Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-21 / nr. 1576

I ANUL VI, NR. 1576I O ZI PE LUNĂ CU COMbUSTIBIL ECONOMISIT Preocuparea pentru asigu­rarea funcționării neîntrerupte a întregului parc activ este dublată, la Autobaza din Aiud, de raționalizarea con­sumului de combustibil și lu­­brifianți și stabilirea unor consumuri minime, la toate autovehiculele. Eforturile perseverente de­puse în această direcție, cău­tările conducătorilor și me­canicilor auto se concretizea­ză în declanșarea unei va­loroase inițiative de a lucra o zi pe lună cu benzină eco­nomisită­ R Răspunzînd cu en­tuziasm acestei acțiuni, colec­tivul Autobazei din Aiud a economisit anul acesta peste 30 000 litri benzină. Această cantitate este suficientă pen­tru funcționarea întregului parc activ timp de trei zile. Rezultatele obținute consti­tuie un puternic factor mobi­lizator în continuarea și dez­voltarea acestei valoroase i­­nițiative. I.M. Aiud : Gheorghe Coza, șef de echipă. HUI MIERCURI, 21 MARTIE 1973I 4 PAGINI, 30 BANII 1973 an ho<Ar»ot în Indepilnirea cincinalului b­alale­tic Hsxmm» FIECARE UNITATE­­ CU PLANUL REALIZAT ZILNIC, LA NIVELUL PARAMETRILOR MAXIMALI I IIND ASISTENTA TEHNICA SI URMĂRIREA RIGUROASĂ »­I A PARAMETRILOR SUNT NEGLIJATE, MAȘINILE STAU INACTIVE, IAR RITMUL PRODUCȚIEI SCADE Fabricile "Refractara" și „Por­țelanul" din Alba Iulia sunt două mari unități industriale cu în­semnată pondere în economia municipiului tate cu utilaje și a județului. De­și instalații de înaltă tehnicitate, avînd procese tehnologice perfecționate, reclamă prezența ceas de ceasule a cadrelor tehnico-inginerești în sarcina cărora stau programarea, coordonarea și urmărirea între­gului proces de producție. Pen­tru a vedea cum se asigură deci asistența tehnică în aceste uni­tăți, în schimburile II și III, am întreprins în după-amiaza și în noaptea de 19—20 martie a­c. lun raid-anchetă. Iată ce am constatat: „REFRACTARA", ora 21. In secțiile I și II se lucrează cu „foc continuu". Pînă la această oră, mai multe formații de lucru din schimbul II și-au îndeplinit sarcinile de plan. Dintre cei care lucrează in contul zilei urmă­toare notăm numele muncitori­lor : Ilie Tiuțu, Petru Oțoi, Ni­colae Costea, Ana Luca, Ana Sabău, Aurelia Dirlea ș a. Dacă mulți muncitori pășiri însemnate, unii se au­de­află încă sub normă și nu întrevăd cum ar putea să-și îndeplineas­că sarcinile- Cauzele ne sunt explicate chiar de către ei­­„Astăzi, ca și altădată, de altfel, presa la care lucrez, ne spune muncitoarea Ana Horia, funcțio­nează cu mari intermitențe, deoarece presiunea este Eu, din această cauză, nu mică, văd cum voi putea să-mi realizez Raid-anchetă în schim­burile II și li­ la fabricii „Refractara“ și „Porțe­lanul“ din Alba Iulia planul". Asemenea răspunsuri ne dau și alte muncitoare":­ Virginia Tătar, Maria Sipoș etc. Nu trec decât zece minute și în secție zgomotul uniform al utilajelor se reduce brusc. Patru prese de mare capacitate s-au oprit din lipsă de presiune. Sur­prinși de această stare de fapt, căutăm un maistru sau un ingi­ner pentru a ne da explicații competente. întrebați, mai mulți muncitori ne spun că inginerii lucrează toți numai în schimbul I, asistența tehnică în celelalte schimburi este un privilegiu al unui maistru sau tehnician. Cine acordă, deci, în acest schimb asistența te­hnică ? Aflăm că a­­ceastă sarcină, conform planifică­­­rii, îi revine tehnicianului Miron Munteanu. NI găsim dirijînd în­cărcarea unor vagoane cu pro­duse finite. — Știu că multe prese și uti­laje din secția a II-a nu func­ționează la capacitate, ne infor­mează dînsul- Presiunea de aer ne încurcă des... — De ce această situație care afectează producția ? — Noi avem patru compresoa­­re care asigură necesarul de aer al secțiilor. Unul dintre acestea este în reparații. Pînă va fi terminat­ă să lucrăm în acest ritm. Aflăm că reparația compreso­rului cu pricina nu va fi termi­nată curînd, deoarece lucrările se execută doar intr-un singur schimb. Consideră oare conduce­ I. DEMETER, V. GORONEA (Continuare în pag. a II-a) m Lucrări de electrificare în zona montană In pofida timpului nepriel­nic, lucrările de electrificare a satelor montane din județul nostru continuă­ să se desfă­șoare cu intensitate. Specia­liștii, cu sprijinul efectiv al cetățenilor, au terminat re­cent lucrările de electrificare a satului Burzonești, comuna Sohodol. Pînă la sfîrșitul lunii în curs, vor fi recepționate și lucrările de electrificare a satelor Tîrsa, comuna Avram Iancu, Bălești și Durăști din comuna Bistra. Numeroși cetățeni din alte­­ sate, cum si­­nt j­lodrești și Bi­­l­digești din comuna Ciuru- B­leasa, Ceru Băcăinți, Dumbră­­­­vița, Cucuta, Bolovănești,­­­ Curpeni, Groși și Bulbuc, par­­­­ticipă în aceste zile la ac­­țiunea de transport a stîlpilor R 1 necesari electrificării și să-­­‚ pare a gropilor în care îi vor §§­ planta. Pînă acum, ei au pro­­­­curat pe plan local peste 1 000­­ stâlpi și au achitat circa­­ 500 000 lei din contribuția ce­­ le revine pentru electrifica­­­­rea acestor sate­ U.P­ S. Ocna Mureș. Vedere parțială. lllllllllli lid ZVIUL NESECAT ALmmm Tocmai în pragul primăverii, cînd oamenii se pregăteau să-și ia rămas bun de la o iar­nă capricioasă și neîndurător de zgîrcită în zăpadă, ano­timpul friguros și-a adus brusc aminte că nu și-a achitat toa­te datoriile. Și, fără zăbavă, s-a reîntors instalîndu-se în toate drepturile. Peste noapte, buletinele meteorologice ne-au adus vești nu prea îmbucură­toare. Zăpada abundentă că­zută în București și în alte județe ale țării a stînjenit mult desfășurarea normală a vieții economico-sociale. In zo­na de munte, la izvoarele Mu­reșului și celorlalte rîuri ce brăzdează județul nostru, stra­tul de zăpadă a atins pe alocuri grosimea de trei metri. Toate aceste vești au curmat brusc sentimentul fierar-betoniștilor de la I.P.B. Aiud, de­ a fi scăpat așa de ușor de iarnă. Deocamdată, deși nu erau afectați cu nimic, cei care își pun zilnic semnă­tura pe cele mai prefabricate din beton complexe armat destinate construcțiilor fero­viare, au intuit pericolul imi­­­nent al unei posibile revăr­sări a apelor. Rememorînd spectrul inundațiilor din pri­măvara anului 1970, comunis­tul Liviu Cristea s-a văzut pentru cîteva momente înfrun­­tînd furia oarbă a naturii. Imaginile de odinioară s-au su­prapus realității prezente și în conștiința omului ce și-a făcut un mod de viață din a nu ră­­m­îne niciodată în urma eve­nimentelor o reacție în s-au declanșat, ca lanț, resorturile intime ce definesc întreaga personalitate a comunistului : tăria de caracter, spiritul de sacrificiu, devotamentul margini față de apărarea fără bu­nului obștesc, a avuției națio­nale, certitudinea fermă că trebuie să acționeze pentru a­ ­ preîntîmpina orice dereglare în continuitatea producției. — M-am urcat la volan. Mu­reșul, de unde ne aprovizio­năm cu balast, este aproape, la cinci kilometri. Seara, cînd am plecat acasă, am­ pus un semn în marginea rîului și e­­ram curios să văd dacă mai crescuse apa. Peste noapte, Mureșul se umflase­­ de două palme bune. Era cu mine și Călin Vasile. Bun șofer, îi merge mașina cu ceasul. Cum e primăvară și se topesc ză­pezile, m-am gîndit că ne pu­tem aștepta la orice surprize... Frînturile acestea de dialog pot fi socotite mai degrabă un monolog al șoferului Liviu Cristea cu el însuși, cu conști­ința lui, un act de totală și responsabilă angajare a omu­lui la cerințele prezentului. Se spune că nu împrejurări cri­tice cuvintele mari sînt de pri­sos. Nici Liviu Cristea n-a fost lung la vorbă. Ceea ce dă fru­musețe și noblețe chipului său este gîndul curat și limpede, fapta dezinteresată, reflex al unor adinci convingeri politice și morale plămădite în anii a­­ceștia luminoși, de intensă pri­menire și înnoire a peisajului industrial și a rosturilor noas­tre sociale. „Am pus un semn în marginea rîului să văd dacă mai crește apa“... Prin adînca sa semnificație, gestul capătă putere de simbol, dezvăluind mobilul unui dialog puțin o­­bișnuit. — Am venit la dumneavoas­tră, tovarășe contabil șef, să vă spun că nu sunt de acord ca, tocmai acum, mașina mea sa fie trimisă în reparații ca­pitale. Cum­ am făcut 180 000 km fără nici o reparație, dau în scris că, dacă-mi procurați două planetare și unele piese mărunte ce nu prea se găsesc, mașina va putea funcționa în­că multă vreme. — Te înțeleg, tovarășe Cristea, dar mașina și-a făcut norma de 140 000 km și eu nu pot călca legea. — De data aceasta trebuie să faceți o excepție. Este caz de forță majoră. Intrucît sto­cul de balast din întreprindere OBIECTIVE este aproape terminat și apa Mureșului crește văzînd cu o­­chii, am hotărît împreună cu loan Tătar, loan Mureșan, Că­lin Vasile și loan Mureșan II, ca de mîine să începem lucrul la 6 dimineața. Insula noastră de balast se află chiar în mij­locul Mureșului. Trebuie să-l aducem în depozit cit mai re­pede. Neprimind nici o încuviin­țare, Cristea împreună cu or­tacii săi au decis să treacă la acțiune. „De noi depinde ca secțiile productive să nu ducă lipsă de balast, orice s-ar în­­tîmpla. Eu zic să vorbim cu mecanicul de pe draglină A­­lexandru Popa, și cu excavato­­riștii Bazil Lazăr și loan Me­­teș, își dădu părerea Călin, în mîinile căruia, de 20 de ani în­coace, volanul a devenit prelungire a ființei sale". Ide­­e ea a fost îmbrățișată de toți. O mină de oameni au cum­pănit matur, cu discernămînt și luciditate și cinci s-au con­vins că fapta lor servește co­lectivității, au trecut cu tena­citate la treabă pentru a mu­ta un munte de pietriș din al­bia Mureșului în depozitul în­treprinderii. — V-ați încumetat la o trea­ Sebastian TRUȚA (Continuare în pag. a II-a) M MM ­.-.V .V.W.WVW.W».TOV.WWAV.W.VA'JW.W.WW.VW.WAW,WVWWMWÂWaW.W.>WAWMNWW VIZITA UNEI DELEGAȚII DE ACTIVIȘTI AI P. C. R. ÎN REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ BERLIN. — Corespondentul Agerpres, Ștefan Deju, transmi­te : Delegația de activiști ai P.C.R., condusă de tovarășul George Homoștean, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., care se află în R.D.G., la invitația C.C. al P.S.U.G., pentru schimb de experiență, a fost primită, la 20 martie, de Georg Ewald, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. ministrul agriculturii, al P.S.U.G., economist forestiere și alimentare. Delegația a vizitat, de aseme­nea, unități agricole și obiecti­ve social-economice din regiu­nile Dresda și Cottbus. .■.■.'.■.■.■.V.V.'.’/.V.'.V.V.V.'.'.V.V.'.'.V.V.V.’.'.’.V.-.S .XV.V.' .V.-.V.V.V.V.V.V.V.V.’.VcV.V.-.V.V.V.' ÎN DEZBATERE PUBLICĂ : Proiectele de legi privind dezvoltarea construc­ției de locuințe și administrarea fondului locativ La recenta Plenară a C.C. al P­ C.R. din 28 februarie—­ 2 martie a.c. au fost discutate, aprobate și supuse dezbaterii publice proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către popu­lație și construirea de case de odihnă proprietate personală și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ, reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. Ca întotdeauna cînd se elaborează legi, documente de impor­tanță deosebită pentru dezvoltarea țării, sînt consultate ma­sele largi de oameni ai m­uncii pentru a-și exprima părerea, a veni cu propuneri­ In numărul de astăzi al ziarului publicăm două dintre opiniile exprimate de cetățeni din întreprinderi ale județului, pe marginea amintitelor proiecte de legi­ O NOUĂ EXPRESIE A ECHITĂȚII SOCIALISTE Așa cum reiese, din articolul 1 al proiectului Legii privind dez­voltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și cons­truirea de case de odihnă pro­prietate personală, an de an lo­calitățile țării noastre se dezvol­tă, se modernizează. Actualele proiecte de legi sunt consecința acestei dezvoltări, acestui ritm impetuos cunoscut de toate lo­calitățile. O dată cu sporirea nu­mărului întreprinderilor, al insti­tuțiilor, a crescut și numărul lu­crătorilor, al specialiștilor, ceea ce impune creșterea ritmului de construcție a locuințelor, a spo­ririi gradului de confort. Statul nostru face eforturi mari pentru a asigura nevoile mereu crescân­de ale populației, dar e­ste și de datoria noastră să-l sprijinim. Din reglementările prevăzute în cele două proiecte de lege reiese cu claritate că s-a avut în vede­re realizarea cointeresării, îmbi­nării armonioase a intereselor noastre, ale cetățenilor, cu inte­resele generale ale statului. Acor­­dîndu-se sprijin cetățenilor pen­tru cumpărarea de locuințe pro­prietate de stat și de construire a locuințelor proprietate perso­nală, în statul nostru se creează m­ari disponibilități de investiții, ceea ce înseamnă noi obiective ce se vor înălța în țara noastră. •Eu am doi copii, venitul mediu pe fiecare membru al familiei mele fiind de 700 lei lunar. După cum reiese din capitolul al doilea al proiectului legii amintite de mine la începutul acestor rîn­­duri,­­ statul nostru sprijină cons­truirea de locuințe proprietate personală, prioritate avînd cei cu veniturile mai mici de 900 lei la fiecare membru de familie. Această precizare mă­ încura­jează în realizarea unui mai b­an BARTH, muncitor la C­T­ C., de la fabrica de mobilă a C.P.L- Blaj. (Continuare în pag. a II-a) CRONICA' DE Cu toate tractoarele­­­in ci­mp C.A.P. Noșlac. O dată cu zvîn­­tarea terenului, mecanizatorii secției Noșlac a S.M­ A- Ocna Mureș au ieșit cu toate cele 11 tractoare la continuarea arătu­rilor rămase din toamnă. Numai în ultimele două zile ei au avat, în condiții deloc ușoare, peste 50 sha. După cum ne-a­ declarat tovarășul Mircea Gaja, șeful secției, au fost luate mă­suri pentru menținerea ritm, astfel ca arăturile, să acestui fie terminate pe toate cele 271­ ha , în cursul zilei de mîine. Eforturi susținute depun la realizarea acestui obiectiv toți mecanizatorii, dintre care s-au evidențiat Ioan Rusu, Alexandru Takacs, Aurel Biriș și Iosif Szabó. ;XXXXXXVX\XXXXXXXXXXX>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXV\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVCOa» Pregătiri pentru însămințarea cartofilor In cadrul pregătirilor pentru buna desfășurare a campaniei de primăvară, asigurarea se­minței necesare este o con­diție hotărîtoare în obținerea unor producții bogate. Știind că acestea depind în mare măsură de modul în care se lucrează acum cînd se fac pregătiri­ pentru semănat, co­operatorii din C­A.P­ Oarda participă zilnic la sortarea cartofilor de sămință- începută din timp și organizată aici această acțiune are temei­— după cum ne spunea tovară­șul Eugen Tureș, inginerul șef al cooperativei — toate con­dițiile pentru a fi încheiată în cel mult două zile­ Succesul ei se datorează în cea mai mare parte hărniciei cu care a­i muncit, zi de zi, numeroși cooperatori din rîndul cărora s-au evidențiat în mod deo­sebit Toader Rusu, Ana Lupșe, Ana Stanciu, Ludovica Dră­­ghici, Stoia Ion Dodă, Nicolae Bunaciu, Simion Sasu, Gheor­­ghe Țăran Brășău. I..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV.XXXXXW.XXXXXXXXXXXXXXV..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX» ! I.A.S. JIDVEI: S-au terminat arăturile Lucrătorii de la I.A.S. Jidvei au folosit timpul prielnic dintre ploi și ninsori la efec­tuarea unor lucrări agricole pregătitoare pentru campania de primăvară. După cum ne-a informat ing. Gheorghe Măr­gineanu, directorul întreprin­derii, recent s-au terminat arăturile pe cele 600 ha. ră­mase din toamnă, lucrare­­ la care s-au evidențiat mecani­zatorii din fermele de la Sîn­­miclăuș, Cetatea de Baltă și Bălcaciu, conduse­rășii Dumitru Pavel, de tova­Traian Nistor și respectiv Edward Konnerth­ De asemenea, s-au terminat lucrările de tăiere la pomii de pe cele 400 ha. de livadă, forțele fiind concen­trate la continuarea stropiri­lor- Bune rezultate s-au obți­nut pînă acum la fermele po­micole Sînmiclăuș conduse de tovarășii și Șona, Vasile Ghezan și Török Iboika. In prezent, la fermele vege­tale ale întreprinderii se fac ultimele pregătiri pentru ca, îndată ce timpul permite, să se treacă la însămînțarea pe 340 ha. a culturilor de ma­zăre, sfeclă furajeră, lucerna și altele din prima epocă. La semănatul grîu­­­­lui de primăvară ! Cooperatorii și mecanizato­rii din satele Fărău, Sînbene­­dic și Șilea, aparținătoare co­munei Fărău, au început însă­mînțarea griului de primăva­ră. Pînă aseară au fost însă­mânțate, pe comună, 27 din cele 140 ha. prevăzute cu această cultură. Tovarășul Ioan Acs, secre­tarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei Fă­rău, ne-a informat că la efec­tuarea însămînțării griului de primăvară muncesc cu însu­flețire mecanizatori și coope­ratori experimentați, ceea ce garantează efectuarea la timp și de calitate a acestei lu­crări. Continuă cu intensitate lucrările în legumicultură C.A.P. Mirăslău. Cooperatorii din Mirăslău vor cultiva în acest an 80 ha, cu legume și zarzava­turi. Pentru asigurarea materia­lului săditor, ei au terminat, ieri, amenajarea celor 1­000 m.p. ră­sadnițe, din care au însămînțat 680 mp. cu varză de vară și tomate. Paralel cu continuarea semănatului în răsadnițe, se pre­gătește terenul în vederea însă­­mînțărilor directe, în cîmp. S-au transportat și fertilizat pînă acum, cu îngrășăminte chimice 43 ha, iar cu îngrășăminte na­turale peste 20 ha. de grădină. După cum ne-a informat ing. Maria Chițan, în cursul zilei de astăzi se va trece la înșă­n­înțarea în cîmp a celor 10 ha. cu mazăre, urm­înd să se con­tinue semănatul a 10 ha. cu ră­­dăcinoase. La lucrările efectuate pînă acum în legumicultură și-au adus o contribuție deosebită cuoperatoarele Maria Taloș, Charlota Zsigmond, Maria Gaș­­par, Rafila Szekely și mecani­zatorul Ștefan Deak. C.A.P- Ciumbrud . Ieri, în fer­mele din Ciumbrud și Sîncrai ale C.A.P. Ciumbrud s-au termi­nat însămînțările în cele 700 m­ p. de răsadnițe. După cum ne-au informat șefii de ferme Virgil Demeter și respectiv Ioan Nicoară, materialul săditor asi­gură necesarul de ardei, roșii, gogoșari și vinete pentru întrea­ga suprafață prevăzută a se planta cu aceste culturi. In prezent, la ambele ferme se lucrează intens pentru pre­gătirea răsadnițelor destinate repicării cât și la pregătirea te­renului în vederea însămînțării a 5 ha­ cu ceapă. La efectuarea lucrărilor de sezon din legumicultura s-au evidențiat cooperatorii Victor Demeter, Romul Mărginean, Iu­­liana Kadar, Maria Bognar, Gheorghe Csíki, Ileana Görfi și Maria Nagy, și mecanizatorii Nicolae Stan și Augustin Gîmbă­­șan. Pe șantierul Fabricii de hîrtie din Petrești,

Next