Universul, octombrie 1885 (Anul 2, nr. 334-358)

1885-10-27 / nr. 355

ANUL II. No. 3555 BAJSTI IAST TOATA rp&Et Apare în tele dile. v, la 7 ore dimineța. 1 . 8. BUCURESCI. 8 bâgâsiiă ăâm^sl^m^^^wuâa â âî am Sâ Sââak'SBSi rJÎAȚIA: Inserțiam și reclam* 2 lei linia. Amunciurî pe pagina 4-a 60 bani linia. Scrisori nefrancate sa refusă. Articole nepabficata nu se înapoizăi. CITIȚI „Universul“ de Luni, 28 Octombrie, când vom începe negreșit publicarea interesantului roman Testamentul lui Bismarck Pentru aceeași zii vom da aceste ilustrații : I. Armata grecă, un mare tablou. II. O ilustrație satirică. Rugăm pe toți d-niî corespondenți din județe a ne înșciința imediat de numărul aproximativ al foilor ce voesc a avea pentru acea zi. Bucuresci 26 Octombrie 1885 Proiectul de lege asupra cârciumilor pe care îl făcuse C. A. Rosetti și a cărui amânare ajunsese cronică, pare să revie la ordinea zilei. Din nenorocire se pare tot de o data, că acest proiect de lege, în adever reclamat de plaga alcoolismului ce se întinde în comunele rurale cât și de falsificarea băuturilor spirtase mai ales în Moldova, nu ar reveni pe tapet decât pentru a creea statului un nou venit. Trebue să spunem cu acesta ocaziune că cu totul la altceva țintea C. A. Rosetti. Statul își are veniturile sale, care, bine administrate, n’aveau și n’au nevoie să fie sporite în paguba comunelor ce sunt deja atât de sărace. Nu zicem că statul nu trebuie să caute toți sporescă veniturile. Dar o asemenea sporire trebuește totdeauna întocmită astfel încât să nu atingă într’un mod prea izbitor interesele generale. A se admite ca statul să aibă privilegiul monopolului de spirtese prin comune, este a se ajunge la încurajarea relelor deprinderi ale țăranului în folosul unor încasări superiore. Așa s’a întîmplat cu monopolul tutunurilor ale cărui venituri au mers pe o scară crescândă. Va fi un trist lucru dacă vom ajunge să vedem ureându-se numărul consumatorilor de alcool precum s’a urcat al fumătorilor. Proiectul lui Rosetti, își întemeia necesitatea lui de a fi tocmai pe o ideie moralizatore, iar în al douilea ordin, pe insuficiența veniturilor comunali de astăzi. Nouile venituri nu erau cât de puțin afectate cheltuielilor budgetari ale guvernului pentru a se mai putea creea un post, trebuincios saf nu,—o misiune sau alte asemenea căpătuiri. Pe cât ne aducem aminte, venitul monopolului comunal de băuturi spirtase, era afectat de inițiatorul acestei idei, aceleiși chiar bisericei. In numerele viitore vom arata că, dacă se pot admite monopoluri create în favoarea comunelor, ele sunt departe de a fi primejdiose, sau, cel puțin, nu sunt atât de primejdiose ca cele cari nu se crează ad-hoc de guverne decât pentru echilibrarea cheltuielilor budgetare. merveli iu 1@ bani. DUMINECA și LUNI 27—28 OCTOMBRE 1885. DIN VIENA (Corespondența particulară a „Universi 21 Octob Se vorbesce mult pe aici despre atarea dată de Kalnoky comitetului dețiune unguresc că nu s’a produs o schimbare între raporturile Austrie Germania, și nici între raporturile snor două imperii , cu Rusia. Kalnoky, amintind o declarație anterioră, spune că raporturile cu mania se întemeiază pe o basa statornic acelea cu Rusia sunt aceleași ca și i trecut. Tractate special ale nu există. o putere n’a recunoscut faptul împlinirii trei Rumeliei, și prin umparcele l state n’au nici de cum dreptul să o compensăm. Circulara Porței, mărginind sarcina censtrul reveni apoi asupra raporturi Rusia. lice că trebue să se țină socotelă ebirila de interese create nu de o bună voință ci din pricina naturi instanțelor. Mesele reciproce cer de altminteri iri bune pentru care ministerul caută să se înțelega cu Rusia, se va isbuti a se da raporturilor în Rusia, Lise Kalnoky, care mosunt forte mulțumit0re un caract și statornic pentru tote cașurile, va fi o întîmplare forte norocită tru Austria cât și pentru Rusia. O declarație are o in aceea că doveoi: „pu tóte trei suferi. ici raporturile ci întemeiază „pe o basă sta sfătuesc pe guvern să părăsască orice plan de cucerire în Balcani, fi conduse mai bine apărătorul independenței națiunilor balcanice. * Diplomația austriacă în unire cu cea germană și cu cea rusesca fac mari practice la Paris și Londra spre a aduce pe aceste două state să adereze la restatornicirea statului quo ante în Rumelia. Tot deodată se fac mari presiuni asupra prințului Bulgariei, ca să se mulțumască numai cu schimbarea statutelor Rumeliei. E îndoios însă că bulgarii se vor supune pacific la hotărîrile Conferinței, dacă ori XT/Vir fi în Banani rJavil cina ooala textual : „Din Filipopoli a sosit vestea că în ziua de 6 Octombre un jandarm bulgar a atentat la viața comisarului princiar dr. Stransky. Acesta se afla singur în odaea sa de lucru din palat, când ven ju intrând jandarmul care, fără să -i dibă vre-un cuvînt, scose de sub manta un revolver și trase un foc. La strigătul de ajutor al lui Stransky alergă sentinela de la ușă și isbuti să apuce pe atentator mai înnainte de a trage și al doilea foc, și să îl ducă în curte. Aci săriră alți soldați de gardă și -l taiară bucăți cu săbiele ! Nu se cunosce motivul atentatului. Guvernul provisor a căutat să ascundă faptul:“ Fi-va adevărat lucrul acesta ? Nu sciu ce să ne răspund. Marius ferinței la chestiunea jumoliotă, tote puterile primiră invitarea într’acest sens, dând Serbiei aceleași sfaturi pe care le-au dat și Greciei, Ijise Kalnoky, amintindu-i primejdiile unei acțiuni pe risicul ei, și că o năvălire cu sila în Bulgaria, care e un teritor otoman, ar implica o călcare a tractatelor. încă de la început câte trele imperiile au văzut ca singurul leac putincios ar fi restatornicirea statului quo ante. Nu se ascepta nici o residență din partea populațiunilor și se nădejduește că influența morală a puterilor va isbuti să statornicescă vechia stare de lucruri. Serbia apreciând sfaturile prietenesce ale Austriei, s-a pus pe tărîmul tractatelor și chiar și aici guvernul Serbiei se declară pe deplin mulțumit cu reîntorcerea la tractatul de Berlin. Kalnoky stărui apoi asupra trebuinței de a se menține tractatele deorece mania de a le smulge ar putea veni și altora. Rusia sunt dure, de prietenie sinceră cum erau anul trecut. Așadar mult lăudatul acord austtro-rus nu era până acum destul de tare. Dar, după părerea mea, e ceva și mai mult : acordul nu valoriza nu numai „pentru tóte cazurile“ ci nici pentru scopul unic pentru care a fost încheiat sau mai bine impus ambelor imperii de presiunile prietenesc ale lui Bismark. Și acest scop era conservarea păcei în Balkan , adică era un armistițiu intre rivalitățile Austriei și Rusiei. La primul incident produs în Balkan, rivalitatea s’a redesceptat mai vie ca înnainte și acum raporturile austro-ruse nu ’s sigure și statornice pentru tote cașurile. Se crede apoi că se datocresce numai menținerea concilianta a Austriei dacă relațiunile austro ruse n’au devenit vrăjmașesci. ț fiarele unguresc accentueza acestă puțină siguranță a prieteniei cu Rusia și Sprce din țară Otilléia fată din com. Cut în apropiere de orașul Peatra găsindu-se însărcinată de un ștrengar, după ore care timp s’a făcut de o dată subțire; preotul satului bănui causa acestei schimbări, și reglend că el n’a fost chemat să facă cetania obicinuită la leasă și nu i s’a presentat copilul spre a ’i boteza, comunică primarului bănuelele sale, după care s’a descoperit că numita fată în adever a născut un copil pe care l’a îngropat în grădină ; tot odată medicii constată că copilul a fost născut mort. ——‘ Pentru liceul din Focșani. — Consiliul acelui județ în ședința de la 21 a curentei, în urma propunerei d-lui prefect și a solicitațiunilor d-lui Caian, directorul liceului a votat 3000 de lei pentru construirea atenanselor ce mai sunt necesarii la acel liceu. Vestitul hoț Dragoș la 31 a curentei a fost în orașul Odobesci din județul Putna ;■l’au vedut mai mulți can ’i cunosc și au vorbit cu el. Numai poliția care într’adins l’a căutat, n’a putut să’l vadă ca sâ’l vorbască. — x— O bătălie au avut să susție în noptea de 20 spre 21 curent, un număr de 16 — x —