Unirea, iulie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1069)

1971-07-24 / nr. 1063

I ANUL IV, NR. 1063 SÎMBATA, 24 IULIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI] DINAMIZAREA ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE IMPLICĂ MĂSURI ENERGICE DE FOLOSIRE RAȚIONALA A UTILAJELOR ȘI TIMPULUI DE LUCRU Intr-un climat de înaltă exigen­tă și răspundere fată de îndeplini­rea planului de stat și angajamen­telor luate în întrecere, joi după­­masă a avut loc adunarea repre­zentanților salariaților de la Com­plexul de prelucrare a lemnului Blaj. La adunare a participat tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, membru al C.C. al P.C R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Aflat în al treilea an de func­ționare, comitetul de direcție de la marea cetate a lemnului din o­­rașul de pe Tîrnave confirmă jus­­­tețea măsurilor luate de conduce­rea partidului de a se renunța la așa-zisa conducere unică și intro­ducerea principiului muncii și conducerii colective. Chemată să hotărască în mod direct și nemij­locit toate problemele majore ale întreprinderii, masa largă a sala­riaților a fost, și de această dată, la înălțimea înaltelor răspunderi și îndatoriri pe care le incumbă faptul că astăzi, așa cum tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta Plenara C.C. al P.C.R. din februa­ra­rie ac., „clasa muncitoare este clasa conducătoare a societății și că, în această calitate, muncitori­mea este și proprietară a mijloa­celor de producție, continuînd să constituie în același timp princi­pala forță productivă a societății. In această calitate dublă, de pro­prietar și producător, clasei munci­toare ii revin răspunderi deosebite în întreaga activitate de dezvoltare a societății socialiste“. In lumina acestor înalte exigen­țe pe care conducerea partidului le pune în fața proprietarilor și producătorilor de bunuri materiale, darea de seamă prezentată de ing. Alexandru Ciuruș, președintele comitetului de direcție, a oglindit în mod veridic stadiul îndeplinirii sarcinilor de plan în fiecare com­partiment de activitate. După o jumătate de an de muncă intensă, o neobosită, colectivul C.P.L. Blaj este în măsură să raporteze că principalii indicatori de plan au fost îndepliniți. Făcînd radiografia producției, așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul primului semestru, organul de muncă, și condu­cere colectivă al întreprinderii s-a prezentat în fața muncitorilor cu cele mai reprezen­tative obiective înscrise pe agenda de lucru a comitetului de direcție. Deși principalii indicatori de plan au fost îndepliniți, o serie de nea­junsuri în organizarea muncii, a­­provizionarea ritmică cu materii prime și materiale și folosirea cu randament scăzut a forței de mun­că, a mașinilor și utilajelor au diminuat, în mod substanțial, ni­velul realizărilor pe ansamblul complexului. Manifestînd o deosebită exigență și răspundere față de neajunsurile care mai există, cei care au luat cuvîntul au adus în dezbatere nu­­m­eroase exemple de formalism, de lipsă de fermitate și consecvență în urmărirea și finalizarea propu­nerilor și măsurilor fixate în a­­dunările generale ale salariaților și în ședințele lunare ale grupelor sindicale. — Ca membru al comitetului de direcție — a spus în cuvîntul său maistrul Nicolae Badea, apreciez că, în general, toți membrii aces­tui organ de muncă și conducere colectivă s-au străduit să-și ducă și îndeplinire mandatul încredin­țat de adunarea generală a sala­riaților. Lipsurile semnalate în darea de seamă socotesc că se da­­toresc, în mare­ măsură, unei slabe activități politico-ideologice desfă­șurate de organizațiile de partid. Munca de educație comunistă, de for­mare a unei conștiințe înaintate față de îndeplinirea riguroasă sarcinilor de plan și păstrarea a­ a­vutului obștesc, nu este o chestiune de campanie. Din cauză că ne-am ocupat insuficient de această latu­ră esențială a activității noastre, am ajuns în situația ca unii sala­riați să nu-și facă în mod conști­incios datoria, în calitate de se­cretar al comitetului de partid de la Fabrica de plăci fibrolemnoase, mă fac vinovat de această situație. In lumina programului de îmbună­tățire a activității politico-ideolo­­gice și educative, prezentat recent de tovarășul Nicolae Ceaușescu, avem datoria cetățenească și pa­triotică de a desfășură o vie, concretă, convingătoare muncă in rîndurile salariaților noștri. Sanc­țiunile administrative nu pot și nu trebuie, în nici un caz, să țină lo­cul muncii perseverente, tenace, dusă cu pasiune comunistă, pen­tru formarea omului nou, devotat trup și suflet cauzei partidului și poporului. Reunind această idee și alți vor­bitori, printre care ing. Dorin Manea, șeful serviciului producție, secretarul comitetului U.T.C., formulat critici juste și întemeiate­a la adresa comitetului de direcție, organizațiilor de sindicat și tineret, referitoare ,a promovarea­ , cu consecvență și fermitate în munca de zi cu zi, a principiilor moralei noastre comuniste. In complexul nostru — a spus vorbitorul — ju­mătate din numărul salariaților sînt tineri. Majoritatea dintre ei s-au integrat în rîndul colectivului și răspund cu entuziasm acțiunilor pe care le întreprindem. O parte din tineri, însă, fac notă discor­dantă, lipsesc nemotivați, sunt slab pregătiți profesional, iar prin ati­tudinea și comportamentul lor se abat de la disciplina muncii și normele de conviețuire socială. Este momentul ca împotriva a­­cestor tineri să se formeze un pu­ternic curent de opinie. Dacă fie­care dintre noi va lua atitudine față de faptele reprobabile ale celor certați cu disciplina sunt convins că cei în cauză vor putea fi determinați să înțeleagă că au greșit și că societatea noastră pro­movează cele mai înalte principii ale dreptății și echității sociale, că nu primești nimic de la socie­tate dacă nu muncești. Impietită strîns cu preocuparea pentru formarea unei conștiințe socialiste și a unei atitudini înain­tate fața de muncă, latura activi­tății productive a reținut atenția multor vorbitori. Este un adevăr pe care nu-1 contestă nimeni fap­tul ca existența unor neajunsuri au influențat in mod negativ ni­velul succeselor­ obținute. Lipsurile manifestate in munca comitetului de direcție, a conducătorilor pro­cesului de producție au fost supuse unei riguroase și intransigente a­­nalize. uezbatina in mod critic și autocritic, cu obiectivitate și simț de răspundere, neajunsurile ma­nifestate, cei prezenți la adunare au venit cu propuneri, soluții și masuri concrete de îmbunătățire a întregii activități de producție. In dorința sinceră de a-și aduce con­tribuția la bunul mers al produc­ției, criticile formulate la adresa comitetului de direcție au fost fă­cute cu deosebită și competență, vizînd principialitate problemele majore ale aprovizionării, ritmici­tății și eficienței economico-fi­­nanciare. Tocmai de aceea ele și-au atins scopul și au imprimat dezbaterilor un pronunțat caracter de lucru. — In comparație cu anul trecut, activitatea Fabricii de binale aprecia muncitorul Traian Mărgi­­neanu — a cunoscut o reală îm­bunătățire. Nu ne putem declara mulțumiți, însă, de­­ nivelul atins. O serie de deficiențe mărunte, ne­­soluționate la timp, ne produc mari greutăți. Liniile de decovit au funcționat la început mecanic. De multă vreme insă s-au defectat, iar intervenția conducerii între­prinderii nu prea se vede. Slab s-a preocupat comitetul de direcție și de repararea acoperișului în ha­lele de croit. Noi am solicitat de mai multe ori acest lucru, dar de fiecare dată ni s-a răspuns că : „problema este în studiu“. Cred că a sosit timpul să se treacă la repararea acoperișului pentru a crea muncitorilor condiții optime de lucru. Consider, de asem­enea, că personalul tehnico-ingh­ieresc, comitetul de direcție a dovedit in­suficientă preocupare în aprovi­zionarea cu scule, materiale și piese de schimb. In, lipsa acestora muncitorii se deplasează de la­­ un loc de muncă la altul irosind timpul de lucru. Cu prea multă u­­șurință sunt tratate și trecute cu vederea și cazurile de sustragere a unor materiale din fabrică. Față de cei care se înfruptă din avutul nostru, al tuturor, trebuie să fie luate cele mai aspre măsuri. Subliniem, ca un fapt deosebit de pregnant, atitudinea critică, responsabilă a tuturor muncitori­lor față de soarta producției. Pă­rerile exprimate de muncitorii Gheorghe Hanța, Ioan Moldovan, Vasile Mara și Vasile l­opa, au avut un punct de referință comun: dezvelirea critică și autocritică lipsurilor existente, convinși fiind­­ ca prin eforturi comune comuniștii, toți salariații, vor găsi soluții con­crete de rezolvare a lor. Folosirea incompletă a timpului de lucru, diminuează, în mod vizibil, pro­ductivitatea muncii. Mari rezerve interne există în folosirea mașini­lor și instalațiilor. Exploatarea lor necorespunzătoare, efectuarea unor revizii și reparații de slabă calitate, provoacă multe opriri accidentale, întreruperi nejustificate în fluxul producției. Un capitol aparte l-a constituit necesitatea de­ a se lua măsuri sis­tematice pentru pregătirea tehni­­co-profesională a tuturor salariați­lor. Mai mulți vorbitori, printre care Ioan Simu, Dumitru Dorea, Gheorghe Glogovețan, au cerut comitetului de direcție să între­prindă acțiuni concrete pentru le­garea mai strînsă a cunoștințelor teoretice de cerințele practice ale producției. Școala profesională și liceul forestier din­ localitate, scot absolvenți cu mari lacune in pre­gătirea profesională. Conlucrarea mai fructuoasă dintre școală și producție este o cerință stringentă, impusă de exigențele progresului tehnic contemporan. Asigurarea pregătirii cadrelor calificate se înscrie ca o problemă cheie la ordinea zilei și la rezolvarea trebuie să-și aducă deopotrivă con­­s­tribuția atît organizațiile de partid cit și organizațiile de sindicat și U.T.C. In încheierea dezbaterilor adu­nării generale a reprezentanților salariaților de la C.P.L. Blaj, a luat cuvîntul tovarășul GEORGE HOMOȘTEAN, care a arătat că în această perioadă au loc astfel de adunări ale salariaților în toa­te unitățile economice și șantierele de construcții din județul nostru, în­ care sînt analizate rezultatele obținute în înfăptuirea sarcinilor de plan în semestrul 1 și se stabi­lesc măsuri pentru crearea condi­țiilor optime producției anului 1972. In continuare, vorbitorul a ară­tat că deși C.P.L. Blaj a obținut rezultate bune in producție, totuși realizările obținute sunt sub nive­lul mediu al realizărilor pe județ, fapt care reflectă că nu au fost folosite toate posibilitățile existen­te în această importantă întreprin­dere. Cauzele rezultatelor nesatis­­făcătoare obținute la unii indica­tori își au explicația în faptul că nu în suficientă măsură conducerea C.E.I.S. Sebeș s-a preocupat de asigurarea unei aprovizionări rit­mice și de rezolvarea operativă a unor probleme ce s-au ivit în proce­sul de producție. De asemenea, co­mitetul de direcție nu a dovedit destulă operativitate în rezolvarea propunerilor făcute de muncitori privind continua îmbunătățire a activității de producție. Se cere ca pe viitor comitetul de direcție să dovedească mai mult spirit gos­podăresc, mai multă inițiativă în rezolvarea operativă a problemelor care se ridică, să-și intensifice controlul și să-și sporească exigen­ța. Membrii comitetului de direcție au obligația să țină o permanentă legătură cu sectoarele de produc­ție, să cunoască amănunțit situația realizării sarcinilor de plan, pro­blemele care se ridică și să ac­­țion­eze hotărît pentru a le rezolva. Trebuie înlăturată din activitatea membrilor comitetului de direcție practica de a trece ca simpli vi­zitatori prin secții, de a înregistra unele aspecte și de a se mulțumi doar cu sesizarea lor. In legătură cu activitatea comi­tetului de direcție, tovarășul George Homoștean a arătat că membrii acestuia trebuie să parti­cipe cu regularitate la analizele care se fac în grupele sindicale, sa cunoască problemele care se ri­­­dică în aceste analize și să le cla­rifice imediat, să dea răspuns co­respunzător tuturor tovarășilor ca­re ridică unele probleme sau fac unele propuneri și sugestii. In continuare, tovarășul Homoștean a arătat că pe George lângă unele greutăți ivite în aproviziona­rea zilnicii cu materie primă, activitatea de producție a fost îngreunată și de slaba receptivitate și operativitate a comitetului de direcție privind soluționarea unor probleme curente. De multe ori aceste probleme nu au fost cunos­cute și ca urmare nu s-au putut lua măsuri operative în toate sec­toarele cheie ale producției pentru ca activitatea să se desfășoare în mod corespunzător. Referindu-se la activitatea co­mitetului orășenesc de partid, vor­bitorul a subliniat că acesta tre­buie să dovedească mai multă preocupare pentru continua îmbu­nătățire a activității organizațiilor de partid din întreprindere, pentru creșterea competenței lor în rezol­varea problemelor politico-econo­­mice și organizatorice. Organiza­țiile de bază ale partidului, orga­nizațiile U.T.C. și de sindicat, tre­­­­buie ajutate cu mai multă eficien­ță pentru a-și aduce o contribuție mai mare la întărirea ordinei și disciplinei în producție, întărirea răspunderii, la mobilizarea tuturor salariaților pentru realizarea sarci­nilor de plan. Ele trebuie îndru­mate să desfășoare o intensă mun­că politico-educativă pentru creș­terea conștiinței revoluționare muncitorilor, pentru crearea unei a puternice opinii de masă împotriva fenomenelor negative, a tuturor lipsurilor care se mai manifestă. Rezerve importante de creștere a producției există și în utiliza­rea mai eficientă a mașinilor și instalațiilor. In acest sens, tova­rășul George Homoștean a arătat că nu este permis ca din cauza organizării necorespunzătoare a muncii și a aprovizionării defec­tuoase, în schimburile II și III, să nu se lucreze ore în șir. Comitetul de direcție trebuie să intervină cu mai multă răspundere și compe­tență în lichidarea acestor lipsuri. Este, de asemenea, necesar să se treacă la o mai judicioasă redis­tribuire a forței de muncă pe schimburi, în scopul asigurării u­­nui randament ridicat la fiecare loc de muncă. Referindu-se la faptul că mai mulți vorbitori au criticat comite­tul de direcție pentru slaba preocu­pare manifestată în asigurarea pregătirii forței de muncă, tova­rășul George Homoștean a cerut comitetului de partid din complex și comitetului orășenesc de partid să analizeze cu toată răspunderea neajunsurile existente în această direcție și să ia cele mai potri­vite măsuri pentru recrutarea pregătirea forței de muncă nece­si­sară secțiilor și sectoarelor pro­ductive ale complexului. In postu­rile de maiștri să fie promovați acei oameni care dovedesc spirit organizatoric și gospodăresc, cu­nosc specificul producției și sunt capabili să intervină cu competen­ța în soluționarea problemelor ce se ivesc. In încheiere, vorbitorul a arătat că recenta Expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, tre­buie să stea la baza întregii noa­stre activități. Organizațiile de partid și de masă au datoria, de a populariza larg acest important document, de a desfășura o activi­tate intensă pentru a imprima în rîndul muncitorilor un profund partinic, revoluționar spirit și combativ în vederea promovării­­ ferm­e a ideologiei partidului nos­tru, a dezvoltării conștiinției revo­luționare a muncitorilor în așa fel incit ei să participe cu elan spo­rit la toate acțiunile întreprinse. Sebastian TRUȚA ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR VIZITA DJ LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAI CEAUȘESCU IN PORTUL­­ 1 PE ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII NAVALE CONSTANTA In­­ cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități indus­triale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secre­tarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru­­ a doua oară în această săp­­tămînă cînd conducătorii de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, in județul și munici­piul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică o­­biectivele­­ de perspectivă ale pla­nului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidu­lui cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specia­liști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea unor probleme importante, de stringentă actualitate și perspecti­vă, stimulează spiritul creator­ al oa­menilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și moder­nizare a portului Constanța, cu na­vigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Manga­lia Nord și pînă la Constanța, in comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salu­tați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeți­lor flori.­­ La Constanța, coloana ofi­cială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr * 1. (Continuare în Dag a IV-a) MINIRE CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Va­­sile Vîlcu, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Constanța al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu, din adîn­­cul inimii, cele mai calde senti­mente de prețuire ale comuniști­lor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru e­­forturile pe care le depuneți, pen­tru ajutorul neprecupețit pe care r­i-l acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea,­­ prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în aceas­tă vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a infor­mat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului producției industriale pe primul semestru al acestui an, desfășurării campaniei de recolt­­a­re a griului și a altor lucrări agri­cole, precum și asupra unor pro­bleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația ju­dețeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziunea față de documentele-program elabo­rate de conducerea partidului pri­vind educarea comunistă a mase­lor, muncesc pentru traducerea lor în viață. Au mai luat apoi cuvîntul: Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de rețele electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pe­dagogic, Ion Păun, președintele Cooperativei agricole de producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea Întreprinderii integrate de lună și Marin Croito­­ru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Șantierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze pre­lungite. CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ! ROSTITA LA ÎNTILNIREA CU ACTIVUL JUDEȚEAN­­ DE PARTID CONSTANȚA —în pagina a lll-a ! LA C. A. P.BERGHIN UIMII MIC­RIUCRII TRIBUIE NIMICIT Ploile care au căzut la începu­tul săptămînii au provocat o stag­nare a campaniei de seceriș. îna­inte de această dată, o parte din cooperativele agricole de producție din județ au recoltat griul de pe suprafețe apreciabile. Totuși, mai sunt multe unități care au recoltat puțin în comparație cu suprafețele mari ce le au în cultură. Intr-o a­­semenea situație se află și coope­rativa agricolă de producție din Berghin, care, pînă în prezent, a recoltat doar 170­­ ha, ceea ce re­prezintă un procent mic față de suprafața totală de 610 ha de grîu. Această rămînere în urmă se da­torează unei organizări deficitare sub multe aspecte, care a făcut ca atît recoltatul mecanic cit și ma­nual să se desfășoare intr-un ritm lent. Deși s-a lucrat la recoltatul me­canic cu 10 combine, nu s-au rea­lizat decit 150 ha. Datorită deselor defecțiuni mecanice, cantitatea medie de grîu, recoltată zilnic de fiecare combină, nu a trecut de 4 000—4 Ș00 kg. Este un certificat care nu face­­ cinste secției de me­canizare din Berghin. Afirmăm a­­ceasta deoarece aici sunt posibilități mult mai mari. Intr-o singură zi, cînd agregatele au funcționat nor­mal, s-a reușit să se recolteze, ir. medie, 9 000—10 000 kg de fiecare mecanizator. Cantitatea către ar fi putut fi și mai mare, dar, de această dată, s-au creat timpi morți din cauza lipsei de... saci. Este neîndoielnic faptul că întreg consiliul de conducere a cunoscut că producția de grîu este cu mult mai mare ca în anii anteriori. După evaluarea făcută de ing. Ni­­colae Munteanu, producția medie se ridică la aproape 2 500 kg la hectar, ceea ce pe întreaga supra­față înseamnă un plus de 420 to­ne de grîu peste prevederile pla­nului. Se cunoștea, de asemenea, că distanțele mari între tarlale și sat vor îngreuna transportul. To­tuși, din lipsă de prevedere sau din economie exagerată, nu s-a procurat un număr suficient de saci. Motivul producției prea mari (!) și al lipsei de saci este invocat și pentru a justifica faptul că o com­bină (a unsprezecea, de care dis­pune secția de mecanizare) feste folosită pînă în prezent un a și, deși este în stare de funcționare, nu se intenționează nici în viitor introducerea ei în lucru. Este o optică pe care o considerăm cel puțin curioasă. Nici despre recoltarea manuală nu se pot spune lucruri mai bune. Ne referim, în special, la slaba mobilizare și organizare din bri­gada a patra din Straja, condusă de Ioan Roșu. Este necesar ca tovarășul Gheorghe Rast, secreta­rul Comitetului de partid din C.A.P., precum și Vasile Șușman, secretarul biroului organizației de bază di­n brigada a patra, să ma­nifeste mai multă preocupare pen­tru intensificarea ritmului zilnic de lucru prin antrenarea unui nu­măr cu­ mai mare de cooperatori la recoltarea manuală. La data vizitei noastre se recolta manual griul din tarlalele „Lingă luncă“, „Fața chipului“, „Pe deal“ și „Șesul mare“. Ni, ,s-a confirmat că participă la muncă aproape 200 de membri cooperatori. Credem că este o cifrâ care nu reprezintă posibilitățile maxime ale rativel­ or, la această oră, coope­absolut necesar să se facă uz este de toate posibilitățile existente. Este adevărat că datorită umi­dității ridicate a griului, mecani­zatorii, deși au așteptat aproape o zi întreagă la fața locului, nu au reușit să intre în lan. Este de ne­înțeles, însă, de ce alături de ei au stat și cooperatorii destinați să deservească cele 10 combine, cînd puteau participa și ei la re­coltarea manuală ! De altfel, nici staționarea tractoarelor la margi­nea lanului nu este justificată. Faptul că din cele 100 ha de orz și 4o ha grîu, de pe care paiele au fost balotate și transportate, nu s-au arat decit 20 ha, trebuie să dea de grndit conducerii secției, precum și consiliului de conducere al cooperativei. Ne apropiem de sfirșitul perioadei optime de in­­sămînțare a Culturilor duble. Alte cooperative,­­ deși deservite de secții de mecanizare mult mai mici, prin exploatarea la întreaga ca­pacitate și in schimburi prelungite a tractoarelor, au reușit să are și să însămînțeze suprafețe însem­nate. Acest lucru nu ar fi po­sibil și la Berghin, unde se dis­pune de 16 tractoare. Ing. Gell­ BOGDAN După o scurtă întrerupere provocată de timpul nefavorabil, combinele au intrat din nou în la­nurile de grîu.

Next