Universul, noiembrie 1886 (Anul 3, nr. 658-685)
1886-11-26 / nr. 681
ANUL HL—No. 681. S IBsurU in Capitală la JE Saixi In Fiovinie o Miercuri, 26 Noembre (8 Decembre) 1886 Dreptate pentru toți V _______ ABONAMENTE pentru toti țara Pe un an......................Iei 20 Pe șese luni .... „10 Pe trei luni .... „ 5 Apare în tote zilele la 7 o dimineța. Toți pentru dreptate Inserții și reclame leü linia, Anunciurî pe pag. 4 a 40 bani linia Scrisori nefrancate se refusă. Articolele nepublicate nu se înnapoiază. FOAIE POLITICĂ ILUSTRATĂ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Str. Brezoianu No. 19, Bucuresc APEL Am anunțat cititorilor noștri că de Sf. Nicolae (6 decembre) vom scote un mare număr dublu, splendid ilustrat, cu materiile literare cele mai frumose, cu prețul de 10 bani în București și 15 bani în județe, pentru ajutorarea săracilor, de sărbătorile Crăciunului. Am pomenit cum vom împărți banii restiți din vânzarea acestui număr escepțional. Amintim cititorilor noștri, doritori ca și noi de a veni în ajutorul celor ce sufăr, că numărul de sf. Nicolae va avea o întrăgă pagină în care se vor cita generoșii noștri cititori cari vor bine-voi a ne trimite o sumă, cât de mică, ajutor de Crăciun pentru săraci. Am primit deja de la mai mulți sume destinate pentru acest scop. Acestora le mulțumim și dorim ca să găsescă imitatori. București, 25 Noembre 1886 * Am promis că vom reveni asupra capitolului din mesagiul regal cu care s’a deschis actuala sesiune a corpurilor legiuitore, care privește starea nostră economică și financiară. Am zis, într’un număr trecut, că întru acesta mesagiu ni se pare prea optimist. „Finanțele țerei^arată o situație lămur’ită și asigurată“ nu se pote zice când încheiăm în fiecare an cu deficite socotelile statului. Iarăși, făgăduința că „în scurt timp vom isbuti a restabili în mod permanent echilibrul bugetar“ nu ni se pare că va fi lesne de împlinit. In adevăr, sporul vecinic de chieltueli care s’a luat deprinderea a se face pe fiecare an, nu va putea cu înlesnire să corespundă unui spor echivalent de venituri. Contribuabilii și așa sunt prea „sporiți“ cu impozite , și așa nu au de multe ori cu ce și le plăti... Și așa, fără alt spor, se vinde mica avere a țăranului pentru a se achita fiscul. Ne vom face o datorie ca să constatăm, la sfirșitul actualei sesiuni a corpurilor legiuitore, sporurile în cheltuieli ce se vor vota. Se va vedea atunci—cum și pentru sesiunea trecută am arătat—că mereu se adaugă la sarcinele care apasă asupra contribuabililor noștri. „Bugetele“ știm că aprope se „echilibreză“—pe hârtie. Dar situația reală nu răspunde decât în mică măsură „bugetului“, căci chheltuirile extraordinare ce se votără, dupe buget, și a căror cifră nu este mică, măresc forte deficitul bugetar. De altfel, situația financiară a țărei nici n’ar avea cum să fie „lămurită“ și „asigurată“, cu criza economică care ne bântuie și care ne a făcut pe toți săraci. Criza acesta nu se va putea înlătura prin legi. Ea este generală în Europa și chiar în lumea tata—și provine din —supraproducția din acești din urmă ani. *_____ * Singurul mijloc ce ne rămâne de întrebuințat—lucru de care mesagiul nu pomeniește—pentru a „atenua“ criza și a merge spre o situație mai „lămurită și asigurată“ a finanțelor statului, este economia. Să se facă economii și iarăși economii la fiecare departament. Reducții și iar reducții la fiecare serviciu public. Să se suprime totă groza de sinecare ce apasă asupra bugetului țetei, și fără milă pentru cutare sau cutare. Căci cel mai bun mijloc pentru limpezirea unei situații financiare și asigurarea unui traii liniștit și mulțumit, este restrângerea cheltuielilor dupe mărimea veniturilor, iar nu silința de a se mări cu orice preț aceste din urmă. DIN SPANIA (Serviciul particular al „ Universului“) Madrid, 21 Noembre. Conservatori și liberali.—Partidul conservator spaniol, al cărui șef e d. Canovas a profitat de ocazia discutărei unei interpelări asupra politicei generale a guvernului pentru ea se’și accentuieze atitudinea în un sens favorabil față cu guvernul. Nu numai neutralitatea sa binevoitóre, ci chiar sprijinul său formal îl promite acum d. Canovas ministerului Sagasta. Dacă a blamat măsurile de eroare față cu autorii insurecțiunei militare de la 9 Septembre, a făcut’o negreșit ca să dea satisfacție unor susceptibilități militare pe cari conservatorii țin să le menajeze; în adevăr, s’a grăbit numai decât după acest blam, să facă aprecierile sale asupra situației politice, aprecieri cari dovedesc că concursul seu și al amicilor sei e asigurat pentru guvern. In adevăr, a insistat din nou asupra necesităței recunoscute de dânsul, când șl-a dat demisia a doua zi după mortea regelui Alfons, de a inaugura regența prin o schimbare de politică. A se întorce azi în contra cabinetului ar fi fost de altfel, din partea d lui Canovas o contrazicere neîndemânatică cu sfatul pe care l’a dat regentei când s’a retras de la putere. S’ar fi putut chiar vedea în acesta contrazicere un semn că regina Maria Cristina ar dori să se despartă de consilierii săi liberali, ceea ce ar fi fost și mai prejudiciabil instituțiunilor și dinastiei decât partidului liberal. Reformele liberale.—Desbinarea care s’a făcut în partidul republican ridică adversarilor reformelor liberale proiectate de cabinet, argumentul lor principal care consta în a representa aceste reforme ca o primejdie, pentru că a depărtat eventualitatea unei acțiuni comune a tuturor nuanțelor acelui partid. Centraliștii nu pot de asemenea să se arate mai bănuitori decât conservatorii; ei sunt siliți sau să se alăture fără reserve pe lângă programul ministerial sau să înceteze de a se pretinde liberali, dacă vor stărui în voința lor de a nu da ministerului Sagasta decât un sprijin condițional implicând renunțarea guvernului la unele reforme. Coaliția republicană, formată în preziua alegerilor de la 1885 și în care intraseră „federaliștii“ și „progresiștii democrați“ se pote considera ca desființată; acesta e un eveniment important, pentru că în acest chip se desfac cu desăvârșire elementele intransigente de cele moderate. Conflictul s-a întâmplat din cauza neînțeegerilor asupra liniei de purtare. D. Figuerola, președintele coaliției, voia să paralizeze procedeurile revoluționare violente și să mențină partidul în căile legale. Influența d-lui Ruiz Zonila a fost mai puternică; atunci d. Figuerola și-a dat demisia și a declarat că se retrage din viața politică. Acesta retragere a fostului ministru de finance în guvernul provizoriu din 1868, pate fi considerată ca începutul unei desmembrări desăvârșite a partidului republican. Don Pedro. Corespondența Telegrafică [Corespondența particulară a „ Universului“) Misia lui Kanlbars , explicații Londra, 23 Noembre. „Times“ confirmă știrea că guvernul rusesc a trimis o circulară în scopul de a explica caracterul misiei lui Kaulbars. Dupe spusele notei rusești, Kaulbars primise instrucția să sprijinesca regența, dar regenții n’au voit să ascule de sfaturile lui. Chestia orientală mi se pate resolva decât cu armele Petersburg. 23 Noembre. Un diplomat rus întors din Bulgaria (póte Kaulbars?) declară prin ziare că Rusia se pate încrede tot atât de puțin în Iancoviștî ca și în radicali. Deosebirea între ei este că cei dintâi îi cred că împotrivirea pe față nu e oportună. Diplomatul zice că orce acțiune diplomatică nesprijinită de arme ar fi zadarnică. Inițiativa în chestia bulgară aparține, după legi și tratate, Turciei. Rusia trebme să aștepte în liniște momentul hotărîtor. Rezolvarea chestiei orientale trebue să atârne de la armele rusești, iar nicidecum de la simaptiile Bulgarilor. Luptele din Senegal Paris, 23 Noembre. In Senegal o canonieră franceză a bombardat două sate care se resculaseră și se apărau cu desperare în contra atacurilor soldaților francezi. Marinarii, debarcând au dat foc ambelor sate. Au fost răniți: comandantul Lecomte ușor, sergentul Guimmet mai greu și 14 soldați. Proiecte de unire personală între Serbia și Bulgaria Deputăția bulgară a fost primită azi de regele. Aci se vorbește că deputăția vrea să propună regelui Milan să primescă corona Bulgariei și să se proclame astfel unirea personală între Sârbia și Bulgaria. Belgrad, 23 Noembre. Reseala din Sudan potolită. Englezii se retrag „Standard“ primește din Cairo următare . Colonelul Montmorency a făcut recunoștere ori spre miazăzi de la Wadi Halfa, dar îndată ce rebelii au văzut trupele, au fugit. E sigur că veșeala e aprope cu totul potolită și, peste câteva luni, tote trupele engleze se vor retrage din stațiunile de la miazăzi. Londra, 23 Noembre. 1200 de soldați înecați Paris, 23 Noembre. O telegramă a ziarului „Dépêche Algérienne“ spune că vasul „Chandernagor“, pe bordul căruia se aflau 1200 soldați, surprins de un ciclon în apele Tonkinului a fost înghițit de valuri dimpreună cu toți omenii de pe dânsul. Ministrul de marină a declarat în cameră că n’are nici o știre în acesta privință. INTEMPLARI IDEET JUDEȚE Mort pe drum.—Locuitorul Ghiță Napăruș, ajutorul de primar al comunei Comarnicu, pe când venea din urba Sinaia la 17 coment, ora 7 dimineța, s’a găsit mort la punctul Cernica din cătunul Posada, jud. Prahova. Din cercetarea primarului, rezultă că mortea a provenit din cauză că numitul, venind noptea în căruță pe drum, fiind puțin turmentat de băutură, cum și fiind întunerec, s’a abătut din raza șoselei pe un drum nepracticabil, astfel căruța rescurnându-se peste dânsul, s’au călcat ratele peste obraz și lanțul de la căruță lovindu’l în cap, a și încetat din viață. Foc.In noptea de 10 —11 curent, ora 8 sara, a isbucnit foc la baraca d-lui Ernest Emanoil, situată lângă fabrica sa de ciment, din comuna Comarnicu, (jud. Prahova) în care conserva saci și diferite fierării ; focul a provenit de la o sobă de table din odaia in care dormea servitorul d-lui Ernest, anume Conțescu, deoarece