Unirea, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 1150-1173)

1971-11-26 / nr. 1170

V ANUL IV, NR. 1170 VINERI, 26 NOIEMBRIE 1971 PROLETARI Om TOATE fARUE, UNTiW&î Íw/unirea COMITETULUI JUDEȚEAN ALBA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN 4 PAGINI, 30 BANII ADIÎIN­ PUI LUI DĂRI DE Sun­ eveniment important în viața și activitatea comuniștilor, a organizațiilor de partid Potrivit prevederilor Statutului F.C.R. și a Hotărîrii Secretariatu­lui Comitetului Central al parti­dului nostru, în toate organizațiile de partid din județ, ca din întrea­ga țară, au loc adunări și plenare de activ pentru dări de seamă. Biroul și secretariatul Comitetului județean de partid au luat din timp măsurile menite sâ asigure buna pregătire și desfășurare a a­­cestor adunări. La începutul lunii noiembrie a avut loc la Comite­tul județean instruirea primilor­­secretari și a secretarilor fezelor municipal, orășenești, comi­co­munale și subordonare din întreprinderile de județeană, a apara­tului comitetului județean de par­tid și a altor cadre din activul său. De asemenea, in imediat următoare, s­au perioada desfășu­rat ședințele de instruire la toate comitetele de partid, municipal, orășenești, comunale, din între­prinderi, instituții și cooperative agricole de producție, la care au participat membrii organelor de partid respective, ai comisiilor pe probleme, secretarii comitete­lor de partid și ai organizațiilor de bază, din raza lor teritorială, cadre din activele de partid. In urma instruirilor s-au format co­lective conduse de membrii comi­tetelor de partid și ai birourilor organizațiilor de bază care acordă sprijin efectiv la întocmirea dări­lor de seamă, a proiectelor planu­rilor de măsuri. Măsurile luate au determinat ca, in marea majoritate a organizații­lor de partid, adunările de dări de seamă să se desfășoare in spi­ritul unei înalte responsabilități și exigențe partinice, în lumina prevederilor Programului partidu­lui nostru pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea ni­velului general al cunoașterii educația socialistă a maselor, pen­­i­tru așezarea relațiilor din socie­tatea noastră pe baza principiilor eticii și echității socialiste și co­muniste, adoptat la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-3 noiembrie a.c. In cele peste 370 adunări pentru dări de seamă care au avut loc pină in prezent în organizații de bază din întreprinderi industriale, transporturi, șantiere de construct Băiuț SIRBU, secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R. ții, C.A.P., școli și altele, precum și in toate grupele­ de partid din județ dezbaterile s-au înscris or­ganic în eforturile depuse de or­ganele și organizațiile de partid, de comuniști, pentru perfecționa­rea întregii activități politico-ideo­­logice, economice, sociale. La­dunările pentru­ dări de seamă a­­la organizațiile de bază din sec­­c­țiile mecanică I și mecanică II a U.M. Cugir, întreprinderea de in­dustrie locală Abrud, Liceul Cîm­­peni, brigada zootehnică a C.A.P. Pianu de Sus și altele, preocupă­rile pentru buna pregătire a aces­tor importante momente din viața organizațiilor de partid au deter­minat participarea comuniștilor în proporție de 97-100 la sută ei dez­­bătind cu competență și responsa­bilitate problemele hotărî­toare pentru activitatea de viitor. Aces­te adunări s-au orientat înspre a­­nalizarea modului în care organe­le alese, toți membrii de partid au acționat pentru înfăptuirea ho­­tăririlor organelor superioare și locale, adoptînd măsuri care să ducă la sporirea răspunderii lor în îndeplinirea sarcinilor politice și economice revenite, la creșterea rolului de conducător al organi­zațiilor de partid în fiecare loc de muncă. Desigur, la acestea și-au adus contribuția, pină acum, cei peste 2400 comuniști care au luat cu­­vântul în adunări — reprezentind 28 la sută din numărul total al participanților. Fructuoase, pline de conținut, de grijă pentru creș­terea rolului organizațiilor de par­tid, întărirea prestigiului de care ele se bucură în rîndul celor ce muncesc, au fost dezbaterile din adunările pentru dări de seamă a organizațiilor de partid din ora­șele Zlatna și Cîmpeni, municipiul Alba Iulia, comunele Mihalț, Pianu și altele. S-a constatat că, în cele mai multe adunări, ținându-se seama de indicațiile date cu prilejul in­structajelor, dările de seamă și participanții la discuții au abordat problemele majore ale activității economice și sociale, ale vieții in­terne de partid. Astfel, în dezba­terile din adunările ce au avut loc in organizațiile de bază din secția mecanică II (mașini de cusut) a U.M. Cugir s-a analizat cu discei­­nămînt preocuparea organelor ale­se și a celorlalți comuniști pen­tru îndeplinirea sarcinilor econo­mice, criticindu-se totodată condu­cerea secției și comitetul de par­tid pentru slaba urmărire a apli­cării unor propuneri menite să ducă la reducerea rebuturilor, economisirea metalului etc. Grijă părintească s-a manifestat și față de educarea tinerilor în spiritul dragostei pentru muncă, a gospo­dăririi­­ avutului obștesc, folosirii mai depline a capacităților de pro­ducție. Pentru sporirea eficacității acestei educații s-a hotărit ca fie­care comunist din secție să se ocupe de îndrumarea politico-ideo­­logică și profesională a câte unui tânăr și să raporteze periodic, nu adunări generale, cum se achită de această sarcină. De asemenea, pentru comuniștii organizației de bază din brigada zootehnică a C.A.P. Pianu de Sus, problemele economice au consti­tuit obiectul unor ample dezbateri. Ei au criticat cu tărie biroul or­ganizației de bază pentru că a tra­tat la „general", în darea de sea­mă, unele deficiențe, scoțînd iveală, cu mult curaj pe cei vi­sa­novați de îngrijirea necorespunză­toare și slaba asistență veterinară a animalelor, de sacrificarea din necesitate in acest an a 14 juninci. S-a arătat că dacă biroul organi­zației de bază, conducerea secto­rului zootehnic, luau din timp mă­suri pentru evitarea acestor sacri­ficări, efectivele planificate pu­teau fi completate nu din cumpă­rări, ci din producția proprie. De­sigur, din discuții s-au desprins multe propuneri valoroase, menite să ducă la întărirea organizației de ((.Visi­tiuure io pag a Ul-a) ©‹fi‹‹‹®‹‹‹‹© © © © © © © ©« ‡©‡‡ In achitarea obligațiilor contractuale ESTE NECESAR 1 EFORI SUSȚINUT • PREGĂTIREA TEMEINICA ESTE RĂSPLĂTITĂ PRIN VE­NITURI MARI. 0 NU SE POT OBȚINE BENEFICII PRIN MORTALITĂȚI ȘI SACRIFICĂRI DE NECESITATE 0 TIMPUL E SCURT, DAR REZULTATE BUNE SE MAI POT OBȚINE. Desigur că la începutul anului, atunci cind au fost încheiate con­tractele cu întreprinderea de in­dustrial­zare a cărnii s-au analizat, de la caz la caz, posibilitățile de producere și livrare a cărnii în­ fiecare cooperativa agricolă de producție. Au fost luate în­­ consi­derare structura și dinamica efec­tivelor, posibilitățile de furajare, sporul în greutate etc, indici care au ajutat întocmirea unui grafic de livrare anual trebuia res­pectat atît de producători, cit și de beneficiar După încheierea a 10 luni din anul de plan, multe unități și-au achitat deja obligațiunile către stat, livrînd în continuare peste planul stabilit în multe alte co­operative agricole d­e producție, balanța efectivelor, structura de greutate a animalelor puse la în­grășat, garantează achitarea pină la 30 decembrie a.c. și chiar de­pășirea cantității de carne con­tractate. Printre unitățile care în­­ acest an­ au realizat, venituri considera­bile prin livrarea la fondul de stat a unor mari cantități de carne de tineret bovin se numără C.A.P. Viztru de Jos, C.A.P. Șona, C.A.P Jidvei, C.A.P. Beia ș.a. Diametral opus se situează însă unele coope­rative în care stadiul îndeplinirii contractelor abia dacă corespunde lunilor aprilie-mai. Asemenea ră­mâneri în urmă, cu repercusiuni deosebit de grave asupra planului financiar, se datorează slabei pre­ocupări a consiliilor de conduce­re pentru buna îngrijire și fura­jare a animalelor supuse îngrășă­­rii. Ca urmare a furajării neco­respunzătoare, în salturi, a îngrijiri superficiale, nu s-au m­ai pu­tut realiza sporurile zilnice plani­ficate. Ca urmare a unor aseme­nea stări de lucruri în locul bene­ficiilor au fost înregistrate­ pier­deri prin mortalități sau sacrifi­cări de necesitate. Cele cîteva e­­xemple de mai jos sînt, credem, concludente în ceea ce privește cuantumul beneficiilor aduse­ de producția de carne. Astfel, C.A P. Berghin s-au livrat în la luni 15 din 130 capete tineret de­10 vin planificate, la C.A.P. Ciugud fi din 68, iar la C.A.P. Valea Lungă 1 din 29(1). Rămânemi în urmă se în­registrează la cooperativele agricole de producție din Biia, Bălcaciu,­ Totoi, Ghirbom, Cut, Mihalț, Noș­­lac, Teiuș, Rimetea ș.a. Gheorghe LUNGU (Ct Milinuaie I- a III a) Pregătiri pentru sezonul rece GOSPODARII SECTOARELOR P.A.I., de la L 1 Blaj și L 2 Alba Iulia, sunt bine pregătiți pentru sezonul rece. Cele două sectoare dispun în total de circa 400 000 răsaduri, plante și flori ornamen­tale diferite. Au fost terminate reparațiile tuturor serelor, pre­cum și instalațiile pentru­ încălzi­re. In toamna aceasta, au fost plantați circa 15 000 bucăți puieți salcîm pentru consolidarea talu­­zurilor de pe marginea magistra­lelor. S-a făcut, de asemenea, și in­struirea personalului calificat din aceste sectoare, respectiv a flo­ricultorilor, constructorilor de vase ornamentale pentru flori și plante, altoitorilor etc. In obținerea acestor rezultate, merită a fi evidențiată contribu­ția tovarășilor Ioan Colomei, șe­ful sectorului P.A.Z. Alba Iulia, Lina Cîmpean, șef de brigadă, Matei Vasile și Cornel David, flo­ri­cui­tor. O nouă bioxid d La Păltinoasa, in apropierea o­­rașului Gura Humorului, a intrat în funcțiune o fabrică de bioxid de carbon cu o capacitate anuală de circa 4 000 tone. Fabrica este dotată cu utila­je de fabricație, româneas­că, de înaltă tehnicitate, care per­mit automatizarea întregului pro­ces de fabricație. .­­ De remarcat că materia primă o constituie banalul fum caretat de fabrică de­­ carbon la centrala termică ce deservește zona industrială a orașului Humorului și care până acum Gura­­ se degaja în atmosferă. Prin construi­rea și punerea în funcțiune a aces­tei fabrici se realizează, astfel, și o importantă acțiune de combate­re a poluării atmosferei. (Agerpres) In secția de cor a Fabricii de porțelan Alba Iulia. V. PROGRAMUL Universității serale de marxism și-teninism LUNI, 29 NOIEMBRIE 1971 Secția economie politică și politică economică a P.C.R., Anul I .— Akid • dezbatere, la orele 15, în sala Cabinetului o­­rășenesc de partid , anul II — Alba Iulia : expunere, la orele 17, în sala Cabinetului jude­țean de partid. Secția studierea principiilor și metodelor muncii de partid, anul I — Alba Iulia : expunere, la orele 16, în sala de ședințe a Comitetului municipal de partid. MARȚI, 30 NOIEMBRIE 1971 Secția economie politică și politică economică a P.C.R., anul I — Alba Iulia : dezbate­re, la orele 17, in sala Cabine­tului județean de partid ; anul II — Cugir : expunere, la ore­le 17, în sala Comitetului de direcție a U.M.C. ; anul III — Cugir : expunere, la orele 17, in sală de ședințe a U.M.C. Secția studierea principiilor și metodelor muncii de partid; anul I — Blaj : expunere, la orele 17, în sala mică a Casei de cultură. MIERCURI: 1 DECEMBRIE 1971 Secția economie politică și politică economică a P.C.R., anul I— Baia de Arieș : dez­batere, la orele 17, in sala Școlii de calificare a întreprin­derii miniere , anul III — Alba Iulia : expunere, la orele 17, în sala Cabinetului județean de partid. Secția Istoria Partidului Co­munist Român și a mișcării muncitorești din România, a­nul I — Sebeș , expunere, la orele 17, în sala de ședințe Comitetului orășenesc de par­­­tid. JOI, 2 DECEMBRIE 1971 Secția Istoria Partidului Co­munist Român și a mișcării muncitorești din România, a­nul III — Alba Iulia : expune­re, la orele 17, în sala de con­siliu a Complexului muzeistic din localitate. Secția filozofie și sociologie, anul II — Alba Iulia : expune­re, la orele 17, în sala Cabine­tului județean de partid. VINERI, 3 DECEMBRIE 1971 Secția filozofie și sociologie, anul III — Alba Iulia : expu­nere, la orele 17, în sala Cabi­netului județean de partid. LUNI, 6 DECEMBRIE 1971 Secția educație materialist­­științifică, anul I — Alba Iulia : expunere, la orele 17, în sala Cabinetului județean de partid. IN PAG. A IV-A „COMUNICAT COMUN CU PRIVIRE LA VIZITA PREȘEDINTELUI R.S.F. IUGO­SLAVIA, IOSIP BROZ TITO, ÎN ROMÂNIA". I­V­E­R­S­E • ® V CEI CARE DORESC SA-ȘI PE­TREACĂ CONCEDIUL DE ODIH­NA în trimestrul I 1972 la stațiu­nile turistice, se pot adresa încă da pe acum Oficiului județean de turism Alba, care pune in vin­­zare, incepînd cu data de mîine, bilete de odihnă la stațiunile : Bușteni, Predeal, Sinaia, Borsec, Sovata, Tușnad etc. Tot cu ace­eași dată se pot procura și bilete pentru tratament. PE TOT CUPRINSUL JUDEȚU­LUI continuă seria de manifes­tări și acțiuni politico-educative dedicate tineretului. Printre altele, notăm dezbaterea ce are loc azi, in Ocna Mureș „Deservirea ci­vilizată a populației — atribut e­­sențial al fiecărui tinăr din co­merț“, iar la Sebeș, la secția bo­binat a fabricii de ciorapi din localitate, expunerea „începuturile mișcării revoluționare a tineretu­lui din România“. PINA IN PREZENT, 193 DE MEMBRI ai cooperativelor agri­cole de producție nostru au beneficiat din județul de pentru tratament oferite de bilete Fi­liala județeană a Casei de pensii, în cu­rin­d va pleca, spre cele mai renumite stațiuni balneare din țară, o nouă serie de 27 coopera­tori. LA AUTOBAZA DIN CIMPENI S-AU PRIMIT IN­CA 4 NOI AU­TOBUZE, cu o capacitate de 42 și 28 locuri. Noile autobuze au și fost repartizate pe traseele inter­urbane mai solicitate de cul călător. Tot aici, se află publc­în construcție o stație de gresat și schimbat uleiul la autovehicule. COLECTIVUL DE MUNCA AL ȘANTIERULUI DIN ZLATNA, a predat „la cheie“ încă 2Q de apartamente situate în tronsonul, al doilea al blocului cu 40 de a­­partamente. Modernele aparta­­­mente vor­ fi repartizate oameni­lor muncii. DE LA TOVARĂȘUL GLIGOR COSTICA, șef de schimb la în­treprinderea de industrie locală Alba Iulia, aflăm că muncitorii atelierului de tinichigerie al în­treprinderii, depun mare interes în realizarea ritmică a planului la toate sortimentele. De la înce­putul anului și până în prezent, ei și-au îndeplinit ritmic sarcinile de plan la toate sortimentele. Deși in acest atelier se fabrică peste 50 articole diverse de larg consum, in zeci de mii de exem­plare, nici unul din aceste pro­duse nu a rămas sub plan. De­pășirea planului pe acest an echi­valează cu 30 albii diferite,­­80 bidoane, 50 tăvi și alte produse. FORMAȚIA DE MUZICA POPULARA „ȚARINA“ prezintă, într-o serie de localități din ju­deț, un ciclu de spectacole, a­­vîndu-i ca protagoniști pe dirijo­rul Paraschiv Oprea, de la an­samblul folcloric „Rapsodia ro­mână“ și pe solista Maria Buta­­ciu. După programele prezentate în ultimele zile în localitățile Roșia Montană, Ciuruleasa, Căr­­piniș, Bistra, Vidra, Avram Ian­cu, Teiuș și Stremț, membrii for­mației vor fi astăzi, oaspeții lo­cuitorilor din Ighiu și Șard. 11 nu i I © I EXCAVATOR CU 40 MC PE ORĂ UZINA DE UTILAJ „PROGRESUL“, din Brăila, GREU a realizat prototipul unui excava­tor cu blindă. Acesta se deose­­­bește radical de tipurile de exca­vatoare cunoscute, prin aceea că în loc de cupă este echipat cu o bandă rulantă pe care sînt fixate mai multe cupe, avînd o produc­tivitate de 40 mc rocă pe oră. De asemenea, în locul motorului cu explozie, noul utilaj folosește o sursă de curent electric. Brațul cu cupe poate acționa atit pe orizontală cît și pe verti­cală, pînă la adîncimi de 12 me­tri. Excavatorul are o greutate redusă și un sistem de manevra­re simplificat. Măiestria țesătoa­relor din Aiud In urmă cu patru ani coope­rativa „Record“ din Aiud a livrat la export primele co­voare țesute aici. Dornice să se afirme, tinerele cooperatoare s-au străduit să-și ridice mă­iestria profesională, să diversi­fice gama de modele și să rea­lizeze numai produse de cali­tate superioară. In acest scop, sub îndrumarea organizației de partid și U.T.C., au fost inițiate o serie de acțiuni și concursuri gen : „Cine știe meserie, cîști­­gă“, „Să ne cunoaștem mese­ria“, „Cea mai bună țesătoare“ și altele. Muncitoarele cu expe­riență le-au arătat celor tinere tainele acestei Îndeletniciri, cum trebuie să îmbine modele­le și culorile, cum trebuie așe­zată urzeala pe gherghefuri, cum se folosește corect bătăto­rul. Conducerea cooperativei, sub îndrumarea organizației de partid, a luat măsuri pentru asigurarea suprafețelor de pro­ducție. In localitățile Aiud și Valea Rîmețului au fost des­chise noi secții de covoare. In­­cepînd cu acest an s-au introdus în fabricație pentru export co­voare înnodate intr-o gamă variată de modele, unele exe­cutate chiar la solicitarea par­tenerilor străini. Producția de covoare s-a di­versificat și a crescut conside­rabil de mult. O serie de fir­me din Japonia, S.U.A., R.F. a Germaniei, Austria, U.R.S.S. și din alte țări, apreciind iscu­sința și măiestria țesătoarelor de covoare din Aiud, și-au su­plimentat an de an planul de contractări. In acest an, planul de export a ajuns la 45 000 lei valută, de 15 ori mai mare de­cit în anul 1967. Solicitările beneficiarilor externi au fost însă mult mai mari. Ca urma­re, în numai zece luni, țesă­toarele de covoare din Aiud au realizat pentru export o­­ producție în valoare de peste 1CO 000 lei valută. Planul tri­mestrului IV a fost deja supli­mentat cu încă 205 metri pă­trați de covoare. In rîndul celor mai bune țe­sătoare se numără Ioana Ghibu și Maria Filimon, Elena Paul, Maria Szélösy, Maria Pașca, Saveta Barbu, Elena Maca altele care sînt în fruntea ac­și­țiunilor pentru diversificarea și îmbunătățirea calității produc­ției. ■ Demeter LAZAR La secția chimică de la U.M.M.N. Zlatna Angajamentele devin FA­PI . Colectivul secției chimice de la Uzina metalurgică de metale neferoase Zlatna și-a propus sa depășească lună de lună sarci­nile de plan. Acest angajament a fost tradus in viață. Pe cele zece luni secția chimică a pro­dus peste prevederi 375 tone a­­cid sulfuric, 498 tone antidău­­nători și importante cantități de alte produse. De asemenea, realizat 1 250 000 lei economii la­­ prețul de cost, iar în urma re­ducerii consumurilor specifice a economisit 104 tone fier și 180 tone acid sulfuric. Productivita­tea muncii a sporit cu circa 3 la sută, față de prevederi. Datele de mai sus oglindesc preocuparea manifestată de sa­lariații secției chimice pent­u­ creșterea productivității muncii și a eficienței economice a uzi­nei, in scopul satisfacerii intr-o măsură tot mai mare a cererilor beneficiarilor noștri cu­­ pro­duse. Deosebit de important este faptul că organizația de bază din cadrul secției noastre a de­pus o activitate susținută pen­tru mobilizarea tuturor munci­torilor la îndeplinirea sarcini­lor de plan. Pe fiecare schimb a fost repartizat un membru al biroului organizației de bază, iar în celelalte puncte cheie a­­le producției au fost numiți nu­mai membri de partid cu ex­periență în muncă. Prezența lor la aceste locuri de muncă a a­­sigurat funcționarea normala a utilajelor, a dus la încadrarea cu strictețe în tehnologia de fa­bricație și întărirea disciplinei în toate compartimentele. O deosebită atenție a fost a­­cordată calității reparațiilor și executării lor intr-un termen cit mai scurt. Datorită entuzias­mului și răspunderii cu care s-a muncit, la fabrica de acid sulfuric și la instalația de an­­tidăunători reparațiile s-au ter­minat cu cite 3 zile mai repe­de. In cadrul acestor reparații s-a înlocuit filtrul plan cu un filtru de capacitate mai mare, ceea ce permite ca un cristali­­zator să fie golit printr-o sin­gură evacuare nu prin eliminîndu-se strangulările. două. La o altă instalație chimică s-au căptușit dizolvatoarele cu cără­midă antiacidă, evitînd în bună măsură fenomenul de coroziune. Toate acestea au adus firește un plus de producție peste cea prevăzută în plan. In afară de operatorii miști, care lucrează efectiv cu­­­realizarea producției, la succe­sa­jele amintite un aport substan­țial l-au adus muncitorii de la secția întreținere, care au in­tervenit prompt atunci când si­tuația o cerea pentru remedie­rea anumitor defecțiuni. Tova­răși ca Nicolae Guș, Wolf La­­dislau, Simion Király și alții au venit noaptea de acasă pentru a participa la remedierea unor defecțiuni. In viitor, suntem­ hotăriți să in­tensificăm munca politică in a­­ceastă direcție, să mobilizăm in­tr-o măsură mai mare comisia de disciplină din cadrul secției pentru a interveni prompt la orice fel de nereguli, să facem o puternica opinie de masă față de orice abateri de la regula­mentul de ordine interioară. A­­vem convingerea că procedînd astfel vom înscrie pe graficele întrecerii realizări și mai fru­moase. Victor FILIMON, șeful secției chimice Uzina metalurgică de metale neferoase Zlatna . Fabrica de ciorapi și tricotaje „Sebeșul“ din Sebeș a devenit cunoscută atît în țară cît și pes­te hotare, prin diversitatea și calitatea modelelor executate. La aceasta și-a adus contribuția și colectivul secției catton de unde vă prezentăm acest aspect de muncă. 1i

Next