Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-26 / nr. 354

ANUL II. No. 354 SAMBATA 26 OCTOMBRE 1885. 5 TUST TOATA ȚĂRA.­Un immer vechin 19 bani. »WWMIffft WilmmiiUI SEEBEHI ä Apare în tobe bilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚILOR. NR. S. BUCURESCI. Inserțiilor și reclane 2 lei linia. Anunciuri pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoezi. ABONAMENTE: Pe an. In toată România lei 18.— 6 luni : „ „ „ 9— S luni: . . 4.50 AVIS Cu începere de Luni, 28 Octombrie, vom începe negreșit publicarea interesan­tului roman Testamentul lui Bismarck Pentru aceeași zi vom da aceste ilus­trații : I. Armata greca, un mare tablou. II. O ilustrație satirică. Rugăm pe toți d-nii corespondenți din județe a ne însciința imediat de numerul aproximativ al foilor ce voesc a avea pen­tru acea ții. CALENDARUL:,UNIVERSULUI" Va apare negreșit Hiat­a israenilori ® (A se vedea tabla de materii pe pag. III.) . Prețul unui exemplar lei . . 1 — 1 Pentru cititorii Universului bani — 80 ! Pentru abonații Universului „ — 60 J La librari și vînzători de b­­are se a­­­­cordă un mare rabat. Ori­ce personă ne va procura venala­­­­rea a 5 calendare .I vom da un calen­dar gratis. NB. Se trimite și în provincie cu a­­dăugare de 10 bani. Costul se primește și în timbre poștale. Important Ori­ce personă care se va abona pentru 2 luni la z­iarul „Universul“, plătind trei lei, va primi gratis acest Calendar. Abonamentul se începe la 1 și la 15 ale fie­cărei luni. se ridica pe sine și tocmai în împreju­rări de crisă în care se află politica nós­­tră externă adecă tocmai când guvernul actual are momentul bine­venit póte d’a culege folosele politicei sale de none ani și a ’și duce opera la bun sfîrșit a­tunci în fine când trebue să sacrificăm totul viitorului, mărturisim că n’o aprobăm. E acum timpul de a inaugura o nouă politică ? Ar trebui să luăm exemplu de la greci. Țara nostra nu este mult mai puțin in­teresată în rezolvarea cestiunei balcanice ; din multe privinți, trebue să veghism la resultatul frământărilor din vecinătate. făcut , aici ea a luat naștere din senin și nu arata de­cât o dorință ne­înfrânată de a guverna. Opiniunea independentă vom zice că nu mai ascultă de asemenea doritori, promisiunile și programele lor puțin o importă. Dacă pe d’o parte scie că guvernul actual a comis multe greșeli, cunosce nu mai puțin că ori­care alt guvern le-ar fi comis, și pote mai mari. Dacă țara ar voi o schimbare­­ a câr­­muitorilor, credem că ea nu va aduce nici pe d. Catargi nici pe d. Vernescu, pe cari­­ cunosce ce sunt, ce pot și câte decepțiuni s-au pregătit. Ea va în­ Bucuresci 25 Octombrie 1885 Diferitele grupuri de opoziție, lăsându’și d’o parte principii și aspirații proprii, s’au coafisat într’o putere mai tare spre a combate și resturna guvernul. Până aci, fie­care din ele cred­use că lucrarea lor isolată va fi d’ajuns spre a lupta cu colectiviștii, că aceștia erau destul de scrmncinați în opiniunea publică spre a ’I doborî cu frase dispăruchiats. Au ved­ut că s’au înșelat, că guvernul actual era mai tare de cum crezuseră și ast­fel s’au reunit în coalițiune tóte acele grupuri, cari, dacă nu aveau de gând a lua fie­care puterea pentru sine, cel pu­țin nadajduiau într’o pactisare profitabilă. In­tot­dea­una am aprobat oposițiunea de la ori­care grup ar fi venit ea, căci avem credință că fără hărțuială și cele mai tari caractere și energii de la cârmă cad în sângețială ; am stimat oposițiunea întru­cât am cred­ut că unicele ei silinți erau pentru control, pentru îmboldire, înțelegem du’și neputința d’a forma un cabinet; dar când vedem că uită condițiunile fără de cari nu se ridică și nu stă un guvern , când vedem că se pregătesc e a resturna și a­re când grecii dar suspendă ori­ce in­teres de partide spre a nu se ocupa cu toți de­cât a susține și a lumina guver­nul în greutățile prin care are. de trecut, la noi opozanții caută să facă tocmai din aceste greutăți o ocasiune de a ajunge la putere. Deosebit de aceata, chiar dacă ne­am afla în timpuri ordinare, ce încredere pot să aibă cetățenii în grupuri cari ’și lasă principiile spre a se alătura într’o coalițiune nejustificată prin nici o nelegiu­ire nouă a guvernului. Au fost timpuri pate unde coalițiunea ar fi fost bine­venită , dar atunci nu s’a credința puterea unui partid tiner, ne­pătat, represintând tóte aspirațiile de care este însuflețită. Putem afirma clar că coalițiunea nu va avea mai mult spor în silințele sale de­cât au avut grupurile în parte, și că jertfele reciproce ce gi au făcut vor ra­mânea zadarnice. DIN ROMA (Corespondența particularii a „ Universului“) 10 Octombre Greșalele au acastă parte rea, mai ales în politică, că o dată ce am fost prinși în spiralele lor nu mai putem scăpa de densele și că a căuta să le trunchiem­ de o dată consecințele, este imposibil și chiar primejdios. Lucrul acesta ’i sei« Francia cu expe­diția Tonkinului. Dar greșalele au în politică și o parte relativ bună, pot servi de pildă altor State. Ei bine, cu totă lecția aspră pe care a prinit’o Francia de la expedițiile colo­niale, guvernul italian nu vroeșce să se slujască de pilda acesta. Numirea lui Robilant ca ministru de afaceri streine însemn­au, după tote in­­formațiunile cele mai cu autoritate, un pas înnainte pe panta aventurilor colo­niale, însemnată : La Tripoli , Tripoli formeză obiectivul principal al politicei care până acum a făcut pe Mancini să cadă, a făcut să mora atâțea soldați și a costat milione, dar care pare să aibă urmări forte desastrose. Tripoli e ținta, și dacă drumul e lung, secretul se ascunde în misterele politicei viclene. Mancini la ministerul de externe în­­semnă retorică și forme . Robilant însemnă acțiune, după cum și numirea lui Cap­­pelli ca secretar general probeza că am intrat până în gât într’o politică antifran­­ceză în politica Alianței cu Austria și Ger­mania, care, și cea exclusivă și pasivă cu Francia, n’a produs Italiei rude bogate. Guvernul, în loc să se ocupe de poli­tică care face să moră atâți soldați și o­­fițeri capabili, ar face mai bine să se o­­cupe mai serios de interiorul țărei și să caute a îndrepta multe rele­­ dar unde se gândesc la acesta miniștrii. * In privința chestiunei balcanice se vorbesce forte mult pe aici despre acordul ce se­­ fice că ar exista între Franci», I­­talia și Englitera. Consiliul de miniștri însă a desmințit ieri că ar fi adevărate aceste svonuri , desmințind tot de o dată că ar fi dat sfa­turi de moderație Greciei și Serbiei. * Depretis a avut astăzi o lungă con­vorbire cu prefectul din Neapoli, după care s-a hotărît să se ducă acolo. Depretis va sta la Neapoli opt­irile. Ziiarele oficiase, pregătind primirea lui Depretis în Neapoli, publică o notă iden­tică în care spun că linia directă Roma- Neapoli se va începe în curînd. îmi pare însă că acesta a fost făcută spre a linisci puțin spiritele neapolitani­­lor cu drept cuvânt supărați pentru a­­mânările începerei lucrărilor. * Consiliul comunal din Palermo a de­liberat să menție deschise până la 19 ani lunei viitare bucătăriile economice ale o­­rașului, distribuind gratis 4000 de bonuri z­ilnice săracilor. Italiens.

Next