Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)
1973-03-21 / nr. 1576
I ANUL VI, NR. 1576I O ZI PE LUNĂ CU COMbUSTIBIL ECONOMISIT Preocuparea pentru asigurarea funcționării neîntrerupte a întregului parc activ este dublată, la Autobaza din Aiud, de raționalizarea consumului de combustibil și lubrifianți și stabilirea unor consumuri minime, la toate autovehiculele. Eforturile perseverente depuse în această direcție, căutările conducătorilor și mecanicilor auto se concretizează în declanșarea unei valoroase inițiative de a lucra o zi pe lună cu benzină economisită R Răspunzînd cu entuziasm acestei acțiuni, colectivul Autobazei din Aiud a economisit anul acesta peste 30 000 litri benzină. Această cantitate este suficientă pentru funcționarea întregului parc activ timp de trei zile. Rezultatele obținute constituie un puternic factor mobilizator în continuarea și dezvoltarea acestei valoroase inițiative. I.M. Aiud : Gheorghe Coza, șef de echipă. HUI MIERCURI, 21 MARTIE 1973I 4 PAGINI, 30 BANII 1973 an ho<Ar»ot în Indepilnirea cincinalului balaletic Hsxmm» FIECARE UNITATE CU PLANUL REALIZAT ZILNIC, LA NIVELUL PARAMETRILOR MAXIMALI I IIND ASISTENTA TEHNICA SI URMĂRIREA RIGUROASĂ »I A PARAMETRILOR SUNT NEGLIJATE, MAȘINILE STAU INACTIVE, IAR RITMUL PRODUCȚIEI SCADE Fabricile "Refractara" și „Porțelanul" din Alba Iulia sunt două mari unități industriale cu însemnată pondere în economia municipiului tate cu utilaje și a județului. Deși instalații de înaltă tehnicitate, avînd procese tehnologice perfecționate, reclamă prezența ceas de ceasule a cadrelor tehnico-inginerești în sarcina cărora stau programarea, coordonarea și urmărirea întregului proces de producție. Pentru a vedea cum se asigură deci asistența tehnică în aceste unități, în schimburile II și III, am întreprins în după-amiaza și în noaptea de 19—20 martie ac. lun raid-anchetă. Iată ce am constatat: „REFRACTARA", ora 21. In secțiile I și II se lucrează cu „foc continuu". Pînă la această oră, mai multe formații de lucru din schimbul II și-au îndeplinit sarcinile de plan. Dintre cei care lucrează in contul zilei următoare notăm numele muncitorilor : Ilie Tiuțu, Petru Oțoi, Nicolae Costea, Ana Luca, Ana Sabău, Aurelia Dirlea ș a. Dacă mulți muncitori pășiri însemnate, unii se audeaflă încă sub normă și nu întrevăd cum ar putea să-și îndeplinească sarcinile- Cauzele ne sunt explicate chiar de către ei„Astăzi, ca și altădată, de altfel, presa la care lucrez, ne spune muncitoarea Ana Horia, funcționează cu mari intermitențe, deoarece presiunea este Eu, din această cauză, nu mică, văd cum voi putea să-mi realizez Raid-anchetă în schimburile II și li la fabricii „Refractara“ și „Porțelanul“ din Alba Iulia planul". Asemenea răspunsuri ne dau și alte muncitoare": Virginia Tătar, Maria Sipoș etc. Nu trec decât zece minute și în secție zgomotul uniform al utilajelor se reduce brusc. Patru prese de mare capacitate s-au oprit din lipsă de presiune. Surprinși de această stare de fapt, căutăm un maistru sau un inginer pentru a ne da explicații competente. întrebați, mai mulți muncitori ne spun că inginerii lucrează toți numai în schimbul I, asistența tehnică în celelalte schimburi este un privilegiu al unui maistru sau tehnician. Cine acordă, deci, în acest schimb asistența tehnică ? Aflăm că această sarcină, conform planificării, îi revine tehnicianului Miron Munteanu. NI găsim dirijînd încărcarea unor vagoane cu produse finite. — Știu că multe prese și utilaje din secția a II-a nu funcționează la capacitate, ne informează dînsul- Presiunea de aer ne încurcă des... — De ce această situație care afectează producția ? — Noi avem patru compresoare care asigură necesarul de aer al secțiilor. Unul dintre acestea este în reparații. Pînă va fi terminată să lucrăm în acest ritm. Aflăm că reparația compresorului cu pricina nu va fi terminată curînd, deoarece lucrările se execută doar intr-un singur schimb. Consideră oare conduce I. DEMETER, V. GORONEA (Continuare în pag. a II-a) m Lucrări de electrificare în zona montană In pofida timpului neprielnic, lucrările de electrificare a satelor montane din județul nostru continuă să se desfășoare cu intensitate. Specialiștii, cu sprijinul efectiv al cetățenilor, au terminat recent lucrările de electrificare a satului Burzonești, comuna Sohodol. Pînă la sfîrșitul lunii în curs, vor fi recepționate și lucrările de electrificare a satelor Tîrsa, comuna Avram Iancu, Bălești și Durăști din comuna Bistra. Numeroși cetățeni din alte sate, cum sint jlodrești și Bildigești din comuna Ciuru- Bleasa, Ceru Băcăinți, Dumbrăvița, Cucuta, Bolovănești, Curpeni, Groși și Bulbuc, participă în aceste zile la acțiunea de transport a stîlpilor R 1 necesari electrificării și să-‚ pare a gropilor în care îi vor §§ planta. Pînă acum, ei au procurat pe plan local peste 1 000 stâlpi și au achitat circa 500 000 lei din contribuția ce le revine pentru electrificarea acestor sate U.P S. Ocna Mureș. Vedere parțială. lllllllllli lid ZVIUL NESECAT ALmmm Tocmai în pragul primăverii, cînd oamenii se pregăteau să-și ia rămas bun de la o iarnă capricioasă și neîndurător de zgîrcită în zăpadă, anotimpul friguros și-a adus brusc aminte că nu și-a achitat toate datoriile. Și, fără zăbavă, s-a reîntors instalîndu-se în toate drepturile. Peste noapte, buletinele meteorologice ne-au adus vești nu prea îmbucurătoare. Zăpada abundentă căzută în București și în alte județe ale țării a stînjenit mult desfășurarea normală a vieții economico-sociale. In zona de munte, la izvoarele Mureșului și celorlalte rîuri ce brăzdează județul nostru, stratul de zăpadă a atins pe alocuri grosimea de trei metri. Toate aceste vești au curmat brusc sentimentul fierar-betoniștilor de la I.P.B. Aiud, de a fi scăpat așa de ușor de iarnă. Deocamdată, deși nu erau afectați cu nimic, cei care își pun zilnic semnătura pe cele mai prefabricate din beton complexe armat destinate construcțiilor feroviare, au intuit pericolul iminent al unei posibile revărsări a apelor. Rememorînd spectrul inundațiilor din primăvara anului 1970, comunistul Liviu Cristea s-a văzut pentru cîteva momente înfruntînd furia oarbă a naturii. Imaginile de odinioară s-au suprapus realității prezente și în conștiința omului ce și-a făcut un mod de viață din a nu rămîne niciodată în urma evenimentelor o reacție în s-au declanșat, ca lanț, resorturile intime ce definesc întreaga personalitate a comunistului : tăria de caracter, spiritul de sacrificiu, devotamentul margini față de apărarea fără bunului obștesc, a avuției naționale, certitudinea fermă că trebuie să acționeze pentru a preîntîmpina orice dereglare în continuitatea producției. — M-am urcat la volan. Mureșul, de unde ne aprovizionăm cu balast, este aproape, la cinci kilometri. Seara, cînd am plecat acasă, am pus un semn în marginea rîului și eram curios să văd dacă mai crescuse apa. Peste noapte, Mureșul se umflase de două palme bune. Era cu mine și Călin Vasile. Bun șofer, îi merge mașina cu ceasul. Cum e primăvară și se topesc zăpezile, m-am gîndit că ne putem aștepta la orice surprize... Frînturile acestea de dialog pot fi socotite mai degrabă un monolog al șoferului Liviu Cristea cu el însuși, cu conștiința lui, un act de totală și responsabilă angajare a omului la cerințele prezentului. Se spune că nu împrejurări critice cuvintele mari sînt de prisos. Nici Liviu Cristea n-a fost lung la vorbă. Ceea ce dă frumusețe și noblețe chipului său este gîndul curat și limpede, fapta dezinteresată, reflex al unor adinci convingeri politice și morale plămădite în anii aceștia luminoși, de intensă primenire și înnoire a peisajului industrial și a rosturilor noastre sociale. „Am pus un semn în marginea rîului să văd dacă mai crește apa“... Prin adînca sa semnificație, gestul capătă putere de simbol, dezvăluind mobilul unui dialog puțin obișnuit. — Am venit la dumneavoastră, tovarășe contabil șef, să vă spun că nu sunt de acord ca, tocmai acum, mașina mea sa fie trimisă în reparații capitale. Cum am făcut 180 000 km fără nici o reparație, dau în scris că, dacă-mi procurați două planetare și unele piese mărunte ce nu prea se găsesc, mașina va putea funcționa încă multă vreme. — Te înțeleg, tovarășe Cristea, dar mașina și-a făcut norma de 140 000 km și eu nu pot călca legea. — De data aceasta trebuie să faceți o excepție. Este caz de forță majoră. Intrucît stocul de balast din întreprindere OBIECTIVE este aproape terminat și apa Mureșului crește văzînd cu ochii, am hotărît împreună cu loan Tătar, loan Mureșan, Călin Vasile și loan Mureșan II, ca de mîine să începem lucrul la 6 dimineața. Insula noastră de balast se află chiar în mijlocul Mureșului. Trebuie să-l aducem în depozit cit mai repede. Neprimind nici o încuviințare, Cristea împreună cu ortacii săi au decis să treacă la acțiune. „De noi depinde ca secțiile productive să nu ducă lipsă de balast, orice s-ar întîmpla. Eu zic să vorbim cu mecanicul de pe draglină Alexandru Popa, și cu excavatoriștii Bazil Lazăr și loan Meteș, își dădu părerea Călin, în mîinile căruia, de 20 de ani încoace, volanul a devenit prelungire a ființei sale". Idee ea a fost îmbrățișată de toți. O mină de oameni au cumpănit matur, cu discernămînt și luciditate și cinci s-au convins că fapta lor servește colectivității, au trecut cu tenacitate la treabă pentru a muta un munte de pietriș din albia Mureșului în depozitul întreprinderii. — V-ați încumetat la o trea Sebastian TRUȚA (Continuare în pag. a II-a) M MM .-.V .V.W.WVW.W».TOV.WWAV.W.VA'JW.W.WW.VW.WAW,WVWWMWÂWaW.W.>WAWMNWW VIZITA UNEI DELEGAȚII DE ACTIVIȘTI AI P. C. R. ÎN REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ BERLIN. — Corespondentul Agerpres, Ștefan Deju, transmite : Delegația de activiști ai P.C.R., condusă de tovarășul George Homoștean, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Alba al P.C.R., care se află în R.D.G., la invitația C.C. al P.S.U.G., pentru schimb de experiență, a fost primită, la 20 martie, de Georg Ewald, membru supleant al Biroului Politic al C.C. ministrul agriculturii, al P.S.U.G., economist forestiere și alimentare. Delegația a vizitat, de asemenea, unități agricole și obiective social-economice din regiunile Dresda și Cottbus. .■.■.'.■.■.■.V.V.'.’/.V.'.V.V.V.'.'.V.V.'.'.V.V.V.’.'.’.V.-.S .XV.V.' .V.-.V.V.V.V.V.V.V.V.’.VcV.V.-.V.V.V.' ÎN DEZBATERE PUBLICĂ : Proiectele de legi privind dezvoltarea construcției de locuințe și administrarea fondului locativ La recenta Plenară a C.C. al P C.R. din 28 februarie— 2 martie a.c. au fost discutate, aprobate și supuse dezbaterii publice proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală și proiectul Legii privind administrarea fondului locativ, reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. Ca întotdeauna cînd se elaborează legi, documente de importanță deosebită pentru dezvoltarea țării, sînt consultate masele largi de oameni ai muncii pentru a-și exprima părerea, a veni cu propuneri In numărul de astăzi al ziarului publicăm două dintre opiniile exprimate de cetățeni din întreprinderi ale județului, pe marginea amintitelor proiecte de legi O NOUĂ EXPRESIE A ECHITĂȚII SOCIALISTE Așa cum reiese, din articolul 1 al proiectului Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală, an de an localitățile țării noastre se dezvoltă, se modernizează. Actualele proiecte de legi sunt consecința acestei dezvoltări, acestui ritm impetuos cunoscut de toate localitățile. O dată cu sporirea numărului întreprinderilor, al instituțiilor, a crescut și numărul lucrătorilor, al specialiștilor, ceea ce impune creșterea ritmului de construcție a locuințelor, a sporirii gradului de confort. Statul nostru face eforturi mari pentru a asigura nevoile mereu crescânde ale populației, dar este și de datoria noastră să-l sprijinim. Din reglementările prevăzute în cele două proiecte de lege reiese cu claritate că s-a avut în vedere realizarea cointeresării, îmbinării armonioase a intereselor noastre, ale cetățenilor, cu interesele generale ale statului. Acordîndu-se sprijin cetățenilor pentru cumpărarea de locuințe proprietate de stat și de construire a locuințelor proprietate personală, în statul nostru se creează mari disponibilități de investiții, ceea ce înseamnă noi obiective ce se vor înălța în țara noastră. •Eu am doi copii, venitul mediu pe fiecare membru al familiei mele fiind de 700 lei lunar. După cum reiese din capitolul al doilea al proiectului legii amintite de mine la începutul acestor rînduri, statul nostru sprijină construirea de locuințe proprietate personală, prioritate avînd cei cu veniturile mai mici de 900 lei la fiecare membru de familie. Această precizare mă încurajează în realizarea unui mai ban BARTH, muncitor la CT C., de la fabrica de mobilă a C.P.L- Blaj. (Continuare în pag. a II-a) CRONICA' DE Cu toate tractoarelein cimp C.A.P. Noșlac. O dată cu zvîntarea terenului, mecanizatorii secției Noșlac a S.M A- Ocna Mureș au ieșit cu toate cele 11 tractoare la continuarea arăturilor rămase din toamnă. Numai în ultimele două zile ei au avat, în condiții deloc ușoare, peste 50 sha. După cum ne-a declarat tovarășul Mircea Gaja, șeful secției, au fost luate măsuri pentru menținerea ritm, astfel ca arăturile, să acestui fie terminate pe toate cele 271 ha , în cursul zilei de mîine. Eforturi susținute depun la realizarea acestui obiectiv toți mecanizatorii, dintre care s-au evidențiat Ioan Rusu, Alexandru Takacs, Aurel Biriș și Iosif Szabó. ;XXXXXXVX\XXXXXXXXXXX>XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX\XXXXXXXXXXXV\XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVCOa» Pregătiri pentru însămințarea cartofilor In cadrul pregătirilor pentru buna desfășurare a campaniei de primăvară, asigurarea seminței necesare este o condiție hotărîtoare în obținerea unor producții bogate. Știind că acestea depind în mare măsură de modul în care se lucrează acum cînd se fac pregătiri pentru semănat, cooperatorii din CA.P Oarda participă zilnic la sortarea cartofilor de sămință- începută din timp și organizată aici această acțiune are temei— după cum ne spunea tovarășul Eugen Tureș, inginerul șef al cooperativei — toate condițiile pentru a fi încheiată în cel mult două zile Succesul ei se datorează în cea mai mare parte hărniciei cu care ai muncit, zi de zi, numeroși cooperatori din rîndul cărora s-au evidențiat în mod deosebit Toader Rusu, Ana Lupșe, Ana Stanciu, Ludovica Drăghici, Stoia Ion Dodă, Nicolae Bunaciu, Simion Sasu, Gheorghe Țăran Brășău. I..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV.XXXXXW.XXXXXXXXXXXXXXV..XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX» ! I.A.S. JIDVEI: S-au terminat arăturile Lucrătorii de la I.A.S. Jidvei au folosit timpul prielnic dintre ploi și ninsori la efectuarea unor lucrări agricole pregătitoare pentru campania de primăvară. După cum ne-a informat ing. Gheorghe Mărgineanu, directorul întreprinderii, recent s-au terminat arăturile pe cele 600 ha. rămase din toamnă, lucrare la care s-au evidențiat mecanizatorii din fermele de la Sînmiclăuș, Cetatea de Baltă și Bălcaciu, conduserășii Dumitru Pavel, de tovaTraian Nistor și respectiv Edward Konnerth De asemenea, s-au terminat lucrările de tăiere la pomii de pe cele 400 ha. de livadă, forțele fiind concentrate la continuarea stropirilor- Bune rezultate s-au obținut pînă acum la fermele pomicole Sînmiclăuș conduse de tovarășii și Șona, Vasile Ghezan și Török Iboika. In prezent, la fermele vegetale ale întreprinderii se fac ultimele pregătiri pentru ca, îndată ce timpul permite, să se treacă la însămînțarea pe 340 ha. a culturilor de mazăre, sfeclă furajeră, lucerna și altele din prima epocă. La semănatul grîului de primăvară ! Cooperatorii și mecanizatorii din satele Fărău, Sînbenedic și Șilea, aparținătoare comunei Fărău, au început însămînțarea griului de primăvară. Pînă aseară au fost însămânțate, pe comună, 27 din cele 140 ha. prevăzute cu această cultură. Tovarășul Ioan Acs, secretarul Comitetului comunal de partid, primarul comunei Fărău, ne-a informat că la efectuarea însămînțării griului de primăvară muncesc cu însuflețire mecanizatori și cooperatori experimentați, ceea ce garantează efectuarea la timp și de calitate a acestei lucrări. Continuă cu intensitate lucrările în legumicultură C.A.P. Mirăslău. Cooperatorii din Mirăslău vor cultiva în acest an 80 ha, cu legume și zarzavaturi. Pentru asigurarea materialului săditor, ei au terminat, ieri, amenajarea celor 1000 m.p. răsadnițe, din care au însămînțat 680 mp. cu varză de vară și tomate. Paralel cu continuarea semănatului în răsadnițe, se pregătește terenul în vederea însămînțărilor directe, în cîmp. S-au transportat și fertilizat pînă acum, cu îngrășăminte chimice 43 ha, iar cu îngrășăminte naturale peste 20 ha. de grădină. După cum ne-a informat ing. Maria Chițan, în cursul zilei de astăzi se va trece la înșănînțarea în cîmp a celor 10 ha. cu mazăre, urmînd să se continue semănatul a 10 ha. cu rădăcinoase. La lucrările efectuate pînă acum în legumicultură și-au adus o contribuție deosebită cuoperatoarele Maria Taloș, Charlota Zsigmond, Maria Gașpar, Rafila Szekely și mecanizatorul Ștefan Deak. C.A.P- Ciumbrud . Ieri, în fermele din Ciumbrud și Sîncrai ale C.A.P. Ciumbrud s-au terminat însămînțările în cele 700 m p. de răsadnițe. După cum ne-au informat șefii de ferme Virgil Demeter și respectiv Ioan Nicoară, materialul săditor asigură necesarul de ardei, roșii, gogoșari și vinete pentru întreaga suprafață prevăzută a se planta cu aceste culturi. In prezent, la ambele ferme se lucrează intens pentru pregătirea răsadnițelor destinate repicării cât și la pregătirea terenului în vederea însămînțării a 5 ha cu ceapă. La efectuarea lucrărilor de sezon din legumicultura s-au evidențiat cooperatorii Victor Demeter, Romul Mărginean, Iuliana Kadar, Maria Bognar, Gheorghe Csíki, Ileana Görfi și Maria Nagy, și mecanizatorii Nicolae Stan și Augustin Gîmbășan. Pe șantierul Fabricii de hîrtie din Petrești,