Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)
1885-10-26 / nr. 354
ANUL II. No. 354 SAMBATA 26 OCTOMBRE 1885. 5 TUST TOATA ȚĂRA.Un immer vechin 19 bani. »WWMIffft WilmmiiUI SEEBEHI ä Apare în tobe bilele de lucru la 7 ore dimineța. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: CALEA DOROBANȚILOR. NR. S. BUCURESCI. Inserțiilor și reclane 2 lei linia. Anunciuri pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate se refusă. Articole nepublicate nu se înapoezi. ABONAMENTE: Pe an. In toată România lei 18.— 6 luni : „ „ „ 9— S luni: . . 4.50 AVIS Cu începere de Luni, 28 Octombrie, vom începe negreșit publicarea interesantului roman Testamentul lui Bismarck Pentru aceeași zi vom da aceste ilustrații : I. Armata greca, un mare tablou. II. O ilustrație satirică. Rugăm pe toți d-nii corespondenți din județe a ne însciința imediat de numerul aproximativ al foilor ce voesc a avea pentru acea ții. CALENDARUL:,UNIVERSULUI" Va apare negreșit Hiata israenilori ® (A se vedea tabla de materii pe pag. III.) . Prețul unui exemplar lei . . 1 — 1 Pentru cititorii Universului bani — 80 ! Pentru abonații Universului „ — 60 J La librari și vînzători de bare se acordă un mare rabat. Orice personă ne va procura venalarea a 5 calendare .I vom da un calendar gratis. NB. Se trimite și în provincie cu adăugare de 10 bani. Costul se primește și în timbre poștale. Important Orice personă care se va abona pentru 2 luni la ziarul „Universul“, plătind trei lei, va primi gratis acest Calendar. Abonamentul se începe la 1 și la 15 ale fiecărei luni. se ridica pe sine și tocmai în împrejurări de crisă în care se află politica nóstră externă adecă tocmai când guvernul actual are momentul binevenit póte d’a culege folosele politicei sale de none ani și a ’și duce opera la bun sfîrșit atunci în fine când trebue să sacrificăm totul viitorului, mărturisim că n’o aprobăm. E acum timpul de a inaugura o nouă politică ? Ar trebui să luăm exemplu de la greci. Țara nostra nu este mult mai puțin interesată în rezolvarea cestiunei balcanice ; din multe privinți, trebue să veghism la resultatul frământărilor din vecinătate. făcut , aici ea a luat naștere din senin și nu arata decât o dorință neînfrânată de a guverna. Opiniunea independentă vom zice că nu mai ascultă de asemenea doritori, promisiunile și programele lor puțin o importă. Dacă pe d’o parte scie că guvernul actual a comis multe greșeli, cunosce nu mai puțin că oricare alt guvern le-ar fi comis, și pote mai mari. Dacă țara ar voi o schimbare a cârmuitorilor, credem că ea nu va aduce nici pe d. Catargi nici pe d. Vernescu, pe cari cunosce ce sunt, ce pot și câte decepțiuni s-au pregătit. Ea va în Bucuresci 25 Octombrie 1885 Diferitele grupuri de opoziție, lăsându’și d’o parte principii și aspirații proprii, s’au coafisat într’o putere mai tare spre a combate și resturna guvernul. Până aci, fiecare din ele creduse că lucrarea lor isolată va fi d’ajuns spre a lupta cu colectiviștii, că aceștia erau destul de scrmncinați în opiniunea publică spre a ’I doborî cu frase dispăruchiats. Au vedut că s’au înșelat, că guvernul actual era mai tare de cum crezuseră și astfel s’au reunit în coalițiune tóte acele grupuri, cari, dacă nu aveau de gând a lua fiecare puterea pentru sine, cel puțin nadajduiau într’o pactisare profitabilă. Intotdeauna am aprobat oposițiunea de la oricare grup ar fi venit ea, căci avem credință că fără hărțuială și cele mai tari caractere și energii de la cârmă cad în sângețială ; am stimat oposițiunea întrucât am credut că unicele ei silinți erau pentru control, pentru îmboldire, înțelegem du’și neputința d’a forma un cabinet; dar când vedem că uită condițiunile fără de cari nu se ridică și nu stă un guvern , când vedem că se pregătesc e a resturna și are când grecii dar suspendă orice interes de partide spre a nu se ocupa cu toți decât a susține și a lumina guvernul în greutățile prin care are. de trecut, la noi opozanții caută să facă tocmai din aceste greutăți o ocasiune de a ajunge la putere. Deosebit de aceata, chiar dacă neam afla în timpuri ordinare, ce încredere pot să aibă cetățenii în grupuri cari ’și lasă principiile spre a se alătura într’o coalițiune nejustificată prin nici o nelegiuire nouă a guvernului. Au fost timpuri pate unde coalițiunea ar fi fost binevenită , dar atunci nu s’a credința puterea unui partid tiner, nepătat, represintând tóte aspirațiile de care este însuflețită. Putem afirma clar că coalițiunea nu va avea mai mult spor în silințele sale decât au avut grupurile în parte, și că jertfele reciproce ce gi au făcut vor ramânea zadarnice. DIN ROMA (Corespondența particularii a „ Universului“) 10 Octombre Greșalele au acastă parte rea, mai ales în politică, că o dată ce am fost prinși în spiralele lor nu mai putem scăpa de densele și că a căuta să le trunchiem de o dată consecințele, este imposibil și chiar primejdios. Lucrul acesta ’i sei« Francia cu expediția Tonkinului. Dar greșalele au în politică și o parte relativ bună, pot servi de pildă altor State. Ei bine, cu totă lecția aspră pe care a prinit’o Francia de la expedițiile coloniale, guvernul italian nu vroeșce să se slujască de pilda acesta. Numirea lui Robilant ca ministru de afaceri streine însemnau, după tote informațiunile cele mai cu autoritate, un pas înnainte pe panta aventurilor coloniale, însemnată : La Tripoli , Tripoli formeză obiectivul principal al politicei care până acum a făcut pe Mancini să cadă, a făcut să mora atâțea soldați și a costat milione, dar care pare să aibă urmări forte desastrose. Tripoli e ținta, și dacă drumul e lung, secretul se ascunde în misterele politicei viclene. Mancini la ministerul de externe însemnă retorică și forme . Robilant însemnă acțiune, după cum și numirea lui Cappelli ca secretar general probeza că am intrat până în gât într’o politică antifranceză în politica Alianței cu Austria și Germania, care, și cea exclusivă și pasivă cu Francia, n’a produs Italiei rude bogate. Guvernul, în loc să se ocupe de politică care face să moră atâți soldați și ofițeri capabili, ar face mai bine să se ocupe mai serios de interiorul țărei și să caute a îndrepta multe rele dar unde se gândesc la acesta miniștrii. * In privința chestiunei balcanice se vorbesce forte mult pe aici despre acordul ce se fice că ar exista între Franci», Italia și Englitera. Consiliul de miniștri însă a desmințit ieri că ar fi adevărate aceste svonuri , desmințind tot de o dată că ar fi dat sfaturi de moderație Greciei și Serbiei. * Depretis a avut astăzi o lungă convorbire cu prefectul din Neapoli, după care s-a hotărît să se ducă acolo. Depretis va sta la Neapoli optirile. Ziiarele oficiase, pregătind primirea lui Depretis în Neapoli, publică o notă identică în care spun că linia directă Roma- Neapoli se va începe în curînd. îmi pare însă că acesta a fost făcută spre a linisci puțin spiritele neapolitanilor cu drept cuvânt supărați pentru amânările începerei lucrărilor. * Consiliul comunal din Palermo a deliberat să menție deschise până la 19 ani lunei viitare bucătăriile economice ale orașului, distribuind gratis 4000 de bonuri zilnice săracilor. Italiens.