Universul, noiembrie 1886 (Anul 3, nr. 658-685)

1886-11-26 / nr. 681

ANUL HL—No. 681. S IBsurU in Capitală­ la JE Saixi In Fiovinie o Miercuri, 26 Noembre (8 Decembre) 1886 Dreptate pentru toți V _______ ABONAMENTE pentru toti țara Pe un an......................Iei 20 Pe șese luni .... „10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 o dimineța. Toți pentru dreptate Inserții și reclame­­ leü linia, Anunciurî pe pag. 4­ a 40 bani linia Scrisori nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înna­poiază. FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Str. Brezoianu No. 19, Bucuresc APEL Am anunțat cititorilor noștri că de Sf. Nicolae (6 decembre) vom scote un mare număr dublu, splendid ilustrat, cu mate­riile literare cele mai frumose, cu prețul de 10 bani în București și 15 bani în ju­dețe, pentru ajutorarea săracilor, de săr­bătorile Crăciunului. Am­­ pomenit cum vom împărți banii re­stiți din vânzarea acestui număr es­cepțional.­­ Amintim cititorilor noștri, doritori ca și noi de a veni în ajutorul celor ce sufăr, că numărul de sf. Nicolae va avea o în­­trăgă pagină în care se vor cita genero­șii noștri cititori cari vor bine-voi a ne trimite o sumă, cât de mică, ajutor de Crăciun pentru săraci. Am primit deja de la mai mulți sume destinate pentru acest scop. Acestora le mulțumim și dorim ca să găsescă imitatori. București, 25 Noembre 1886 * Am promis că vom reveni asupra ca­pitolului din mesagiul regal cu care s’a deschis actuala sesiune a corpurilor le­­giuitore, care privește starea nostră eco­nomică și financiară. Am zis, într’un număr trecut, că întru acesta mesagiu­ ni se pare prea optimist. „Finanțele țerei^arată o situație lămu­r’ită și asigurată“ nu se pote zice când încheiăm în fie­care an cu deficite soco­telile statului. Iarăși, făgăduința că „în scurt timp vom isbuti a restabili în mod permanent echilibrul bugetar“ nu ni se pare că va fi lesne de împlinit. In adevăr, sporul vecinic de chieltueli care s’a luat deprinderea a se face pe fie­care an, nu va putea cu înlesnire să corespundă unui spor echivalent de ve­nituri. Contribuabilii și așa sunt prea „sporiți“ cu impozite , și așa nu au de multe ori cu ce și le plăti... Și așa, fără alt spor, se vinde mica a­­vere a țăranului pentru a se achita fiscul. Ne vom face o datorie ca să constatăm, la sfirșitul actualei sesiuni a corpurilor legiuitore, sporurile în ch­eltuieli ce se vor vota. Se va vedea atunci—cum­ și pentru se­siunea trecută am arătat—că mereu­ se adaugă la sarcinele care apasă asupra contribuabililor noștri. „Bugetele“ știm că aprope se „echili­­breză“—pe hârtie. Dar situația reală nu răspunde decât în mică măsură „buge­tului“, căci chheltui­rile extraordinare ce se votără, dupe buget, și a căror cifră nu este mică, măresc forte deficitul bu­getar. De altfel, situația financiară a țărei nici n’ar avea cum să fie „lămurită“ și „asi­­­gurată“, cu criza economică care ne bân­tuie și care ne a făcut pe toți săraci. Criza acesta nu se va putea înlătura prin legi. Ea este generală în Europa și chiar în lumea tata—și provine din —­supraproducția din acești din urmă ani. *­­_____ * Singurul mijloc ce ne rămâne de în­trebuințat—lucru de care mesagiul nu po­meniește—pentru a „atenua“ criza și a m­erge spre o situație mai „lămurită și a­­sigurată“ a finanțelor statului, este eco­nomia. Să se facă economii și iarăși economii la fie­care departament. Reducții și iar reducții la fie­care serviciu public. Să se suprime totă groza de sinecare ce apasă asupra bugetului țetei, și fără milă pentru cutare sau cutare. Căci cel mai bun mijloc pentru limpe­zirea unei situații financiare și asigurarea unui traii­ liniștit și mulțumit, este res­­­­trângerea ch­eltuielilor dupe mărimea ve­­­niturilor, iar nu silința de a se mări cu ori­ce preț aceste din urmă. DIN SPANIA (Serviciul particular al „ Universului“) Madrid, 21 Noembre. Conservatori și liberali.—Partidul conservator spaniol, al cărui șef e d. Cano­vas a profitat de ocazia discutărei unei interpelări asupra politicei generale a gu­vernului pentru ea se’și accentuieze ati­tudinea în un sens favorabil față cu gu­vernul. Nu numai neutralitatea sa bine­­voitóre, ci chiar sprijinul său formal îl promite acum d. Canovas ministerului Sagasta. Dacă a blamat măsurile de er­oare față cu autorii insurecțiunei militare de la 9 Septembre, a făcut’o negreșit ca să dea satisfacție unor susceptibilități mi­litare pe cari conservatorii țin să le m­e­najeze; în adevăr, s’a grăbit numai de­cât după acest blam, să facă aprecierile sale asupra situației politice, aprecieri cari dovedesc că concursul seu și al amicilor sei e asigurat pentru guvern. In adevăr, a insistat din nou asupra necesităței re­cunoscute de dânsul, când­­ șl-a dat de­misia a doua zi după mortea regelui Al­fons, de a inaugura regența prin o schim­bare de politică. A se întorce azi în contra cabine­tului ar fi fost de alt­fel, din partea d lui Ca­novas o contrazicere neîndemânatică cu sfatul pe care l’a dat regentei când s’a retras de la putere. S’ar fi putut chiar vedea în acesta contrazicere un semn că regina Maria Cristina ar dori să se des­partă de consilierii săi liberali, ceea ce ar fi fost și mai prejudiciabil instituțiu­nilor și dinastiei de­cât partidului liberal. Reformele liberale.—Desbinarea care s’a făcut în partidul republican ridică ad­versarilor reformelor liberale proiectate de cabinet, argumentul lor principal care consta în a representa aceste reforme ca o primejdie, pentru că a depărtat even­tualitatea unei acțiuni comune a tuturor nuanțelor acelui partid. Centraliștii nu pot de asemenea să se arate mai bănui­tori de­cât conservatorii; ei sunt siliți sau să se alăture fără reserve pe lângă programul ministerial sau să înceteze de a se pretinde liberali, dacă vor stărui în voința lor de a nu da ministerului Sa­gasta de­cât un sprijin condițional impli­când renunțarea guvernului la unele re­forme. Coaliția republicană, formată în pre­ziua alegerilor de la 1885 și în care in­traseră „federaliștii“ și „progresiștii de­mocrați“ se pote considera ca desființată; acesta e un eveniment important, pentru că în acest chip se desfac cu desăvârși­re elementele intransigente de cele mo­derate. Conflictul s-a întâmplat din cauza neînțe­egerilor asupra liniei de purtare. D. Figuerola, președintele coaliției, voia să paralizeze procedeurile revoluționare violente și să mențină partidul în căile legale. Influența d-lui Ruiz Zonila a fost mai puternică; atunci d. Figuerola și-a dat demisia și a declarat că se retrage din viața politică. Acesta retragere a fostului ministru de finance în guvernul provizoriu din 1868, pate fi considerată ca începutul unei des­membrări desăvârșite a partidului repu­blican. Don Pedro. Corespondența Telegrafică [Corespondența particulară a „ Universului“) Misia lui Kanlbars , explicații Londra, 23 Noembre. „Times“ confirmă știrea că guvernul rusesc a trimis o circulară în scopul de a explica caracterul misiei lui Kaulbars. Dupe spusele notei rusești, Kaulbars pri­mise instrucția să sprijinesca regența, dar regenții n’au voit să ascul­e de sfaturi­le lui. Chestia orientală mi se pate resolva de­cât cu armele Petersburg. 23 Noembre. Un diplomat rus întors din Bulgaria (póte Kaulbars?) declară prin ziare că Ru­sia se pate încrede tot atât de puțin în Iancoviștî ca și în radicali. Deosebirea între ei este că cei dintâi îi cred că îm­potrivirea pe față nu e oportună. Diplo­matul zice că or­ce acțiune diplomatică nesprijinită de arme ar fi zadarnică. Ini­țiativa în chestia bulgară aparține, după legi și tratate, Turciei. Rusia trebme să aștepte în liniște momentul hotărîtor. Re­­zolvarea chestiei orientale trebue să atârne de la armele rusești, iar nici­decum de la simaptiile Bulgarilor. Luptele din Senegal Paris, 23 Noembre. In Senegal o canonieră franceză a bom­bardat două sate care se resculaseră și se apărau cu desperare în contra atacu­rilor soldaților francezi. Marinarii, debarcând au dat foc ambe­lor sate. Au fost răniți: comandantul Lecomte ușor, sergentul Guimmet mai greu­ și 14 soldați. Proiecte de unire personală între Serbia și Bulgaria Deputăția bulgară a fost primită azi de regele. Aci se vorbește că deputăția vrea să propună regelui Milan să primescă corona Bulgariei și să se proclame ast­fel unirea personală între Sârbia și Bul­garia. Belgrad, 23 Noembre. Reseala din Sudan potolită. Englezii se retrag „Standard“ primește din Cairo urmă­­tare . Colonelul Montmorency a făcut re­­cunoștere ori spre miază­zi de la Wadi­ Halfa, dar îndată ce rebelii au văzut tru­pele, au fugit. E sigur că veșeala e aprope cu totul potolită și, peste câte­va luni, tote trupele engleze se vor retrage din stațiunile de la miază­zi. Londra, 23 Noembre. 1200 de soldați înecați Paris, 23 Noembre. O telegramă a ziarului „Dépêche Algé­­rienne“ spune că vasul „Chandernagor“, pe bordul căruia se aflau 1200 soldați, surprins de un ciclon în apele Tonk­inu­­lui a fost înghițit de valuri dimpreună cu toți omenii de pe dânsul. Ministrul de marină a declarat în ca­meră că n’are nici o știre în acesta privință. INTEMPLARI IDEET JUDEȚE Mort pe drum.—Locuitorul Ghiță Na­păruș, ajutorul de primar al comunei Co­­marnicu, pe când venea din urba Sinaia la 17 coment, ora 7 dimineța, s’a găsit mort la punctul Cernica din cătunul Po­sada, jud. Prahova. Din cercetarea pri­marului, rezultă că mortea a prove­nit din cauză că numitul, venind nop­­tea în căruță pe drum, fiind puțin tur­mentat de băutură, cum și fiind întune­­rec, s’a abătut din raz­a șoselei pe un drum nepracticabil, ast­fel căruța rescur­­nându-se peste dânsul, s’au călcat ratele peste obraz și lanțul de la căruță lovin­­du’l în cap, a și încetat din viață. Foc.­In noptea de 10 —11 curent, ora 8 sara, a isbucnit foc la baraca d-lui Er­nest Emanoil, situată lângă fabrica sa de ciment, din comuna Comarnicu, (jud. Pra­hova) în care conserva saci și diferite fie­rării ; focul a provenit de la o sobă de table din odaia in care dormea servitorul d-lui Ernest, anume Conțescu, de­oare­ce

Next