Universul, septembrie 1885 (Anul 2, nr. 307-333)
1885-09-15 / nr. 319
ANUL II, No—319 5 Z3ST TOATA q?&Ba A..—Un minier vechiu 10 bani. DUMINECA, 15 SEPTEMBRE 1885. Apare în tote dilele de lucru, la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : CALEA DOROBANȚILOR. No. S. BUCURESCI. ABONAMENTE: Pe an. In t«51 £ Românis iei 18.— 6 luni : „ „ » 9— 3 luni: „ „ „ 4.50 Innerțiani și reclama 2 lai linia. Amineiuri pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se reiasă. Articole nepublicate nu se înapoesă. OBSiexaBiiaaiiaíBSEaasaaaa^BtissMai3asaaeaimmiasiisaasaaísa Bucurescl, 14 Septembre 1885. Lege de rușine In țerile constituționale, sincer-constituționale, nu pot esista legi escepționale. Legea care face excepție de la spiritul general al legislației unei țeri, legea care , în contrazicere cu pactul fundamental, cu Constituția, e o violare flagrantă a drepturilor poporului, e o călcare violentă a tuturor normelor după care poporul a delegat puterea unei adunări și unei delegații de administrare. Legea de espulzare face parte din aceste legi violente. Votată de parlament prin călcarea cea mai fățișă a disposițiilor constituționale care dau ași sigur pe pământul românesc tuturor străinilor onești, nevoiți de a-și părăsi țara cele mai de multe ori din causa persecuțiilor dispotismului, legea de expulsare n’are rațiune de a fi. Votarea acestei legi, pentru a alunga mai întâi din țară pe câțiva omeni neplăcuți Rusiei, pentru a lovi acum pe câțiva români neplăcuți Ungariei, este ca și numai ea o rușine, o înjosire, pe care un parlament demn și patriotic nu se pate de cât grăbi a o șterge. Căci nu atât de slab și de neputincios e guvernul care a aplicat acesta lege, acum când a aplicat-o, cât de slab și de neputincios a fost parlamentul care a votat-o. Am observat ieri cum bulgarii, un popor mai slab și mult mai real organizat ca stat decât noi, au sorut să șî realiseze prin curagiul lor o măreță aspirație. Și noi românii c’o armată relativ puternică, c’o situație geografică bună, dacă nu lucrăm ca și frații noștri mai mici întru realizarea aceluiași ideal, să alungăm din țară pe acei cari au acesta aspirație ? Nu voim să credem că atât de slabi suntem, nu voim să credem că atât de înjosiți putem să fim ! Acceptăm de la patriotismul și de la curajul parlamentului abrogarea legii de rușine și de umilire , așteptăm de la densul amnistiarea celor ce pe nedrept au fost goniți din România, pe singura vină că mărirea ei au voit’o, că s’au închinat cultului unei uniri a tuturor românilor, sunt făcute și desfăcute de mâinile care le-au iscălit. înțelepciunea diplomației, care procede pe calea cârpelilor și ajustărilor, cere aplanarea dificultăților momentului, fără să se uite nici o dată la viitor, care dovedeșce necontenit neprevederea și netrebnicia lucrărilor diplomatice ! ! Revolta Rumeliei și anexarea ei la Bulgaria, unde domnesce un Battemberg, fidel vasal al Rusiei, explică póte multe lucruri. Numai cuvîntul revoltă nu este propriu. Acesta e o revoltă prestabilită și pregătită de mult prin care Rusia, care a fost așa de prost tratată în Congresul de la Berlin, caută să se refacă, și găsesce póte o compensare la anexarea Bosniei și Brzegovinei câtre imperiul austroungar, grăbită fiind de încercarea sterilă de până acum a trimisului englez la Constantinopole, sir Drummond-Wolf, de a strînge o ligă angloturcă. Nu e trebuință de multe vorbe spre a dovedi că acesta mișcare pote produce încurcături forte seriose. Se asigură că s’a dat ordin trupelor bulgare de a se îndrepta spre granița Rumeliei, și acest fapt, dacă se va confirma, nu pate decât să îngreuieze situația. Mișcarea din Rumelia, care pare a fi isbucnit într’o zi și la o oră stabilite, este are o operă prevezută și concordată la Kremsier între împeratul Austriei și al Rusiei, ori scularea Rumelioților și anexarea lor la Bulgaria este numai pe risipul și primejdia lor ? Pare că adevărul stă la mijloc; probabil acesta se preveduse, și rolul ce ’l ia Într’acestă mișcare Alexandru de Battemberg, care nu se pate să nu asculte pe Rusia, ne o arată. De altminteri, aceste mișcări sunt dese în istorie. Deslegarea neindestulatare dată atâtor chestiuni grave de către tractatul de la Berlin, puțina și chiar lipsa de atenție dată legilor etnografice, aspirațiunilor, intereselor și drepturilor poporelor nu pot avea de efect decât mișcări ce se repetă des, nu pot produce de cât nes.. "leia, care este precum semnul d'-lim." Englitera se zice că ar fi binetul din Paris să se unescă cu dânsa spre a protesta și a cere, pe baza tractatului de la Berlin, ocuparea imediată a Balcanilor de către trupele otomane, dar nu se pute spune nimic despre ceea ce se va întâmpla, neuitând însă că astăzi circumstanțele relative la Orient au devenit mai rele, fiind-că pulberea s’a grămădit pretutindeni și un chibrit e de ajuns ca să determine o expresie formidabilă. Oricum însă, în tote Zde^e diplomația ’și arată neînțelepciunea. Tractatele sunt desfăcute de tractate ; cel din Paris sfîșie pe cel din Viena și cel de la Londra anulă pe cel de la Paris. De altminteri, încă de când s’a făcut congresul de la Berlin era ușor de prevăzut că opera lui nu va fi tocmai stabilă. Manifestul pe care Gladstone l-a adresat alegătorilor săi din Midlothian e un răspuns la discursul recent al lui Chamberlain, fost ministrul de comerciă în Quondam cabinetul liberal. Fostul primministru se desface acum cu totul de partida radicală al cărei represintant cu mai mare autoritate este Chamberlain. Afară de chestia Irlandei, căreia amândoui iî refuză autonomia, Gladstone se depărtază în punctele principale de politica internă a fostului șefi coleg. Gât despre Egipt, după ce atinge sistematloro« finaptnm «i deșertarea Sudasupărătore și ingrată în itigipt, va reaooenai atunci posiția sa admirabilă, în Europa de independență perfectă și de influență binefacătare pe care o va putea exercita în orice prilej legitim spre a sprijini statele mici în libertatățile născânde în Orient și în general în favorea libertăței. Manifestul semnaliza greutățile pentru instrucția primară gratuită și zice că opinia publică nu e încă preparată pentru separarea Statului de Biserica anglicană, însă desvoltarea bisericei anglicane de 50 de ani în care este așa încât nu e de temut o separare în viitor. Crede necesară reforma Camerei Lorzilor, dar cu condiții înțelepte la principiul ereditar. Indică necesitatea unei împărțiri mai juste a impozitelor și a unei reforme a legilor asupra proprietăței funciare. Chamberlain, din potrivă, cerea separarea Bisericei de Stat, stabilirea unei legi agrarii și desființarea privilegiurilor nobililor. Johnson. Generalul Mihail Cerchez —(Vezi pag. 3.) DIN LONDRA [Corespondența particulară a „ Universului”) 10 Septembre. Evenimentele din iumelia.—Diplomația e o gospodină pentru care a face și a desface vra să zică a lucra. Tractateii gale, ca și pânza Penelopei, epice din țară Doi asfixiați.—In Bacau, în piața din fața bisericei Sf. Neculai, epitropia bisericei o dată cu zidirea unor case a făcut și o făntănă. De câteva Z 16 ciutura le scos apă picase înăuntru și nu se mai putea scote. In Ziua de 5 Septembre dascălul bisericei propuse unui flăcău ce venise în piață cu struguri să scotă ciutura. Flăcăul și a dat drumul legat cu o frânghie de mijloc dar frânghia rupându-sa el a și rămas mort imediat. Un alt om ca de 40 de ani servitor la regia Tutunului, trecând și văzând întâmplarea, se vârî imediat în fântână să dea ajutor celui întâi , dar și acesta nu mai putu eși afară. Dându-se alarma și venind pompieri, i-a scos pe amândoi morți asfixiați de aerul din făntănă. Scandal eclesiastic.—Citim în „Gazeta Bacăului“ . Circulă zgomotul că un scandal s’a petrecut în tagma bisericescă din localitate. Nu spunem faptele ce se vorbesc că s’ah petrecut căci datorim respect moralei publice și bisericei. Dacă —x—