Universul, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 1-28)

1887-01-15 / nr. 12

A­X Anul IV.—No. 12. 5 Bani în Capitală.­10 Bani în­ Județe. Jouî, 15 (27) Ianuare 1887. APARE IK TOATE ZILELE LA 7 ORE BI MIREATA , REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, IQ. ja-BORsa.Iv.ESTTE : IN CAPITALĂ IN JUDEȚE Pe 1 an. . . . 20 Leî Pe 1 an. . . . 24 Leî Pe 6 luni ... 10 „ Pe 6 luni ... 12 „ Pe 3 luni ... 5 „ Pe 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE șI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA OFICIUL DE PUBLICITATE „ROMANIA“ București, estrada Academiei, 18. 1 Bucuresci, 14 Ianuare 1887 De mai mulți ani, nu se întâmplă un foc în Capitală, fără ca să iasă la ivală șu­brezenia serviciului stinge­rilor, fără ca omeni și ziare să se ridice din tote părțile cere noi îndreptate, fără ca stăpânirea să nu promită că face tote cele de cuviință și fără ca stăpânirea să nu se țină de vorbă. Au trebuit pute nenorociri mai mari și mai des repe­­tite, ca cele de zilele tre­cute, pentru ca opinia pu­blică să se miște mai cu pu­tere decât tot deunr, pen­tru ca interpelări să se a­­dreseze în cameră și în se­nat ministrului de resbel; în acest chip pute vom scăpa de astă dată de a patra consecință regulată a fie­că­­rui incendiu. Ministrul de resbel a spus: și va mai repeta când va răspunde la interpelările din cameră și senat, că o co­misie studiază proectul de despărțire a serviciului de pompieri de acela de arti­­leriști. Chestia acesta o fi cam greu de resolvat, nu e vorbă, cu tote acestea nu vom fi taxați de optimiști dacă vom crede că un an și mai bine va fi fost de ajuns comisiei să studieze bine chestia, și că acum cât mai curând, mâine poimâne, își va tri­mite raportul ministrului de résboiu și acesta î l va de­pune pe biuroul camerei. Ne vom spune și noi pă­rerea, îndată ce vom cunoște sistemul care se va propune. De o­cam­dată cerem și vom cere mereu ca minis­trul să-și împlinescă promi­­sia. Tras în fie­care moment de mânecă de interpelatori și de ziare, se va vedea ne­voit în sfârșit să deroge de la tradiția care voia ca făgăduielile sale în astă privință să rămână făgădueli. Acesta întru­cât privește personalul serviciului stingerii focurilor. Mai rămâne însă mult de făcut în ceea ce privește materialul serviciului, și aci ar fi pute locul se ne întrebăm pe ce se cheltuește subvenția de 180.000 lei pe care serviciul pompierilor o primește din partea comunei ? Pompierii sunt considerați ca soldați, ca toți cei­ l’alți artileriști; prin urmare în bugetul statului trebue să se prevadă și pentru denși, ca și pentru cei­ l’alți sol­dați sumele necesare pentru îmbrăcăminte, nutriment, etc. Atunci ce se face cu subvenția de la comună? De ce nu se cumpăr pompe, căngi și mal cu semn instrumente noi și perfecționate cari servesc pompierilor din alte țări ? Acesta n’o înțelegem și am dori o ex­plicație. Mai este în sfârșit o a treia chestie care privește într’o parte forte însemna­tă a ei serviciul stingerii focurilor : e ches­tia apei. Nu e foc la care să nu se sim­­tă lipsa apei, când ea curge în abunden­­ță în albia primenită a Dâmboviței. Dar, negreșit, o să se simtă în­tot­­deauna lipsa apei câtă vreme aducerea ei la focuri se va lăsa în grija sacagiilor. Ar fi un alt conductor mai sigur, și la acesta ar trebui să se gândescă consiliul comunal al orașului, ar fi pompele prin cari s’ar distribui în tot orașul apă în­­deslulătore care să fie tot­d’auna la în­demâna și la dispoziția pompierilor. Lucrarea aceasta, după cum spun cei competințî, n’ar fi costisitóre din cale afară, și n’ar cere vreme mai multă de o jumătate de an. O cerem și pe acesta și o vom cere mereu până când se va face. * * * mică asemănare de justifi­care strigatelor cancelariei germane. Ministerul Goblet se ți­ne mai bine decât se aș­tepta o­­amenii cel mai bine­voitori pentru dânsul. El, în viața atât de scurtă pene acum, a eșit cu bine din mai multe crize care păreau în stare să resturne și un guvern de o alcătuire mult mai solidă decăt a acestuia. De alt­fel, republicanii s’au înțeles ca să „dea zile“ a­­cestui minister, și opoziția propriu-zisă (monarh­iștii) e prea slaba și prea puțin di­bace ca să schimbe situația. Ea se compune mai mult din mediocrități, și omenii pe care i­pune înainte sunt niște încurcă­tor. De aceea, e forte ușor de înțeles cum mereu pierde acesta opoziție din locurile ei. La vacanțele ce s’au de­clarat la unele circumscripții în care monarh­iștii obți­nuseră majoritatea la alege­rile generale de la 4 Oc­­tom­bi­e, acum se aleg repu­blicani. Nu e vorbă, nu eu sau d-vóstra vom fi supă­rati de acesta. DIN FRANCIA (Corespondența particulară a „Universului“) Paris, 10 Ianuare. Asigurările de pace pe care le a dat d. de Bismarck în vestitul său discurs­ din parlamentul german sunt departe de a fi convins lumea de la noi. S’ar înșela cine ar crede că manifestul adresat Germa­niei, Europei întregi, și mai ales Franciei e o declarație de pace. Din potrivă, în acele cuvinte, mulți văd pe aci o decla­rație de resboiu. Cancelarul a și zis des­tul de limpede că „războiul se pate des­chide peste 10 zile, ca și peste 10 ani“ , „atunci va fi vijelia și marea lichidare.“ Cine va începe?—D. de Bismarck e destul de cuminte ca să nu spuie că Ger­mania va începe răsboiul, dar a dat forte bine să se înțelegă"că Francia va „fi”a­dusă, de voie de nevoie, să facă ea pri­mul pas. O notă — „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“, ziarul d-lui de Bismarck, pu­blică o notă care se asamănă bine cu tac­tica întrebuințată, în 1866, când se de­nunțau ca o amenințare provocatore pen­tru Prusia înarmările Austriei. Acum „Nord­deutsche“ denunță cumpărătorile mari de lemne pe cari le face guvernul francez și zice că cu ele ar fi să se construiască barace pe hotar. In aceste barace se vor st­a­bili pe hotar un număr „forte mare“ de trupe. Scopul publicării acestei note e lesne de înțeles. E o manoperă electorală, căci n’o fi o provocare directă de războiu... De alt­fel, aci toți sunt hotărîți a da dovadă de cel mai absolut sânge rece față cu aceste provocări. Ar fi de dorit ca presa—ca și până acum—să ’și puta stăpâni iritația, ca să nu se dea cea mai I­. Henri Rochefort a scris in „l’Intransigeant“ un articol care a făcut mare zgomot. Intr’ensul, celebrul polemist declară că, dacă vre­un cap de guvern ar vrea să scotă pe generalul Boulanger de la ministerul de război, tot Parisul s’ar scula și s’ar scote pe acel îndrăzneț afară. Nu știu­ pe ce în ce mă­sură e adevărat acesta; dar e sigur că nici un general și nici un ministru de răsboi, de ani mulți, nu s-a bucurat de imensa popularitate a d­lui Boulanger. Despre acuzația ce se face generalului că ar fi în stare se se bucure de acesta popularitate ca să facă o lovitură de stat și să schimbe forma statului, eu nu­­ dau crezământ, și mulți ca mine, căci nimic în purtarea ministrului de răsboi nu justifică acesta bănuială. Brutus. Corespondența Telegrafică (Serviciul particular al „ Universului”) Porta și chestia bulgară Costantinopol, 12 Ianuare. Peste câte­va zile se vor începe nego­cierile oficiale între Pórta, representantul bulgar Vulkovici, deputăția bulgară și Zankof, înarmările Rusiei Cracovia, 12 ianuare. Tóte transporturile de provizii, muniții, și soldați pentru armata rusescă de sud, au fost suspendate până la un nou ordin. Propunerile lui Zankof Constantinopol, 12 Ianuare. Zankof a adresat Porții un memorii în care -și dă părerea asupra mijlocelor ce­lor mai potrivite pentru înlăturarea cri­zei. După cum se asigură, Zankof reco­mandă sprijinirea regimului care va tre­

Next