Universul, iulie 1888 (Anul 5, nr. 170-195)

1888-07-31 / nr. 195

Anul V.—No. 195. 5 Irani în l0c am în j­utleți Calendar zilnic 1888 Sâmbătă 30 Iulie. Apos­tolul Sila și Silman. S­ore­le resare la 4 ore 58 m. Apune la 7 ore 15 m. Efemeride 30 Iulie 1877. Turcii o­­sândeac la marte pe toți bulgarii în genere ca pe un popor resculat și spân­zurătoril­e rădicate în fire părțile încep a funcționa fără contenire, pentru vi­­novațî și nevinovați. Duminecă, 31 lul­e (12 August) 1888 arăta că propunerea zi­arului „Liberté“ e, față cu a junimiștilor—cum zice francezul „echaux vert et vert d­oux“— în fond același lucru. București 29 în lin­ ­e cunosc ideile nos­­tre, susținute de cei mai mari economiști din vremile aceste, între alții de Karl Marx și de Henry George, a­­supra reformei agrare, a cărei necesitate pe zi ce trece se face mai urgentă în țara nostră, deși târziu, deși numai du­pă ce nenorocite res­­cele au produs vărsare de sânge, vedem că un curent puternic se for­­meză pentru ca să stu­dieze și să reclame re­forma. Chiar la guvern, a­­vem un grup politic care se preocupă de chestie și care are în programa sa, ca punt fundamental, reforma rurală, pe baza înte­­meierii majoratului. Intr’adevăr, de­ore­­ce parcelarea pămân­­turilor vândute țărani­lor le au făcut prea mici ca să fie de vre­un folos, s’a distrus, după 24 de ani, tóte folosele legii rurale de la 1864. Lotul primitiv de 5 hectare, al unui țăran, dacă a avut cinci copii sau trei, s’a împărțit în două sau trei părți și azi țăranul are o bu­cățica de pământ din care—chiar de ar face minuni — nu ’și pute scote hrana. D. P. Carp, tocmai ca să pue capăt aces­tui­­ Tău, a proectat pu­nerea în aplicare a unei legi prin care proprietatea să nu se pota parcela ci să fie de drept, în­tot­dea­una, a acelui mai mare dintre fii. Sistema acesta, de­și pare a fi o so­luție a chestiei, nu rezolvă nimic, pen­­tru­ că înlocuește actualul proletariat prin acela format din toți muncitorii săteni cari nu sunt mai mari fii la pă­rinți,—și sistema acesta ar naște o cla­să de desm­oșteniți, fără căpătâiu pe care să și pue capul, fără locșor pe ca­re să-și odinescă osele. Apoi, în contra majoratului mai avem: experiența vremurilor, jar trecutul în­­dăpărtat, majoratul era un drept gene­ral la popare și sistema de azi s’a pus în aplicație tocmai ca leac în potriva sistemei pe care astăzi o susține gru­pul de la putere. Acum vedem producându-se un cu­rent nou între ziarele liberale. Comhetându se sistema agrară juni­mistă se susține—ca leac contra bulei sociale -libertatea absolută, pentru or­care proprietar, de a testa. Iată cum se exprimă „la Liberté rou­­maine : „Cerem ca să se creeze un drept egal pentru toți­­ libertatea de a testa. Acesta fiind stabilit, de­ore-ce țăranul deține pămăntul în virtutea unui act legislativ, că nu l’a câștigat și păstrat prin munca s a, de­ore-ce e admis că de interes național e ca toți țăranii se fie proprietari și se posedă cel puțin cinci hectare de pământ; avându-se în vedere­­ că partea cedată de Stat fie­că­rui șef de familie a fost declarată prin constituție inalien­bilă, nimic nu împie­dică pe legiuitor să ptărască că țăra­nii vor fi datori să lase „unuia“ din copiii lor cele zece­­ pogone cedate de stat“ In principiu , lucrul e acela­ ca și în sistema junimistă, deosibirea e nu­mai întru aceea că: „Nu e de nevoie să se otărască da­că cel mai mare ori cel mai mic va moșteni partea. Să se lase tatălui fa­cultatea de a alege dintre copiii săi pe acela pe care-l crede mai vrednic se moștenască bunul“ Nu putem să ne întindem într’o mai profundă discuție a sistemei acesteia azi, dar, într’un număr viitor, vom De la administrația curței Londrei au­ sosit aici documentele re­­posatului Frederic și au fost transportate la arhiva statului. In ur­ma acestei restituiri se zice că Wilhelm, care și-a propus să viziteze tóte curțile Europei, se va duce și la Lon­dra, îndată după vizita de la Viena și Roma. Eu mă îndoesc însă că are să fie bine primit, fiind date vechile sale sentimente pentru engleji. Proect de căsătorii Vă scrisesem înainte că se vorbea de căsătoria surorei mijlocii a împăratu­lui, principesa Margareta, cu moșteni­torul Rud­ei. Acum, după sosirea îm­păratului de la Petersburg, s-a svonit că țarevicî nu mai vrea să ia pe Marga­reta ci pe Sofia, cea mai mică din fiicele lui Frederic. Se spune chiar că hotă­­rîrea a fost luată definitiv între Wil­helm și țar la Peterhof. Impăcăciune Din Germania (Coresp. particulară a „ Universului“) Berlin 27 Iulie, împăratul funerar Pe aici nu se vor­bește în acest moment de­cât de primirea ce s’a făcut lui Wilhelm la Copenhaga. Ger­manii sunt așa înfuria­ți pe Bismarck fiind-că a sfătuit pe ucenicul său, să se ducă în Da­­nemarca, încât nu gă­sesc cuvinte ca să’l în­jure. Wilhelm a fost flue­­rat formal la Copen­haga. Regele Cristian s’a indignat, a dat or­dine severe șefului po­liției care a făcut câte­va arestări ; cu tote as­tea publicul nu a înce­tat d’a ’și arăta ne­mulțumirea pentru so­sirea urmașului aceluia care a răpit Danemar­cei Slesvig - Holstein . Wilhelm a fost fluerat la plecare ca și la so­sire, și ceea ce e mai curios se zice că chiar ministrul Estrup, ve­chiul favorit al lui Cris­tian, ar fi incuragiat pe șoviniști, ca să facă suveranului german niște ast­fel de omagii.

Next