Unirea, martie 1973 (Anul 6, nr. 1559-1585)

1973-03-28 / nr. 1582

ANUL VI, NR. 1582 I MIERCURI, 28 MARTIE 1973 I 4 PAGINI — 30 BANI «m Hole rttoT to fnd­etph­o^rec ctnd­nea uimi Iggtoto de terme» FIECARE UNITATE­­ CU PLANUL REALIZAT ZILNIC, LA NIVELUL PARAMETRILOR MAXIMALI I CU PLANUL TRIMES­­TRIAL ÎNDEPLINIT I.M. BAIA DE ARIEȘ Respectînd tradiția, vrednicii mineri de la I.M. Baia de Arieș au consemnat un valoros succes: îndeplinirea cu o săptămână mai devreme a sarcinilor de plan pe trimestrul I a.c. — Rezultatele obținute, ne s pu­ne tovarășul ing. loan Giura, di­rectorul întreprinderii, se dato­rase in primul rînd entuziasmu­lui cu care colectivele celor trei exploatări miniere de la Baia de Arieș, Zlatna și Roșia Monta­nă au muncit pentru îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan. In condițiile generalizării programu­lui de lucru în subteran la 6 ore, a crescut în mod evident randa­mentul de extracție pe post, iar utilajele și mecanismele din sub­teran au fost mai bine folosite, ușurînd mult efortul fizic al mi­nerilor. — Cu ce rezultate veți înche­ia primul trimestru al anului . — Ținînd seama de ritmul me­diu zilnic, contăm pe depășirea planului producției globale cu 1 100 000 lei și realizarea peste prevederi a circa 1 000 000 lei la producția marfă. Succesele do­­bîndite sînt cu atît mai valoroa­se cu cît peste 70 la sută din depășirea de plan se va realiza pe seama creșterii productivită­ții muncii. Sporul de producție cumulat reprezintă­ totodată rea­lizarea a peste 50 la sută a an­gajamentului asumat pe întregul an. I.P.B. AIUD întreprinderea de prefabricate din beton Aiud a avut un dema­raj bun din prima zi a acestui an. Pregătirea din vreme­a pro­ducției și asigurarea condițiilor tehnico-materiale corespunzătoa­re au permis fierar-betoniștilor aiudeni să sporească indicii de utilizare a liniilor tehnologice. La continuitatea în ritm susținut a producției, și-a spus cuvintul și reorganizarea și întărirea sec­ției de întreținere, scurtarea du­ratei reparațiilor și îmbunătăți­rea calității lor. Ansamblul măsurilor luate se concretizează în devansarea în­deplinirii planului p­e trimestrul 1 a.c., cu șase zile mai repede. O dată cu transmiterea acestei vești, tovarășul Dănilă Moișan, șeful serviciului plan, ne-a in­format că în timpul care a mai rămas pînă la finele lunii mar­tie, se va realiza o producție glo­bală suplimentară de peste 2 700 000 lei și o depășire simi­lară la producția marfă. Se vor fabrica în plus peste 20 000 bucăți traverse din beton armat. Între­gul spor de producție se va rea­liza pe seama creșterii producti­vității muncii. U.M.M.N. ZLATNA In cursul zilei de ieri, chimiș­­tii și metalurgiștii Uzinei meta­lurgice de metale neferoase Zlatna au raportat îndeplinirea sarcinilor de plan aferente pri­melor trei luni ale anului. Acest succes confirmă eficiența măsu­rilor luate pe linia creșterii ran­damentelor de extracție la sec­țiile chimică și metalurgică. Un calcul preliminar ne demon­strează că pînă la finele lunii martie se va cumula o depășire a planului producției globale cu 3 400 000 lei și cu 3 400 000 lei a producției marfă. In expresie fi­zică se scontează obținerea, pes­te prevederile planului, a 250 to­ne acid sulfuric, 100 tone sulfat de magneziu și peste 50 tone antidăunători. Important este că întregul spor de producție se va ob­ține nu prin intensificarea e­­fortului fizic al muncitorilor, ci prin creșterea productivității mașinilor și instalațiilor. ! j ! Pasiunile nu se discută. Și totuși... t v Parafrazînd parcă dictonul privind gusturile, baciul Gheorghe ^ ^ Laț se sfiește să aducă în discuție pasiunea lui legată organic ^ I de prosperarea sectorului zootehnic al fermei nr. 5 din I.A.S. £ £ Blaj, unde lucrează. După clipe lungi de tăcere, încearcă, totuși ^ ^ să explice : „Știți, îi greu pînă te-apuci. Cîndva se spunea cu ^ ^ jenă că cutare sau cutare e îngrijitor de vaci. Pentru noi, e ^ ^astăzi o mîndrie. Simțim că ne-am născut o dată cu ferma, ne ^ i crește inima la fiecare rezultat bun al mucii noastre." Modul acesta de a vorbi la plural l-am sesizat și la ceilalți ^ i îngrijitori. Comunistul Vasile Șandru remarca simplu: „Sîntem d ^ toți ca unul. Cum să nu ne simțim legați între noi și de tot­­ ^ ce­ avem aici, cînd împreună am ridicat adăposturile, noi le-am ^ ^ adus modificări pentru modernizare,noi ne ajutăm in îngrijirea ^ ^fiecărui animal în parte, ținînd seama de producția ce o dă ?" ^ In felul lor, cei doi îngrijitori au destăinuit, în cuvinte puține, ^ ^ întregul „secret" al îndeletnicirii lor și al roadelor ei. „Sînt lucrători pasionați, își cunosc atribuțiile, unde pun ^ ^ ei mîna se vede, nu trebuie să stai mereu la spatele lor" — îi ^ i caracterizează tovarășul Remus Galoș, directorul întreprinderii, ^ i pe îngrijitorii celor 105 vaci din acest sector. De fapt, sunt, în ^ ^ total, 8 oameni, ce au în primire cite un lot aproximativ egal­­ Í din punct de vedere numeric și productiv. Cu toții sînt prezenți ^ ^ in zori, la ora 4 și 30 de minute, se sfătuiesc pe scurt și își ^ ^ încep munca. Ascultă sfaturile celor mai „bătrîni", între care ^ ^ Vasile Șandru și Gheorghe Laț, de care aminteam, învață din ^ ^ experiența unora mai pricepuți, cum sînt comuniștii loan Ganeș ^ ^ și loan Gînță, se ajută cu ceilalți : Elena Rîșniță, Ion Oprița, ^ ^ Emil Irimie, Nicolae Munteanu. Și se întrec în hărnicie. Nu-i ^ ^ deloc ușor să cureți de 2-3 ori pe zi grajdul și pe fiecare ^ £ animal în parte, să mulgi zilnic în jur de 100 t. lapte și uneori ^ ^ chiar mai mulț. Dar, dacă pui suflet în tot ce faci, ești conștient^ ^ de importanța socială a muncii tale, înfrunți orice greutăți. ^ ^ Așa sunt, așa procedează și cei 8 îngrijitori. Sunt fericiți că o 4 ^ dată cu sfîrșitul acestui dintîi trimestru al anului, pot raporta ^ 1 cu justificată mîndrie realizarea unei producții medii pe cap de i ? vacă furajată de 892 litri, față de 765 litri cît prevede planul. Și ^ ^ încă ceva : certitudinea că de la cele 105 vaci pe care le­­ ^ îngrijesc se vor obține anul acesta cel puțin 100 viței 1 ^ S-ar putea ca unora să li se pară exagerate asemenea ^­­ producții, mai ales în perioada de stabulație. Ele sunt însă ^ ^ absolut autentice, reale, însuflețesc micul dar inimosul colectiv ^ £ de îngrijitori, îi dau un nou imbold în muncă sa pasionantă, bine ^ ^ organizată, îndreptată cu înaltă răspundere către creșterea m­a­i continuă a producției de carne și lapte, folositoare nouă, tuturor. 4 Eugen BERGHIAN I __________________ v Noile cuptoare de var ale U.P.S. Ocna Mureș. PENTRU ECHIPA­REA POLIGOANE­LOR DE PREFA­BRICATE Zilele trecute, la întreprin­derea de industrie locală din Alba Iulia, s-a definitivat teh­nologia și a început, să se rea­lizeze un nou produs — plat­forme metalice pentru echipa­rea poligoanelor de prefabri­cate de la șantierele de con­strucții. Aceste platforme sunt basculante și au caracteristici tehnico-funcționale ridicate, fapt ce permite să fie utilizate la mai multe cicluri. In luna martie a.c., se află in curs de execuție un număr de 6 ase­menea platforme metalice, soli­citate de șantierele din muni­cipiul Alba Iulia, Brașov și Zalău. Condiții grele, dar mecanizatorii nu se dau bătuți! Excesul de umiditate existent încă pe terenul arabil al C.A.P. Henig a creat serioase greutăți în buna desfășurare a lucrărilor agricole din campania de primă­vară. Cu toate acestea însă, băr­băția și priceperea cu care au muncit și muncesc mecanizatorii și cooperatorii dovedesc hotărî­­rea lor de a face ca lucrările­ a­­cestei campanii să fie încheiate in timpul cel mai scurt. Timpul călduros, executarea unor lu­crări pentru scurgerea apei de pe teren a permis trecerea cu forțe sporite la efectuarea ferti­lizărilor și a arăturilor. In a­­ceastă perioadă s-au fertilizat cu îngrășăminte chimice peste 360 ha cultivate cu griu și orz, iar arăturile s-au executat pe mai bine de 155 ha. Aceste două ac­țiuni se apropie de sfîrșit, pe su­prafețele care au mai rămas fiind concentrate toate tractoarele a­­flate în dotarea secției S.M.A. din localitate. Și ieri, ca și în atîtea alte zile ale acestei cam­panii, mecanizatori ca Nicolae Avram, Gheorghe Ileană, Ion Hulea, Simion Cozi, Dorin Mun­­teanu, Simion Perța și Ion Arion s-au aflat la datorie. Imprăștie­­rea îngrășămintelor chimice sau executarea arăturilor sînt lucrări pe care le efectuează cu o înal­tă răspundere, dovedind totodată cunoștințe profesionale temeini­ce. Este firesc să fie așa, deoa­rece hotărîrea lor este de a tre­ce in cel mai scurt timp la pre­gătirea terenului pentru executa­rea însămînțărilor de primăvară. Simion PERȚA, președintele C.A.P. Henig ȘI CONCURSUL CUNOAȘTEȚI MESERIILE?“ Pentru orientarea școlară și profesională a elevilor, în scopul pregătirii concursului „Cunoașteți meseriile ?", condu­cerea Școlii generale din Vințu de Jos, împreună cu comitetul U. T. C. din școală, a or­ganizat recent următoare­le acțiuni: o întîlnire cu maistrul principal de la U.M. Cugir, tovarășul Zavedei Cioran și o vizită la această uzină, la care au participat peste 50 de elevi însoțiți de cadrele didac­tice din școală. Elevii au reușit să cunoască astfel mașinile cu care această uzină e dotată, precum și condițiile in care se lucrează. Opțiunea pentru viitoarea meserie va avea astfel la bază cunoașterea acestor elemente raportate la înclina­țiile și preferințele lor: prof. Ioan CADAR, prof. Teodor LUPUȚIU, Vințu de Jos A FOST PUS IN VINZARE UN NOU SORTIMENT DE FĂINĂ Mergînd pe linia constantelor realizări în îndeplinirea și de­pășirea sarcinilor de plan cantitative și calitative, colectivul între­prinderii județene de morărit a înscris și în aceste prime luni ale anului rezultate bune în muncă. Potrivit calculelor preliminare re­zultă că pe primele trei luni ale anului se va realiza o producție suplimentară globală și marfă de aproape un milion lei. O atenție deosebită se acordă îmbunătățirii calitative a produ­selor realizate­ In perioada 1 ianuarie — 8 februarie 1973 moara fiind în reparație generală, s-au efectuat revizii și reparații la toate utilajele tehnologice, s-a îmbunătățit diagrama de măcinare și s-au luat o serie de măsuri pentru funcționarea ambelor secții de măcinare la capacitatea maximă. Ne preocupăm, de asemenea, de diversificarea sortimentelor de făină. Pînă în prezent la sortimentul făină albă, unitatea producea făină albă tip 600 pentru panificație, făină albă netedă pentru paste făinoase și făină grifică pentru paste. Realizînd produse calitativ superioare, unitatea este furnizorul principal al Fabricii de paste din Sibiu și chiar a celor din B­rașov și Timișoara. In luna­­ martie 1973 a început fabricarea făinii albe tip — 000 — (trei nile). Această făină de calitate superioară este produsă din grîne superioare, avînd un conținut de substanțe minerale mai re­dus și o culoare mult mai albă. In afară de aspectul său, făina prezintă calități superioare celei obișnuite existente în comerț, ca­lități conferite de un procent ridicat de gluten cantitativ și cali­tativ fiind un produs excelent necesar gospodinelor pentru prepa­rarea prăjiturilor, cozonacilor etc. Făina este ambalată in pungi de 1 kg, purtînd marca „între­prinderea județeană de morărit Alba lulia". Acest nou tip de făină a și fost livrat unităților comerciale. Spiridon CROITORU, mecanic-șef la Întreprinderea județeană de morărit Alba lulia a Cil TOMIM UIUM ȘI MISIM, MINTIIE NU VOR PÜIH II IN­CIN­WH!­mmm Cu puțin timp înaintea încheie­rii primului trimestru, putem spu­ne că s-au obținut unele rezulta­te bune în realizarea planului de investiții. Cu toate acestea, pe șantierele unor importante obiec­tive industriale ale județului nos­tru, ritmul de lucru nu se ridică la nivelul cerut. La U.M.M.N. Zlat­na, s-a realizat din planul anual pînă în 20 martie, doar 3,2 la sută la total investiții și 7,1 la con­­str­ucții-montaj. Această situație se datorește ritmului scăzut de execuție a lucrărilor de construc­ții și ca urmare a neasigurării frontului de lucru pentru suban­­treprenori. Deși în ziarul nostru s-a­ luat atitudine hotărîtă împo­triva sitului de muncă defectuos al conducerii lotului de la Zlatna și chiar a T.C.I. Cluj — șantierul Alba, cei vizați n-au tras învăță­mintele necesare. De altfel și din discuțiile pe care le-am avut re­cent cu tovarășul ing. Dumitru Ungureanu, șef de lot, ne-am pu­tut face o imagine clară despre maniera cu totul necorespunzătoa­­re în care se lucrează aici. „In această zonă — ne-a spus interlo­cutorul nostru—nu sunt muncitori calificați, drumul este dificil și nu ne vin muncitori din alte părți. Aprovizionarea cu balast și nisip s-a desfășurat defectuos. N-am pri­mit vagoanele solicitate“. Desigur, aceste motivări nu rezistă unei a­­nalize mai atente a faptelor. Deși încă din anul 1972 s-a stabilit ca zilnic să se toarne 90 m.c. beton, în perioada­ 1 februarie — 12 mar­tie a.c., șantierul a fost aprovi­zionat numai cu cantitatea de 80 m.c. balast și 59 m.c. nisip. In a­­cest sens, tovarășul ing. Aurel Forosigan, directorul U.M.M.N. Zlatna, ne-a spus : „Din cauza ră­­mînerilor în urmă a lucrărilor de construcții, nu s-au putut monta utilaje și instalații în valoare de peste 2 400 000 lei. Lucrările care înregistrează mari rămîneri în ur­mă sînt : depozitul de concentra­te, instalația de pregătire a șarjei, instalația de topire și fabrica de acid sulfuric. De asemenea, la căile ferate interioare și canaliza­re. La un număr de 10 obiective lucrările nici n-au început încă. Dacă nu se va depăși actuala si­tuație, cu totul necorespunzătoa­re, stocul de utilaje existent deja, va crește mereu, fără a putea fi montat ritmic, fără a mai pune la Constantin TOMESCU (Continuare în pag­a II-a). Pregătiri pentru însămîn­­țarea porumbului Mobilizați de către organiza­țiile de­­ partid, mecanizatorii și cooperatorii din Șibot des­fășoară, în aceste zile deose­bit de prielnice, o susținută activitate la pregătirea terenu­lui și însămînțarea culturilor de­­ primăvară. După cum ne-a informat tovarășul Vasile Vio­rel, președintele C.A.P., ei au terminat semănatul mazării și ovăzului pe întreaga suprafa­ță prevăzută. Paralel, au tre­cut­ la însămînțarea sfeclei fu­rajere, la sortarea cartofilor, discuirea celor 35 ha pentru cartofi și 140­ ha ce urmează să fie însămînțate­ cu promub. Din acestea, s-au pregătit, pînă aseară, peste 60 ha. O deosebită contribuție la pregătirea terenului și însă­mînțarea culturilor de primă­vară și-o aduc mecanizatorii Ioan Vornic, Aurel Beca, Vio­rel Simion, Marin Șchiopu, co­operatoarele Felicia Todea, Vu­­ța Maniu, Ana Rotaru, Gheor­­ghița Grăvilă și alții. q«Tai'V'V'VVVV^'VVV'VSrW'i^^’VVVafVVVVVV'NB’V'VV'V*»*^^ «*VVVi^»VVVW La semănatul sfeclei de zahăr Ieri, cooperatorii și mecanizatorii din comuna Jidvei au început semănatul sfeclei de zahăr. Intr-o singură­ zi — așa cum ne informează to­varășul Alexandru Popa, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei — la C.A.P. Jidvei s-au însămînțat cu această cultură peste 50 ha. Totodată, la Jidvei cit și în C.A.P. Bălca­­ciu și Veseuș s-a lucrat din plin la efectuarea arăturilor, lucrare care se va termina,în urmă­toarele două zile. ;WiiVyVWV,/iiWVVVVW»VWVVVVVV,«Vi^VVVWVWW,WWrfWiiVii/VWtf,'iWWiV«/VW^^•vwvsd­ NEASTlMPÄR CREATOR Dragostea pentru muncă, pa­siunea muncii sînt caracteristi­ce majorității covîrșitoare a oa­menilor. Mai sînt și excepții, mai cu seamă în rîndurile tine­rilor care cheltuiesc de seama, „babacilor", interesați de o viață ușoară, fără eforturi, fără palme bătătorite, in contrast cu aceș­tia, am cunoscut un om în vîrstă, cu părul albit de vremuri, dar cu inima tînăra, un om pentru care munca înseamnă totul. E pensio­nar de cîțiva ani, însă ieșirea la pensie nu a însemnat încetarea activităților, a preocupărilor și căutărilor sale­ . Știam că acum vreo zece ani a adus însemnate îmbunătățiri sistemului d­e transport a mine­reului de­ la mină, pînă­ la uzina de preparare la Exploatarea mi­nieră Roșia Montană, unde lu­cra pe atunci ca tehnician. în­locuirea rolelor propusă de Ion Florea — căci despre el este vorba — a adus anual însemna­­te economii. L-am întilnit trecut, în vară. Era extrem anul de agitat, slăbise, însă mi-a decla­rat, că lucrează zi de zi la o in­venție mare. Munca lui, căutările lui, schițele și piesele pe care le confecționa cu propria-i mină îl solicitau adeseori și douăzeci de ore din douăzeci și patru. Am fost la el acasă, unde mi-a pre­zentat mica lui uzină. Toată do­cumentația tehnică, era gata. In august 1972 invenția numită „In­stalație pentru captarea fumului și prafului de la coșurile indus­triale" a fost înregistrată. Aceas­tă instalație este aplicabilă și în mediul minier, unde Ion Flo­rea a muncit mulți ani de­ zile. Deci,, problema poluării, —, atît de acută în zilele­ noastre — îl frământase așa de mult, îl solici­tase zile­­ și nopți pînă cînd reușit totul. Un lucru foarte im­­­portant: combustibilul folosit in buna funcționare a instalației nu este altceva decit aerul compri­mat. Prototipul ce se găsea în a­­partamentul lui Ion Florea func­ționa perfect cu ajutorul aspira­torului. Mai spre toamnă­­ la o nouă vizită, l-am găsit pictînd. Și cu­noșteam și această pasiune, cu­noșteam că un tablou al lui re­­prezentînd uzina de la Gura Ro­șiei se găsește de mulți ani în cabinetul directorului, la­ loc de cinste. Mi-a prezentat cîteva din lucrările sale și am rămas plă­cut surprins de reușita lor, de frumusețea lor coloristică, de au­tenticitatea și expresivitatea a­­cestora. Cea mai de preț pînză rămîne fără îndoială „Cetatea" de la Roșia Montană, acel masiv stîncos din pîntecele căruia sco­seseră aur și romanii în stăpînirii lor în Dacia și timpul care astăzi­ nu mai există decit pe a­­ceastă pînză fascinantă Ca reali­zare. Am văzut , minunate peisaje din Munții Apuseni admirabile prize re­pr­ezen­tind natură moar­tă și multe, m­ulte flori. Mai spre iarnă, o nouă invenție, o­­ mică instalație care, atașată la robi­net, nu­ permite scurgerea apei numai atunci cînd noi dorim, in­diferent dacă robinetul rămîne deschis. Inspirația este datorată deselor „inundații" din aparta­mente și se speră ca va avea o largă aplicare. — Nu pot sta locului cînd văd cu cut entuziasm muncește între­gul popor, la chemarea partidu­lui, pentru o viață mai bună, pen­tru înflorirea patriei... Iată așadar, imboldul pe care îl simte în tot ce face. Arest ne­­astîm­ păr, numit de mine dragoste față­ de muncă, pasiunea muncii, trebuie să fie un exemplu pen­tru cei tineri, pentru toți. Nicolae ALB, tehnician (Articol primit în cadrul con­cursului organizat de redacția ziarului nostru). La C.A.P. Blandiana Semănatul griului de primăvară s-a încheiat La Cooperativa agricolă de pro­ducție din Blandiana semănatul griului de primăvară s-a termi­­nat. Acest succes oglindește efor­turile depuse de către mecani­zatori­ și cooperatori care au reu­șit să pregătească din timp con­dițiile necesare bunei desfășu­rări a campaniei agricole de pri­măvară. La aratul terenului, la pregă­tirea lui și însămînțarea grfului, mecanizatori destoinici ca Ioan Teodor, loan Bucur, Tiberiu Matei, Sevastian Nuțu din secția S­ M.A. condusă de către comu­nistul Ilarie Marcu au muncit zile în șir dovedind o înaltă conștiin­ciozitate și pregătire profesiona­lă. Cu aceeași rîvnă se lucrează în continuare la efectuarea ară­turilor și pregătirea terenului pe care vor fi însămînțate cultu­rile de porumb, fasole, tutun și mac. a Început plantarea cartofilor Timpul prielnic din ultimele zile a permis lucrătorilor din I.A.S. Aiud să treacă cu toate forțele la arat, discuit și semănat. Tovarășul Victor Vișa, inginerul șe­f al întreprinderii, ne-a infor­mat că pînă aseară au fost arate și discuite 550 ha, s-a terminat însămînțarea mazării pe cele 100 ha prevăzute, s-au semănat 40 din 50 ha planificate cu ovăz, 60 din 89 ha cu borceag pentru fin masă verde, 30 din 35 ha cu sfeclă furajeră și 35 din 120 ha cu fu­și cerna. In cursul zilei de ieri, în două ferme vegetale a început plan­tarea cartofilor, lucrare ce s-a și efectuat pe 10 din cele 100 ha prevăzute cu această cultură. Cele mai bune rezultate în actuala campanie agricolă au­ fost obținute, pînă­ acum, la fermele din Ocna Mureș, Aiud și Uioara, conduse de tovarășii Toader Porumb, Alexandru Ioanițescu și, res­pectiv, Ioan Moldovan.

Next