Universul, octombrie 1888 (Anul 5, nr. 249-273)
1888-10-14 / nr. 260
K 4 . A ct Anul V.—No 260. Calendar Zilnic 1SSS Joi 13 Octombre. Martirul Carp și Papii Serésé resare la 6 ore SD m. apune la 4 ore 59 m. Efemeride 13 Octomvre 1877.— M. S. Domnitorul visiteză pe răniții români și ruși din lupta de la Ki oet. de la Dolni Dubnic, apoi raspecteză avant posturile. Hihoiiíi abonați cărora le expiră abonamentul “la 15 eoreiti, sunt ramați a ne trimete cost «ul spre a nu suferi întreruperi in primirea șelarului. 5 In rafii tela. — 10 Bani în Județe. BUCUREȘTI, 13 OCTOMVRE 1888 Astăzi alegătorii colegiului al 11-lea au să se rostescă asupra chipului în care voiesc să fie guvernați. Să fie eu cea mai mare băgare de gemă alegătorii orașelor temiî asupra votului pe care 1 vor da, înainte de a alege, gândescă-se la două lucruri: 1) Dacă candidatul ce li se prezintă e un om cinstit. S’a văzut, sub trecutele guverne, cât re- au putut face câțiva nemernici, cari confundau tezaurul public cu punga lor proprie. Afară de paguba materială, omenii necinstiți, băgați în instituțiile țării, au împrăștiat o atmosferă pestilențială, care a infectat chiar pe unii dintre cei curați... Mulți cinstiți au fost siliți s’ajute la facerea furturilor și a gheșeftarilor, ș’apoi ei inșii, pentru contul lor, au furat. Cerceteze alegătorii viața privată a fiecărui candidat, pentru ca să afle astfel valorea lui morală, și numai găsindun curat, deci votul. 2) înainte de a arunca în urnă buletinul care decide de sorta țării, gândesca-se alegă orii la tendința generală a opiniilor candidatului. Cerceteze și cetățenii lăuntrul lor și vadă, în ce chip diresc și în casele bine pentru țară se fie cârmuită. De la unire până acum, mai mult liberalii au fost la cârmă , de aci întreg sistemul de reforme liberale ce s’au făcut : lărgirea din ce în ce a dreptului cetățenului de a interveni în lucrul public. Conservatorii au stat prea puțin la putere și au avut prea puțină trecere în țară, ca să puie piedică torentului reformelor liberale. Ar fi voit ei să facă multe, dar n’au putut. Iată care era în general sistema de reforme reacționare pe care au voit s’o introducă și pe care, de le vom da acum puterea, vor aduce-o la deplinire: Centralizarea cât mai mare a puterilor publice , au și propus desființarea județelor și organizarea unor așa numite căpitănii, compuse fiecare din câte două-trei din județele actuale, cu un căpitan în cap ; Restrângerea libertății de conștiință; Desființarea instituției juraților; Organizare de bresle puse sub puterea guvernului : deci, desființarea libertății muncii ; Darea dreptului hotărîtor de vot numai celor bogați. Și altele... Vor alegătorii să-și dea astfel—cum zice românul — chica pe mâna câtorva boieri ? — Voteze pentru conservatori. Dorse să se continue cu sistema de reforme progresiste, urmată df la constituirea statului român până acum ? — Voteze pentru liberali; nu însă pentru acei liberali cari, cum am zis mai sus, au fost cauza, prin actele lor, tocmai a căderii acestui mare partid, dar pentru aceia cari au dat întotdeauna probe de un adevărat liberalism, ci o neclintită onestitate. Amor prime...e pe Psyche în Olimp. (Vezi pagoa). Vineri, 14 (261 Octombre 1868 Resultate! Alegerilor Colegiului I iü de Cameră Dna X... odimbră bogată și considerată, fu înconjurată puțin câte puțin de nevoi. Fiind prea mândră ca să implore mila altora, își căută scăpare la muntele de pietate, pe cât timp avu obiecte de amanetat. Când nu mai avu nimic, se hotărî sa mora. Avea însă un băiat de unsprezece ani. Pe a cui mână și sub a cui protecție putea sâ’l lase ? Se gândi că e mult mai bine să’l ia cu densa... in mormânt. 13 chiemă și’i spuse situația cu niște cuvinte astfel ca să potă s’o înțelegă în mintea lui copilărescă. Copilul, cum auzi pe mumă-sa că vrea să moră, începu să plângă și zise că vrea și dânsul să moră. Amândoi se închiseră într’o odae a locuinței lor, astupară bine crăpăturile ușilor și ferestrelor și aprinseră o movilă de mangal. Când otrăvirea aerului începu, copilul se încercă să strige ajutor și să fugă afară. La vârsta da 1i ani e greu de părăsit viața, oricât de tristă ar fi. Mama însă îi ordonă să utura, și el se supuse. Curând nenorociții tăcură și respirația le încetă. Vecinii, mirosind fumul de mangal, stricară ușa și începură să țipe dupe ajutor. Un medic, sosit în grabă, zise : — E prea târziu, sunt morți amândoi. După câteva minute, sosi și comisarul cartierului. Eu ceru prin tereiul acum epita lui Saint-Louis o trăsură de ambulanță și un doctor care sosiră cât se putu de curând. Acest al doilea doctor zise și densul că nu e nimic de făcut, că femeea și copilul erau morți ca toți morții. Cadavrele fură transportate la spital. Aci un al treilea doctor, deși credea și densul că sufletele morților nu se mai întorc, se încercă, să perdă puțin oxigen. Aduse patru balene cu gaz de acesta, se așeză în sala în care fuseseră depuse cadavrele și printr’un"aparat special stabili o respirație artificială în plămânii nenorociților. Operația dură mai bine de trei ceasuri. Cu tóte rîsetele și batjocurile medicilor primari și secundari ai spitalului, care pretindeau că se face o muncă și o cheltueală zadarnică, doctorul cu operația își continuă lucrul și fu resplătit pentru devotamentul lui mai presus decât s’ar fi așteptat. După trei ceasuri și jumătate de lucru, morții începură să respire ușor. Li se scoserá mașinele din gură, și respirația nu slăbi, din contra, se întări. După un alt sfert de ceas, amândoi morții deschiseră ochii ; după alte zece minute începură să vorbescă. Azi ei se afla tot în acel spital și merg spre vindecare deplină. Copilul lăsase o scrisare în care spunea că are într’o pungă 4 franci 50 de bani și că voința lui este să se cumpere cu dânșii o coronă de flori de câmp pentru mama sa. Banii nu s au găsit, ceea ce arată că vr un intrase în casă și’I furase. individ um FRANCIA (Coresp. particulară ct „ Universului”) PfU’is, II Detomvre. Dos Înviați din morți înainte de altele, am să re daț un fapt grozav, ca o mărturie despre mizeria ei domnește în acel vesel și frumos oraș.