță de vară constituie, astfel, pentru noi un prilej deosebit de a ne lega mai profund de activitatea direct productivă. Ea ne-a o dată în plus să ne convingem de justețea ajutat îndemnului tovarășului Nicolae Ceaușescu în recenta Expunere la consfătuirea de lucru cu activul de partid în domeniul ideologiei și activității culturaleducative, de cerința obiectivă ca tineretul sa fie educat în spiritul muncii, să fie învățat să muncească în orice domeniu de activitate, pornind de la ideea că „orice muncă folositoare este o muncă de onoare“. Tot ceea ce am realizat însă ni se pare firesc, iar dacă am insistat puțin mai mult asupra faptelor noastre este pentru că prin aceste rânduri tinem să facem un apel la acei tineri care se complac încă intr-un mod de viață dezordonat, în prea multă comoditate și pasivitate față de muncă sau de o acțiune cu adevărat utilă. Unii dintre ei ne-au fost colegi sau tovarăși de joacă, dar acum au bătut în retragere. Și, privindu-ne oarecum aer sus, și-au luat o ținută de atotcunoscători, preferind să înlocuiască școala sau biblioteca cu cafeneaua și cu colindatul fără nici un rost. Se cred, desigur, teribili, chipurile descurcăreți, mirîndu-se poate de opțiunea noastră pentru muncă, de faptul că am ales acest mod de petrecere a timpului liber, activ și util. Ne adresăm, așadar, acelora care au uitat că teribilismul nu este de fapt un gest refractar demnității umane. Putem fi teribiliști, însă in sens pozitiv, de a ne arăta adevăratul entuziasm și cutezanța noastră pe șantiere sau pe ogoare, acolo unde se făuresc bunuri materiale. Numai acest șuvoi al muncii tinerești este în stare să înlăture orice stavilă, lăsînd drum liber împlinirii noastre. Brigada de muncă patriotică de pe șantierul drumului național Băița—Cîmpeni. PROCESE ETICE -UNDE LUCREZI, TINERE ? -NICĂIERI ! „Unde lucrezi tinere ?“ întrebarea a fost adresată, nu fără temei, unor tineri din Alba Iulia. Au ezitat să răspundă la ea deși prezența lor zilnică pe străzi și în cafenele era , cel mai elocvent , răspuns. Cind , n-au avut încotro, fiind puși în fața unor fapte pe care, cu toată lipsa lor de răspundere ,și sinceritate, le-au recunoscut, au răspuns : „Nicăieri !“ Cine sunt aceștia ? Vă vom face cunoștință cu ei, pentru a le cunoaște numele și faptele, modul lor de viață. Primul din galeria paraziților, pentru ca numai astfel se pot numi cei care se sustrag de la muncă, de la activitatea productivă, utilă societății, poartă numele de Victor Toma. A fost angajat pînă în 14 mai a.c. la Uzina mecanică Cugir. Intr-o zi V.T. s-a gîndit pur și simplu să nu mai meargă la lucru. De ce să muncească cînd se poate trăi mai ușor ? — zis el. Era mai comod să stea și-a la cafenea, să asculte muzică, să fumeze, să filozofeze despre nimic, decit să mînuiască strungul. Normal, după absențe repetate, uzina i-a desfăcut contractul de muncă, neavînd nevoie de asemenea oameni care vin cînd vor ei la serviciu. Un alt client permanent al străzilor și localurilor este I. Drăghici. Pentru fapte grave a fost condamnat,. Și-a ispășit pedeapsa la Începutul lunii,iunie 3.C. In. loc,să fi învățat ceva din această sancțiune, să-și fi analizat lucid și rece, cum se cuvine faptele săvîrșite și să apuce pe un drum drept și cinstit angajindu-se în cîmpul muncii, a continuat să meargă pe panta parazitismului, a vagabondajului, a unei vieți lîncede, lipsită de un scop superior. Din această „familie“ face parte și Dorin Popa din Oarda de Sus. Și pentru el, ca și pentru ceilalți doi amintiți mai sus, munca, efortul și sudoarea sînt vorbe fără nici un conținut simplu social și uman. In schimb, plimbările interminabile de dimineața pînă seara, cafenelele și băuturile spirtoase sunt tovarăși de nedespărțit, cărora le acordă toată atenția. Nu o dată, organul municipal de miliție i-a pus în vedere să se angajeze, să se integreze în muncă. A sfidat orice ajutor, a ignorat orice sfat continuîndu-și modul parazitar de viață. Pe lângă faptul că pierde timpul degeaba, D P. provoacă deseori scandaluri, conturbînd liniștea publică. Ba mai mult, după cîte am aflat de la organele de miliție, cînd a fost internat la sanatoriu din Abrud a fugit deseori, luind de la pacienți diferite haine, promițîndu-le că o să le aducă înapoi. De fapt acești oameni nu mai vedeau hainele niciodată deoarece D.P. le vindea pe nimica toată la Alba Iulia. Toți trei paraziții amintiți aici sunt oameni tineri, apți pentru a munci, pentru a fi utili societății. Nu credem că părinți lor i-au învățat să sfideze munca, dar dacă totuși au primit asemenea sfaturi în familie atunci este necesar săși spună răspicat cuvîntul opinia publică, organele în drept, care au datoria să-i determine să se integreze în viața socială, pentru a trăi în viitor într-un chip cinstit, omenește. Prin muncă și sudoarea frunții. Geo MOȚUL Tînăra Ana Drăgan, de la fabrica de încălțăminte „Ardeleana" din Alba Iulia, la mașina de cusut fețe lucrînd încălțăminte. PARAZITISMUL - una din anticamerele infracțiunii Munca a fost și este supremul examen față de care omul a avut diferite opinii, întrucît ea a pus la încercare aptitudinile și deprinderile individului, a examinat direct sau indirect caracterul și sentimentele morale ale omului. Mai mult ca oricînd în socialism, munca și-a căpătat caracterul de drept și obligație devenind o necesitate vitală pentru toți, indiferent de vîrstă și profesie. Tocmai de aceea se creează condiții pentru ca tineretul să intre optime cât mai de timpuriu în contact cu munca. Eschivarea de muncă a unui tînăr este, în fond, furtul propriului său viitor, înlocuit, astfel, printr-o existență precară și nesigură. Din păcate, mai avem și în ziua de azi tineri care nu înțeleg că efortul fizic și-a căpătat prestanța de bijuterie. Așa este și cazul tînărului de 17 ani Ioan Călugăru din Cugir. Este autorul mai multor spargeri la diferite unități alimentare. împreună cu alți tineri de vîrsta lui se dedă la furturi, consumă frecvent băuturi alcoolice etc. A părăsit școala la 16 luni cînd abia ajunsese în clasa a VII-a. Acum urmează cursurile la fără frecvență. — De cînd ai părăsit școala muncești undeva? — Nu, stau acasă pînă voi termina școala — Ce faci toată ziua acasă? — Mă scot dimineața între orele 9 și 10, îmi găsesc ceva de făcut pînă vinei mama acasă, iar pe la orele 15 plec în oraș. — Unde mergi în oraș? — Mă duc la vreun film, apoi cu prietenii mergem acolo unde ne putem distra. (Prin cuvîntul „distracție" fostul elev Călugăru înțelege consum de băuturi, expediții de spargere). — Jocuri de noroc cunoști? — Puține, cunosc șeptic, șaizeci și șase, douăzeci și unu, rummy. — La ce ore vii acasă? — Intre 1-2 noaptea. — De unde ai bani să cumperi băuturi? — De la părinți, o dată îmi dă mama, o dată tata . .. Am cunoscut și pe Călugăru, tatăl „eroului", Gheorghe frezor la Uzina mecanică Cugir, momentan pensionar de boală — Nu v-ați alarmat cînd copilul dv. a rămas de mai multe ori repetent? — Ba da . . . dar nu am avut ce să-i fac, eu i-am spus că nu-i bine . . . dar dacă el nu a înțeles .. . (?!). — Nu ați avut ce să-i faceți nici cînd a săvîrșit spargeri, furturi, sau cint ați aflat că consumă băuturi? — Acum îi mare, dacă nu înțelege de vorbă bună .... Am aflat cu această ocazie că părinții nu știu de unele aventuri de fiului lor. — De ce nu-i dați să lucreze adeva?! — și tînăr și pînă termină școala m-am gîndit să-l ținem acasă. O serie de tineri din oraș care îl cunoșteau personal pe Ion Călugăru au condamnat aceste acte străine unui tînăr al zilelor noastre. — Am auzit de isprăvile lui Călugăru și le dezaprobăm, nu înțelegem însă de ce părinții lui nu-l pun la lucru. Cred că lipsa de preocupare este o cauză a drumului greșit pe care a apucat-o — ne-a relatat Ioan Daian, maistru la Uzina mecanică Cugir. Un alt caz identic cu cel de mai sus, dar cu un sfîrșit mai tragic, este cel al tinerei Aurica Mihalachi. La cei 19 ani, are deja o condamnare la 4 luni închisoare pentru furt. — Cite clase ai urmat pînă în prezent? — Am terminat 8 clase în anul 1966, am vrut să urmez și clasa a noua pe care am părăsit-o la mijlocul anului. — De ce? — Nu știu nici eu ... ANCHETA SOCIALA — Ce ai făcut după părăsirea școlii? — Am intrat în uzină ca mun A jucitoare. Din cele spuse de Aurica și de cei care o cunosc, am aflat că , atît timp cit a lucrat a avut o comportare bună. In anul 1969 se hotărește să nu mai lucreze, să-și ocolească colegii de muncă. De atunci și pînă în prezent Aurica a apucat pe un alt drum, urmarea fiind condamnarea pentru furt. Am discutat cu ea înainte de a pleca spre locul unde urma să-și ispășească pedeapsa. In fața noastră se afla, la fel, o tînără dezorientată și neîncrezătoare în propria-i persoană. „Cunosc cazul lui Aurica Mihalachi — netehnicianul Ioan Sinea. S-a spunea • de- Amonstrat încă o dată faptul că munca este aceea care călește omul din toate punctele de vedere. Cine fuge de ea, fuge de el însuși“. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu: „Noi nu admitem nici în producție, la rebuturi, iar la oameni cu piese, atît , mai puțin“. Tineri dezorientați, care așteaptă totul de la societate, fără a-i da nimica în schimb, nu își au locul in mijlocul nostru. Nu printr-o existență de parazit poți să-ți creezi un destin solid și sănătos, ci numai printr-o încadrare totală în frontul muncii, o educație prin muncă și pentru muncă. Ion rănii ALBU t 1 «* XI îl » * I ■ SIMBATA, 24 IULIE 1971 Instantaneu cu mirean. Sîub privirile atente ale rului Nicolae Țurlea, muncitorînărul Virgil Sîrbu deprinde tehnica executării unei broșe complexe. Repere pentru timpul liber . Terenul de volei din Ciumbrud va fi în acest sfîrșit de săptămînă gazda unei importante competiții sportive. Este vorba de faza județeană a cupei tineretului de la sate la care vor lua parte reprezentanți ai județelor învecinate. După cum ne informează Comitetul județean U.T.C. Alba, duminică, 25 iulie a.c., la Atelierele centrale din municipiul Alba Iulia va avea loc faza județeană a „Olimpiadei strungarilor". La competiții vor participa cînștigătorii fazelor orășenești din orașele Alba Iulia, Cugir și Aiud. Cu prilejul manifestărilor prilejuite de sărbătorirea a 150 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri, azi 24 iulie a.c. în orașul Abrud, tinerii din oraș au organizat un spectacol literar-muzical inspirat din opera marelui,, scriitor. Peste 40 de tineri de diferite profesii din orașul Sebeș vor petrece clipele de recreere a zilei de duminică în mijlocul frumoaselor locuri pitorești de la Obîrșia Lotrului. Tinerii sportivi și artiști amatori din satele Noșlac, Fărău, Unirea și Mirăslău se vor întîlni duminică, 25 iulie a.c., în satul Lunca Mureșului, cu ocazia organizării de către comitetul comunal U.T.C. a unei duminici cultural-sportive. Numeroși tineri sportivi ceferiști din județul nostru vor participa duminică, 25 iulie a.c., la faza județeană a „Cupei ceferistului" ce se va ține pe terenurile de sport din Teiuș. întreceri sportive vor avea loc la volei, popice și fotbal. Al I * l ț Epigrame pe adresa... Aubliei Nonu, din Vinerea, amatoare de „peregrinări" prin țară, fără o ocupație utilă. Tot reflectînd să nu greșești Un gest eroic cum să săvîrșești Ca-n filmele cu spargeri, vrute și nevrute. Te-ai furișat înspre... cărări pierdute. Așteptind să vină „capuri“ Mai pierzi o noapte și a Lui Laurențiu Ungureanu, din Bistra, care, minor fiind, a pus în stare de „alarmă“ unele magazine din Cîmpeni. Hai-hui pe drumuri ocolite Trec anii și-n urmă te lasă Ca păsări călătoare, rătăcite, Cu aripi frînte într-o... plasă. Tînărului Ioan Barbu din Aiud care, la „venerabila" vîrstă de 19 ani, nu vrea să lucreze nicăieri, preferind un mod de viață parazitar, pregătite dimineață Crezînd că tot ce pică se înghite Rămîi cu-n gust amar de... pară mălăiață.