Unirea, octombrie 1971 (Anul 4, nr. 1122-1148)

1971-10-27 / nr. 1144

4 raotcTARI oua­tom ! ANUL IV, NR. 1144 MIERCURI, 27 OCTOMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI | I LA N­. P. S. 01 II­A MUREȘ ! SEZONUL RECE NU VA AFECTA CONTINUIT­A­TEA PRODUCȚIEI! Pentru ca sezonul rece să nu afecteze cu nimic ritmul producției și munca să se desfășoare în condițiuni optime, la Uzina de produse sodice din Ocna Mureș, pregătirile de iarnă au început încă din vară. Desigur că aceste pregătiri s-au desfășurat în ritm normal, cunoscind în perioada din urmă o intensificare. Experiența acumulată an de an ne-a fost de mare folos și nu numai că ne-a întărit convingerea in temeinicia unei vechi zicale din popor care spune că „gospodarul priceput își face iarna car și vara saniei, dar ne-a ajutat să întoc­mim un plan de lucrări bine chibzuit, rod al par­ticipării muncitorilor, tuturor factorilor de răs­pundere din secțiile uzinei și serviciile de coordo­nare. Ca urmare, în plan s-a prevăzut executarea u­­nui­ număr de 60 lucrări, dintre care menționăm doar cîteva cu volum mai mare de muncă : revi­zuirea și repararea acoperișurilor la clădirile sec­țiilor, în suprafață de circa 400 mp , completarea a 1­600 mp geamuri, revizuirea și completarea a 10 km instalații de iluminat interioare și 10 km instalații exterioare, izolarea conductelor de leșie și aburi pe o lungime de peste 1 km etc. In acest scop au fost organizate din timp echipe specializate în efectuarea diferitelor lucrări. O e­chipă de tinichigii, condusă de maistrul Günter Fabian, o echipă de izolatori, condusă de maistrul Vasile Paul, formația de instalații sanitare, apă și gaz, condusă de maistrul Gheorghe Horja, o e­­chipă de reparații acoperișuri, condusă de maistrul Grigore Păcurar. Graficul de lucrări a devenit obiectivul nr. 1 spre care și-a concentrat toate forțele serviciul mecanic-șef, atunci cînd, vara era încă în toi. Zil­nic a fost analizat stadiul fiecărei lucrări în parte și acolo unde au existat tendințe de rămînere în urmă s-au luat măsuri pentru impulsionarea ritmu­lui și înscrierea în grafic a lucrărilor. La ora ac­­tuală peste 90 la sută din lucrările planificate sunt terminate și se lucrează intens la finalizarea tutu­ror obiectivelor cuprinse în plan. O atenție deo­sebită este acordată utilajelor care funcționează în aer liber. Buna funcționare a acestor utilaje con­diționează în mare măsură realizarea planului de producție al uzinei pe timp de iarnă. De aceea a­­cest important sector a fost încredințat inginerului Grigore Ciortea care se ocupă în mod nemijlocit Ing. Victor CORDEA, inginer-șef mecanic (Cooliouaie ia pag a lil a) r iWWWWWW IN PUMA UNUI PRESTIGIOS EVENIMENT ' CULTURAL-ARTISTIC Inițiat cu un an în urmă in cinstea semicentenarului creării Partidului Comunist Român, Festivalul cultural-artistic „Co­morile Albei" se înscrie pe­­ li­nia manifestărilor educative de amploare care se organizează și se desfășoară în țara noastră sub egida Comitetelor de cul­tură și educație socialistă, a or­ganizațiilor de masă și obștești, care au sarcina și menirea să facă accesibile publicului larg valorile spirituale contempora­ne și clasice românești, valoa­rea inestimabilă a creației noastre populare ; în primul rînd festivalul, care își consacrarea și intrarea în caută diție, va fi un larg dialog tra­cu­­ realitatea contemporană a oa­menilor ce trăiesc înfrățiți în muncă pe aceste meleaguri, ro­mâni, maghiari, germani și de alte naționalități, prilej de tre­cere în revistă a realizărilor obținute pe frontul construcției socialiste, un mod de exprima­re a elanurilor creatoare, prin cuvântul simplu sau prin inter­mediul artei a sutelor și miilor de artiști amatori său profesio­niști dezvăluind acele sincere sentimente caracteristice omului societății socialiste în eferves­centă angajare cu sine în lupta ,spre mai bine, spre comunism. In acest an, festivalul „Como­rile Albei“ debutează în muni­cipiul Alba lulia duminică 31 octombrie a.c. cu deschiderea festivă la care vor lua parte organele de partid și de stat din județul nostru, cetățeni ai municipiului, numeroși invi­tați din țară care vor putea ur­mări o impresionantă paradă a portului și obiceiurilor noastre tradiționale care se vor oferi ochiului în toată culoarea splendoarea, vechimea și auten­ti­ticitatea acestor forme de viață ale poporului nostru. Vor putea fi văzute obiceiuri folclorice din toate zonele județului de la cele legate de munca cîmpului la cele de nuntă și petrecere, de la carul alegoric care duce o șezătoare aidoma celora din satele noastre la obiceiurile și urările serbărilor de iarnă. Cei peste șapte sute de artiști a­­matori care participă în capita­la județului la alaiul popular vor face încă o dată dovada va­lorii inestimabile a folclorului nostru, prezentînd pe estradele special amenajate cîntecului, jocului și frumusețea costumu­lui popular, un loc aparte re­­zervîndu-se formațiilor artisti­ce de amatori laureate și pre­miate pe țară la cel de al X-lea Concurs. Ziua a doua a festivalului, ca­re coincide cu data de 1 noiem­brie, este consacrată ideii rea­lizării unității naționale a po­porului­ nostru și va lua forma unui simpozion susținut de per­sonalități culturale cu prestigiu din centrele universitare din București și Cluj. Cu acest pri­lej va avea loc vernisajul ex­poziției de documente „Mihai Viteazu — domn al Țărilor Ro­mâne“ — iar la Casa munici­pală de cultură formațiile co­rale fruntașe din județ vor sus­ține un concert de cintece pa­triotice. în celelalte zile, pină la 14 noiem­brie, ziua încheierii festi­valului, numeroase localități a­­le județului nostru vor cunoaș­te efervescența unor manifes­­tări cultural-educative și artis­tice de mare interes. In muni­cipiul Alba lulia, in orașele Ocna Mureș, Cugir și Zlatna, comunele Mihalț, Roșia Monta­nă, Baia de Arieș, Unirea vor avea loc simpozioane, mese ro­tunde, seri tematice, cronici e­­conomice expoziții ale realizări­lor economiei județului, care vor reliefa pașii însemnați din ultimii ani. Așa, de pildă, vor putea fi audiate teme ca „Ora­­șul Ocna Mureș chimiei românești“, în contextul „România pe meridianele globului", „Tra­diții și perspective ce se des­chid ramurii de minerit în lu­mina Directivelor celui de al X-lea Congres al­­ P.C.R.“, „Pe­ Nicolae CIOBOTA, președintele Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Alba (Continuare in pas a II a) Moderna macara — portal din stația de tranzit Alba lulia, a gari din a CONSFĂTUIRE In cadrul programului de propagandă tehnico-științifică din acest an, Consiliul județean al sindicatelor a organizat ieri, la Blaj, o consfătuire cu ca­racter de schimb de experiență. Au participat muncitori frun­tași, maiștri, ingineri și tehni­cieni din secțiile complexului pentru prelucrarea lemnului cit și ale altor întreprinderi din oraș. Consfătuirea a dezbătut „Rolul maistrului în organizarea judicioasă a producției și folosi­rea rațională a forței de muncă în scopul creșterii productivită­ții“. Ea a constituit un bun prilej de popularizare a expe­rienței pozitive și generaliza­re a unor metode bune din ac­tivitatea maiștrilor. TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZEDUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU EN­ LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Luind cunoștință cu deosebită satisfacție de re­­zultatul votului celei de­ a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, în numele întregului popor ro­mân și al nostru personal, să vă adresăm dumnea­voastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporu­lui frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite și în toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drep­turile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Or­ganizației Națiunilor Unite, pentru cauza progre­sului și păcii în lume ; ea constituie o victorie politicii juste de recunoaștere a rolului și impor­a­tanței deosebite a Republicii Populare Chineze în viața internațională, a faptului că în zilele noastre rezolvarea durabilă și în conformitate cu aspirațiile popoarelor a marilor probleme ale contemporanei­tății nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor sta­telor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această ho­­tărîre consacră, în mod solemn, realitatea de netă­găduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezen­­tant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în O.N.U. va consti­tui o contribuție esențială la respectarea normelor dreptului internațional, la creșterea rolului Orga­nizației Națiunilor Unite în promovarea principi­­ilor independenței și suveranității naționale, de­plinei egalități în drepturi, neamestecului în trebu­rile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guverneze relațiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma con­vingerea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și țările noastre, în­temeiate trainic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism-leninismului și internaționalis­mului socialist, vor cunoaște o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forțe­lor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii in lume. Urăm din toată inima succes deplin în activita­tea pe care Republica Populară Chineză o va des­fășura în Organizația Națiunilor Unite și în cele­­lalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Invățămîntului de partid, conținut de idei, un caracter combativ Și în orașul Sebeș deschiderea noului an de invățămînt de partid a debutat sub semnul înaltelor exi­gențe puse în fața întregii activități politico-ideologice de amplul pro­gram de educație comunistă adop­tat de conducerea partidului nos­tru. Acest eveniment, deosebit de important in viața organelor și or­ganizațiilor de partid, a fost prece­dat, de o vastă activitate politică și organizatorică — desfășurată in lumina Propunerilor de măsuri și a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, — menită să asigure, încă din acest an de studiu, un plus de eficiență acestui excepțio­nal instrument de ridicării a nive­lului conștiinței socialiste. Fără în­doială, realizarea acestui obiectiv pune în fața organizațiilor de par­tid, a activiștilor în domeniul propagandei, a lectorilor și propa­gandiștilor, sarcini de o deosebită însemnătate, a căror transpunere în viață va însemna, fără îndo­ială, un salt calitativ în învățămîn­­tul de partid. Pornind de la aceste considerente, redacția ziarului nos­tru a organizat la Comitetul oră­șenesc de partid Sebeș o dezbatere „în jurul mesei rotunde“, pe teme privind organizarea și conținutul invățămîntului de partid, direcțiile în care trebuiesc îndreptate efor­­ t MASA ROTUNDA turile, pe parcursul desfășurării noului an de studiu, pentru a-i spori continuu capacitatea de in­fluențare politică și educativă. Interlocutorii noștri au fost tova­rășii : Gheorghe Ținea, secretar al Comitetului orășenesc de partid, Ioan Dușc, directorul Cabinetului orășenesc de partid, Maria Băcilă, secretara comitetului de partid de la Fabrica „Sebeșul“, Nicolae Ur­­su, muncitor, propagandist la cursul pe probleme de educație moral-cetățenească la Fabrica „Căprioara“, Erech Gertrud, pro­pagandistă la cercul de studiere a Statutului Partidului Comunist Român, a principiilor și metodelor muncii de partid la I.I.L., Petru Bogdan, propagandist la cursul de studiere a politicii economice a Partidului Comunist Român Fabrica „Sebeșul“, Ioan Lazăr, pro­po­pagandist la cercul de studiere a Statutului Partidului Comunist Român, a principiilor și metodelor muncii de partid la C.E.I.S. Red.. V-am­ ruga, pentru început, să vă referiți la acțiunile între­prinse pentru asigurarea cuprinde­rii membrilor de partid în diver­sele cursuri ale învățăm­întului de partid, precum și a unei selecțio­nări judicioase și pregătiri temei­nice a propagandiștilor. Gheorghe Ținea : Am acordat o atenție deosebită acestei probleme, conștienți fiind de faptul că efi­ciența invățămîntului de partid, depinde, în mare măsură, și de modul în care am reușit să cu­prindem corespunzător cursanții, diferențiat, în funcție de nivelul Gheorghe CIUL (Continuare în pag. a IlI-a) un bogat pronunțat și educativ mai 3­C= J=1­1=31=3 C=J­1=3 anum­i Producția marfă—criteriu de apreciere a activității din sectorul zootehnic Deficiențele organizatorice se reflec­ta în producția scăzută de lapte — In general, cu sectorul vege­tal am scos-o bine la capăt pînă a­­cum. Dacă vom reuși să „mișcăm din loc“ și zootehnia am avea nu­mai de cîștigat... Subscriem întrutotul părerii ex­primate de inginerul-șef al C.A.P. Jidvei, tovarășul Liviu Vaida și credem că această dorință firească nu depășește posibilitățile de rea­lizare a ei. Deocamdată, insă, în­tre dorința consiliului de conduce­re al C.A.P., a tuturor cooperato­rilor de aici, de a face din crește­rea animalelor o îndeletnicire ren­tabilă și transpunerea ei în prac­tică se interpune, din păcate, o serie de greutăți dar, mai ales, lipsuri a căror rezolvare depinde numai de conducerea unității res­pective. Cel puțin pînă în prezent, șefa fermei de animale, ing. Felicia Vaida, ceilalți membri ai consiliu­lui de conducere al C.A.P. Jidvei, n-au prea multe motive de mulțu­mire cînd e vorba de activitatea și rezultatele din zootehnie. Producția de lapte obținută in cele zece luni ale anului în curs este cu mult sub cifra planificată, fapt ce grevează îndeplinirea planului anual și, tot­odată, respectarea contractelor În­cheiate cu statul pentru acest pro­dus. Față de 1 800 hl lapte de va­că, cit trebuia să livreze C.A.P. Jidvei pînă la 31 decembrie a.c., se vor preda statului, conform celor mai optimiste estimări, 1 280 hl. Și asta, ne spunea tovarășa ingine­ră Felicia Vaida, „dacă vom reuși ca in timpul ce a mai rămas pină la sfârșitul anului să completăm, prin cumpărări, numărul de vaci cu Lapte prevăzut“. După cum se vede, bilanțul eco­nomic cu care se va încheia anul 1971 la ferma de animale a C.A.P. Jidvei nu poate duce la obținerea unor venituri bănești pe măsura cerințelor. Restanța de 520 kl lapte la livrări își are cauzele ei bine cunoscute, dar ocolite de către consiliul de conducere al unității. In primul rînd aici n-a existat o suficientă preocupare din partea lucrătorilor din zootehnie, pentru întreținerea și hrănirea corespun­zătoare a animalelor, în special a vacilor cu lapte. E suficient să a­­rătăm că în luna septembrie cinci grupe de vaci au fost încredințate, pentru îngrijirea unor copii. Ce fel de muncă puteau să presteze a­­ceștia, ce îngrijire pot asigura niș­te copii care sînt cu gîndul mai mult la joacă decit la producție ? Un alt aspect care influențează în mod direct producția de lapte este administrarea furajelor. Că tot una dacă vacilor li se pun nu-1­­n iesle coceni sau paie aduse direct din șire sau dacă aceste furaje sînt preparate în prealabil, o știu des­tul de bine cooperatorii. Tocmai de aceea ei așteaptă ca­ moara de fu­raje să fie reparată cit mai repe­de. In cele cinci zile de cînd s-a defectat utilajul respectiv, produc­ția de lapte a scăzut zilnic, în me. G. BERCEA (Continuare in pag. a lll-a) Spiritul de răspundere față de bunurile care se produc într-o a­­numită colectivitate, întreprindere sau instituție, față de avuția în­tregii societăți în ultimă instanță trebuie să se manifeste și în în­deplinirea responsabilă a sarcini­lor privind paza și securitatea o­­biectivelor economice, păstrarea și manipularea în cele mai bune con­dițiuni a documentelor cu caracter secret sau aflate sub interdicția de a fi date publicității, vigilența față de orice încercare îndreptată îm­potriva cuceririlor orînduirii noas­tre. Pornind de la deosebita lor însemnătate, atribuțiunilor în cau­ză li s-a conferit în bună parte un cadru juridic adecvat, toți oamenii muncii, în dubla lor calitate de proprietari și producători, fiind in­teresați în egală măsură de respec­tarea lor. In acest context, putem aprecia, că, în general, datorită muncii in­tense de educare marxist-leninistă, de ridicare continuă a conștiinței socialiste a tuturor oamenilor mun­cii, desfășurată de către organiza­țiile de partid, a faptului că adu­nările generale ale salariaților au abordat cu competență și seriozi­tate această problemă, atribuțiuni­le de acest gen sunt Îndeplinite cu un înalt simț de răspundere, că oamenii își cunosc și își fac cu­­conștiinciozitate datoria. Dar, din păcate, se­ mai intîlnesc cazuri, e drept puține la număr, în care unii salariați îndrituiți cu astfel de sarcini neglijează inexpli­cabil îndeplinirea lor. Ne vom sus­ține afirmația cu cîteva constatări surprinse în orașul Aiud. La între­prinderea metalurgică, întreprin­derea de prefabricate din beton, I.I.L. „Mureșul" și Cooperația de consum din această localitate, legi­timarea persoanelor care doresc să intre in incinta acestor unități este — în ciuda instrucțiunilor care formulează clar și precis obligati­vitatea legitimării — în optica lu­crătorilor puși să o îndeplinească, o activitate facultativă și lipsită de importanță. Mai grav este faptul că unii dintre aceștia nici nu ca­talisesc să-și facă simțită prezen­ța la locurile lor de muncă. Spre exemplu , Aurel Timar de la I.I.L. „Mureșul“ în loc să-și facă rondul prin fața intrărilor secundare ale întreprinderii, stătea la taclale cu totul în altă parte, timp în care, fără nici o greutate, puteai intra în interiorul unității, prin birouri, oriunde. Ba, mai­ mult, dacă dispu­­neai de mijloc de transport nimeni nu te putea împiedica să sustragi cantități însemnate de bunuri . Ioan Rusu, portar la cooperativa de consum, la ora 2,30 în loc să supravegheze intrarea și ieșirea din depozit, dormea dus in cantonul de la intrare . Pamfil Trifu, paznic la șantierul I.C.S.H., latul Aiud, stătea retras intr-o baracă situată într-un colț mai dosnic al șantie­rului pe care-l avea in pază, ca să se odihnească. L-am căutat mai bi­ne de un ceas pînă l-am găsit. Cite daune nu puteam aduce șantieru­lui ? ! De asemenea, atît pe poar­ta principală de la I.P.B., cit și pe cea de la I.M.A., am intrat fără ca nimeni să ne solicite legitimația sau o eventuală delegație. Neplăcut ne-a surprins și faptul că o parte din lucrătorii acestor unități au dovedit o nepermisă lip­să de vigilență, o atitudine de pa­sivitate și o condamnabilă indife­rență. Cu toate că dispozițiile re­feritoare la prezența unor persoa­ne necunoscute pe teritoriul între­prinderii sunt deosebit de clare și precise, nimeni nu te întreabă ci­ne ești, ce cauți și cu ce drept te găsești in unitate. In schimb, pu­ Augustin FRESECAN (Contionare ia o»g * U­it) PLINIM Ci­ STUDI­ȚIL WII­SIUNII MAURIALE iimminismui și institui» O ÎNDATORIRE DE ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PATRIOTICĂ 11=3­1=31 C=I=2C=JI Deficiențele organizatorice de la ferma de animale a C.A.P. Jid­­vei duc la livrarea către stat în acest an, după cele mai optimiste estimări, a X 280 hl lapte față de 1 800 hl cit este prevăzut. Aceleași cauze fac ca situația să nu se deosebească prea mult nici la C.A.P. Sincel, fapt oglindit prin cifre în graficul de mai sus.

Next