Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-27 / nr. 355
2 marinari de la flotila româna, în Galați, scrie un bar local , înarmați toți cu câte un casserete, au năvălit în ograda locuitorului din strada Rîpei Hristachi Muntenu, și l-au maltratat într’un mod îngrozitor. Nișce vecini cari auzise țipetele victimei i-au venit în ajutor, dar au fost bătuți și el de către marinari cu aceeași cruțime sălbatică, astfel încât mulți au avut capul despicat, castele rupte și umerii sdrobiți. Dintre aceștia a încetat din viață pescarul Panait Neculai , iar un altul numit Ghiță Costea, este aprope să -și dea sfîrșitul, în urma sdrobitorei bătăi ce a suferit. Numitul ,iar nu cunosce încă mobilul acestei agresiuni sălbatece dar promite a ’1 comunica îndată ce ’1 va afla. —o— 0 nouă societate.—In orașul Peatra s’a înființat o societate israelită compusă din meseriași la care sunt admiși și alte națiuni fără osebire. In sînul acestei societăți, nu este permis a se ține vorbiri în altă limbă decât în acea română. Scopul societăței este ca din cotizațiuni de câte 30 bani pe săptămână se înființeze un capital din care să se vie în ajutor la nevoile asociaților. Felicităm pe invațiatorii acestei societăți. —x— Biroul consiliului județian de Putna pentru sesiunea anului 1885—86 se compune din urmatorele persone :, Președinte Lascar Zamfirescu. Vicepreședinți: D. C. Chesar, Alex. Ionescu. Secretari D. F. Caian, Andrei P. Dimitriu. —x— Societățile la Roman.—ziarul „Roman“ (zice că ministrul agriculturel a cerut un tablou amănunțit de tote societățile care există în acel județ afară de acele comerciale. Raportul care se va face ca răspunsul acestei circulări va trebui să cuprindă tote societățile artistice literare, sau științifice ; societățile de binefacere, de înmormântare și de consumație ; asociațiunile de ajutor mutual; societățile cooperative și în fine acele având un scop de j,Sport“ (cursă de cai). IMU ttim la ce vor servi aceste informațiuni, adăogă citatul ,iar, dar seim că bilanțul nostru, în acesta privință, este forte sărac, neavând în tot județul decât două societăți de binefacere : Caritatea și Buna-Vestire și o societate de ajutor Mutual despre a căreia progres nici că se mai vorbește ; nimic despre artă, literatură, sciință, consumație, cooperative și cu atât mai puțin de sport. — x— Pâinea la Roman este forte rea din cauză că numărul brutarilor care era de cinci s’au redus la doi, în urma unei dispozițiuni a dlui primar local. Concedarea dreptului de alimentare cu pâine, numai la doi brutari, constitue un adevărat monopol care va supune pe cetățeni la tote UNIVERSUL!!—(27 OCTOMBRE 1885) 38ifflg?ggaj&®jjaaj^^ -qwi!SBS3EBg3ig9«^ capriciile și abuzurile acestor privilegiați, scrie „Roman.“ —x— Pentru rădicarea lașului din decadența în care se află, d-nnî deputați și senatori domiciliați în acel oraș au întreprins o serie de consfătuiri. După mai multe discuțiuni, s-a numit o comisiune care se formuleze necesitățile și dorințele ce ar fi de relizat. Acesta comisiune se compune din d-nii senatori: D. Rosetti și L. Negruzzi și din d nii deputați A. Vizanti, D. Tăcu și P Yerusi. In curând toți d nii representanți din Iași vor fi convocați pentru a li se comunica resultatul lucrărilor comisiunei, Ilice „Liberalul“. Al.S.—In zina de 15 Octombre curent, Marin, fiul lui Dumitru Grh. Budulan, în vârstă ca de 10 ani, din comuna Piscoiu județul Gorj, împreună cu mai mulți copii, aflându-se cu vitele la pășune, au dat foc unui frunzar, și, în dorință de a aprinde focul mai mare, s’au suit în acel frunzar spre a doborî frunza pe foc; însă, din neprevedere, focul a luat proporțiuni întinse și Marin nu s’a mai putut da jos, astfel i s’a causat mai multe arsături pe corp din care causă a și încetat îndată din viață. —x— —o— Soție credinciasa.—„Buciumul Veloei“ află că filele acestea femeea Constandina Petru Vaja a omorît prin otrăvire pe Julieu Pătru Vaja. Acestă femee se zice că ar fi otrăvit încă doi alți bărbați pe cari i-a avut mai înainte, anume Costatache Fudulu și Dumitru Dumitrescu. Justiția e pe urma descoperirea acestor crime, durări nici în Rumelia nici în regiunile vecine cu țările în care se găsesc actualmente trupele bulgare. Fusese vorbă să se reducă cu 25 la sută leturile funcționarilor guvernului , dar această măsură nu va fi aplicată. Cea mai mare liniște domnește la Filipopoli. Administrațiunea provisorie urmează a stabili pe base seriose funcționarea mecanismului administrativ bulgar. Instrucțiunea militară a companiilor de voluntarie forte înnaintată. Viena, 24 Octombre. Serrile date de ore care ziare care zic că liniile ferate din Bosnia sunt închise comunicațiunilor private și că pe mai multe linii de fier e o grămădire de vagone, sunt cu totul neexacte. Paris, 24 Octombre. Noul ambasador al Germaniei, comitele Munster, a remisat î d-lui Grevy scrisorile sale de acreditare. Discursurile pronunțate în acesta ocasiune constată o dorință mutuală de a desvolta bunele relațiuni ce există între Germania și Franța. Niș, 24 Octombre. Misset ministrul Franciei, a remis azi scrisorile sale de acreditare regelui Milan. S’au schimbat cuvintele cele mai cordiale. Strasburg. 24 Octombre. Guvernatorul Alsaciei-Lorene, prințul de Hohenlohe, a făcut intrarea sa solemnă în Strasburg. Populațiunea l’a aclamat: ZLTc-U-tați Telegrra Ac © St. Petersburg, 31 Octombre. Un ordin de zi al Țarului spune că prințul Bulgariei e șters din cadrele Armatei rusești. Sofia 33 Octombre. Se presupune că cele d’intâi informațiuni precise asupra intențiunilor puterilor vor fi cunoscute mâine. £ ^probabil că prințul va reveni de la Filipopoli pentru a conferi cu miniștrii. Tot se mai crede că, soluțiunea va da satisfacțiune aspirațiunilor bulgare. S’a primit de la Constantinopole știrea că Rusia nu va stărui să cară abdicarea prințului Alexandru. Este bine a face să observe din nou că, contrariu spuselor persistente ale orecăror ziare guvernul princiar n’a dat nici odată puterilor asigurarea că s’ar supune hotărîrelor Conferinței, căci puterile n’au cerut nici odată un asemenea angajament. In Nota colectivă era vorba de menținerea ordinei și liniște în Rumelia. Asupra acestui punct guvernul a răspuns printr-o circulară în care el a dat asigurarea că nu se va întâmpla lui CRONICA BUCURESCEANA Sâmbătă, 29 Octombre. Plecări.— Au plecat din capitală d. general Barozzi la Sinaia.; d. Paladi, prefectul de Olt, la Slatina. —6— O alegere. — Ofițerii cari au fondat „Revista Armatei“ vor alege mâine, Duminecă la cercul militar, un redactor la citata revistă în locul d-lui colonel Voinescu care e strămutat la Craiova. — o — Reglemente și programe militare. Revista armatei dă următorele sdoițe scrii: — Actualele reglemente tactice având unele lacune, autorității militare superiore au ordonat tuturor corpurilor ca să facă observațiunile necesari și să le înainteze erarhic. O comisiune specială s’a ocupat filele acestea cu revederea programelor sculelor militare, fără a modifica întru nimic programele analitice ale cursurilor. — 6 — Crima din viile Vispescu.—Dumitru Cristu, simigiul arestat și fostul amant al tinerei femei găsită ucisă în viile Vispescu, a mărturisit că el a comis omorul cu un cuțit pe care l’a aruncat într’un șanț. Cuțitul s’a găsit. Culpabilul va fi depus la Văcăresc. Se vorbesce că numai mulțumită energiei d-lui prefect Moruzzi, s’a putut sfîrși atât de curând cu instruirea acestei crime. — o — Copilă lepădată.—Ieri s’a găsit pe strada Puțul de petră, în dreptul casei cu No. 8, o copilă lepădată, având atârnată de gât o hârtiuță pe care se scria aceste cuvinte . Este botezată ș i se numesce Elena. — o — Pregătiri de iarnă.—Un evreu a venit de la Predeal să târguiască pentru iarnă, dar fiindcă n’avea bani a cercat să ’și procure de la o veche cunoscință a sa, d. Scarlat Ionescu, băcan din str. Italiană. S’a introdus de prin gura pimniței și după mulțime de peripeți, a ajuns la tejghea ; acesta era deșartă deórece băcanul are obiceiu s’o scuture de gologani sara când se culcă. Hoțul fără să perda nădejdea a explorat rafturile apoi s’a îndreptat spre camera de culcare a negustorului; din nefericire,când să deschidă ușa, acesta se trezeșce și somnoros cum era apucă pe hoț de gât și începe să -1 tărme. Iar mucenicicii viind precum și gardiștii și duc la poliție unde omul se odihneșce ap fi de întîmplările nopței. ACTE OFICIALE Mihail C. Dobrescu, actual medic al plășei Plaiurilor din județul Dâmbovița, se permută în aceeași calitate la plasa Bolintinu. * La art. 3 din regulamentul pășunatului vitelor din Dobrogea de la 19 Iunie 188, decretat sub No. 1635, se adăogă următorul aliniat : Pentru vitele mici (oi și capre) ce se vor introduce la iernat de către economii de meserie în cursul anului, începând de la 1 Septembre până la 1 Ianuarie anul următor, se va plăti numai 2/s din taxa anuale stabilită.“ Evenimentele din Balcani Depeși și informații speciale ale„ Universului“ v DIN BULGARIA Susținerea unirei.—Scirile din diferitele părți ale Bulgariei constată un curent puternic în populațiune pentru susținerea unirea, fie cu orice jertfă; poporul bulgar nu e de părere ca guvernul să facă vreo concesiune în acesta privință. De asemenea e forte populară ideia unei directe înțelegeri între principe și sultan și întru acesta se pun mari speranțe pe mijlocirea Angliei. Negocieri directe cu Turcia.Se depeșeză din Sofia că în curând principele Alexandru care se află însoțit de consulul general englez de la Sofia se va întâlni la hotarul dintre Turcia și Rumelia, Or marele vizir care deja în acest scop a și sosit la Adrianopol. Foița, „Tunivers uitai., MIETTA Al doilea bărbat (Urmare) 306 P ABTBA ZE? T1 ZE2 .â. DOAMNA JORAMIE XXX Spuse domnei Joramie povestea pe care o pregătise, și fiind-că ea n’avea nici un motiv să nu se încreda în complicele ei, isbuti s’o înșele cu desăvârșire. „Eu și Francisc, povești Jacques sosirăm la Saint Mandé când se înnoptase bine, și ne puserăm la pândă înaintea casei, acceptând ora potrivită. Dar la nouă Florentin Broussel eși din casă, noi ’1 urmărirăm până la stația drumului de fier, unde vezând că se ducea la Paris, luarăm și noi done locuri. Ne regăsirăm omul la eșirea din gară pe piața Bastiliei. El își urmă drumul pe jos, mergând repede, și, din nou noi, î l urmarăm la distanță. El se coborî d’a lungul canalului până la podul Austerlitz peste care trecu spre a se duce apoi în ulița Linnéé. Vroia fără îndoială să ceră ceva deslușiri de la portăresa casei cu numărul 12, pentru că stătu în pofta de vorbă aprope o oră. — In sfîrșit, se despărți de femee și reluă drumul pe unde venise. „Cerul era noros și noptea forte întunecasa, așa încât ne-am putut apropia de el pe nesimțite, fără să atragem luarea aminte. Eram numai la fiece pași de densul când el a ajuns pe cheiü, unde a mers pe trotuarul despre blidul depositului de vinuri. „Erau unspre-zece și jumătate ; cheiul era cu totul pustiu , nici o trăsură, nici un trecător. Francisc își scosese pumnalul și ea pe al meu. Prilejul era prea bun ca să ’l lăsăm să ne scape. „M’am repedit la el și, pe când eu ’l strângeam de beregată ca să nu poată striga, Francisc cu putere, îl lovi în inimă. A cădut mort fără să fi avut vreme să scotă un țipăt. „Atunci, Francisc, care e puternic ca un taur, l’a luat în cârcane am coborît repede pe mal și am aruncat cadavrul în Sena, după ce, bineînțeles, l’am prădat de tot ce avea la dânsul...“ Domina Jeramie, care ascultase acesta poveste cu o răcelă, dar galbenă și cu sudarea pe frunte, scose un oftat de ușurare când Jacques sfîrși de vorbit. — Ce lucruri avea la densul? întrebă ea. — Oh! nimic însemnat, nișce monede de aur, trei bilete de bancă, cosornicul și lanțul seu pe care le-am aruncat repede în fluviu, apoi două trei scrisori și alte hârtii pe care le-am ars a$i dimineță fără măcar să le fi citit. Domna Jeranie lăsă să i se vadă bucuria pe față. Mai înainte de a lăsa pe Jacques Vernier, bigama ’I dete o hârtie. Era un bon de o sută mii de franci asupra Băncei de Francia. — Me țin de faga duélá,lise dansa; peste trei săptămâni, cel mult peste o lună, vei primi celelalte trei sute de mii de franci. Atunci d-ta și prietenul d-tale Francisc veți fi bogați și vă veți putea duce să trăiți în tihnă în orice colț a Franciei, fiindcă va trebui neapărat să vă depărtați din Paris pentru totdeauna; ba chiar ar fi bine să treceți în străinătate. Jacques Vernier zîmbi curios și un fulger îi brăzda privirea. — Vom vedea, răspunse el. După améza cel o sută de mii de franci erau scoși de la Bancă și împărțiți între amândoi complici. Trecură cinsprezece mile. Crezând că nu mai avea să se teamă nici dintr’o parte nici dintr’alta, domna Jeranniei și redobîndise liniștea. Ea credea că Mietta era tot la Sainte Anne , și că nu va eși nici o dată de acolo pentru că Jacques Vernier care se prefăcuse că se dusese s-o vadă, deja de două ori îi spusese cu Indráznéla că nebunia fetei era privită ca incurabilă. Din informațiile ce pusese să se ia cu dibăcie și fără a se primejdui să se compromită pe lângă Bertram d’Oseraie chiar aflase că instrucția privitore la hoția giuvaierurilor contesei de Merry înnainta repede. — Morillon tăgăduesce cu energie, răspunsese judecătorul de instrucție , dar probele învinuirea lui sunt multe și grele. Prin urmare pentru domna Jerannie, Mourillon era un om pierdut; era să fie dus la furați și osândit. In sfîrșit precum vroise ea înlăturase pe fostul saltimbancii pe Mietta urîia sa rivală, cari ’l impedicau planurile ; cel mai îngrozitor dușman al ei, omul de care avea de ce să se tema mult, contele de Spleure, nu mai trăia ! Răsufla. Nimeni acum, nu ’i putea sgudui posibiția sa strălucită și n’o mai putea d’a jos din culmea unde se suise. Scăpată de tote aceste griji ea ar fi putut să se apropie din nou de George Ramei, și deja se gândia la mijlocele pe care să le întrebuințeze spre a aduce pe tînărul artist iară la piciore sale. Fără îndoială, George tot se mai gândia la Mietta, dar în curînd era s-o uite cu desăvârșire. O nebună! Oricât ar fi fost de iubită, nu i-se mai pastreza dragoste! Și pe de altă parte nu era ea spre a îndulci mâhnirea tînărului, a ’i adormi durerea și a ’i ajuta să uite ? Alexis și George ’și reluaseră obiceiurile. Lucrau. Dar la fiecare două jile sóra, parasiau unul cabinetul, cellalt atelierul, spre a te duce la Villeneuve- Saint-Georges, la vila Frasinilor, unde ’i asteptau zîmbetele dulci ale Miettei și ale Laurenției și strângerile de mână caldurose ale contelui de Spleure și ale lui Mourillon, EmiliaRiehebourg (Va urma).