Universul, ianuarie 1889 (Anul 6, nr. 3-22)

1889-01-15 / nr. 9

pn ,prin prin AȘI *] e.­ niversul No 9 s’a putut localisa, cu tóte măsurile luate, după cercetările făcute, s’a con­statat că focul a provenit de la o sobă, causând o pagubă de la 5000 — 6000 de lei. Arsă La casa lui Ion Dascăl, din cătuna Gherghești, comuna Micești, jud.Tutova, a isbucnit un foc, pe când el și soția sa lipseau de acasă. A ars o copilă în etate de 14 ani, obiectele ce erau în casă și păpușoiul din pod. Cașul i’a comunicat parchetului. Viață lungă A încetat din viața Maria Ion Gheor­­ghe Ungureanu, din comuna Topana, județul Olt, în etate de 121 ani. Un popă care dă­te seminarului Huși Din Huși se scrie „Postei“ următorele : „Să vă daț oare­care amănunte des­­e incendiul de la sem­inariu. O mână finală a fost decisă ca să distrugă incendiu localul seminarului­­­, pe la începutul lunei Noembrie spirat, s’au luat tóte lampele din și s’au stricat în fundul gradinei, prea de 24 spre 26, luna citată, , una cu gaz tóte mei­le și pupitrele din repetitor și li s’a dat foc, dar nu s’a reușit. Cercetările făcute rămaseră înfruc­­toase. In ziua de 28 Decembrie, orele 7 di­­mineța, un elev venind de la bucătărie vede fum și flăcări în podul seminaru­lui. Se dă alarmă, sosesc la timp aju­tare, și se stinge incendiul, ce a con­sumat o parte din acoperământ. Atunci s’a aflat cine a dat foc in­tenționat. I. Ralea, servitor la seminar de 25 ani, considerat de omul cel mai de în­credere, vigilent, care mai nici nu dor­mea deplin noptea numai ca să fie exact la îndatorire, a declarat că dânsul a pus foc în amândouă rân­durile, dar că a fost îndemnat de stăpânul său, iero­monahul Grigorie DobraDiciu, inten­dentul seminarului de 30 ani. Acest din urmă s’a înbolnăvit. El nu e pus în irevenție. Primar otrăvitor și se scrie din Paris ca primarul comunei Boussecourt a fost băgat în pușcărie sub acuzarea că ar fi otrăvit pe o fată de două­spre­zece ani, cu care avuse legături de dragoste și pe care o lăsase grea. C ipila, o fată forte frumosá și bine dezvoltată, anume Marta, după ce trăise cu primarul câte­va luni, se duse se petrecă câte­va zile la unchii săi, Într’o comună vecină. După o zi de la sosire, ea zise mă­tușei sale că are patru hapuri, pe cari doctorul i le dăduse ca să se tămă­­duiască de niște bubulițe pe cari le avea pe buze. După ce luă hapurile, fata a fost cu­prinsă de grozave dureri. Doctorul, chemat, dădu copilei un vomitiv. Dar, cu toate aceste, Martha muri peste câte­va ceasuri în sufe­rințe îngrozitore: înainte de a-și da sufletul, Martha spuse că fusese otrăvită de primarul comunei Boussecourt, care-i dăduse lea­curi forte tari, făcând-o să creadă că sunt doctorii de lepădat. Procesul primarului otrăvitor se va judeca peste câte­va zile înaintea curții cu jurați, știri prin poșta Din Londra se scrie, după o depeșă din Suakim, că Mahdiul a plecat asu­pra Egiptului cu o armată de 35.000 omeni. Din Praga vine știre lă adunarea națională a hotărît crearea unei Aca­demii de științe și a unei Bănci națio­nale. Acesta est­* un nou act de separa­­tismu față cu Austria. * * Opera din Sfântu­l'arel (America) a fost cu desăvârșire consumată de un incendiu. Mai mult de zece omeni au ars de vii. Pagubele trec peste un milion. * * * Din Londra vine știrea că marele ob­­servatoriu regal a anunțat și a dove­dit în chip pozitiv că sâmbătă, 21 Ia­nuare, la amiaz , va fi în tota Europa un cutremur de pământ nemai­pomenit de violent. Ni se scrie din Pesta . A fost arestat, în Agram, primarul acestui oraș, în momentul când voia să își zbure crierii. Primarul se făcuse vinovat de mai multe pungășii. * * * Agentul diplomatic englez la Sofia a sosit grabnic în acest oraș și și-a reluat funcțiunea, de­și mai avea încă vreo două săptămâni până la expirarea concediului ce-l luase. Nu se știe ce o fi însemnând asta. * Se scrie din Frankfort că cunoscu­tul decan al conductorilor clericalilor, Förderer, a fost găsit ucis în locuința sa de la Lahr. S-a hotărît definitiv că nunta princi­pesei imperiale germane Sofia cu prin­țul moștenitor al Greciei se va face în Atena, pentru că în Berlin s’ar putea ivi greutăți din cauza deosebirii de confesiune a tinerilor. * * * Pentru 25 ianuare a. n., a 3Ta ani­versară a neșterea împăratului Germa­niei, se zice ca vor fi în Berlin toți regii și principii din imperiu. * * Manevre electorale Ziarele din Paris, care sunt contra lui Boulanger, zic că ex-generalul are de gând sa întrebuințeze o mulțime de chițibușuri ca sa pacălescă pe alegători sa-l alegă. Ast­fel el va pune să se toc­mescă un individ care să atenteze la zilele lui, ca sa-șî atragă simpatii, și după asta va ordona gazetarilor săi sa publice depeși false despre nenorociri in Tonkin. Guilotinat de o locomotivă Un lucrător de la gara din Pesta luă și ei parte, mai alaltă era, la aranjarea unui tren și, vrând să treca peste șine care erau acoperite de ghiață, alunecă și căzu d’a curmezișul lor. Mașina, care era numai la câți­va metri de el, nu mai putu fi oprită și trecu pe d’asupra nenoro­citului, tă­­indu’ capul întâ­rnat ca și cu o secu­re. Trenul n’a putut fi aranjat decât peste un ceas fiind că toți lucrătorii au rămas înmărmuriți de groza și nu pu­teau să mai fac­ă nimic. D’ale justiții Sunt numiți și permutați în justiție. *D. Scarlat Popescu, actual preșe­dinte al tribunalului Tutova, membru la Curtea de apel din Galați, în locul vacant. *D. Em. Anastasiu, actual președinte la tribunalul Olt, în aceeași calitate la tribunalul Tutova. *D. Sava Petrescu, actual președinte la tribunalul Vâlcea, în aceeași calitate la tribunalul Olt. *D. I Sinescu, fost judecător de in­strucție, președinte la tribunalul Vâlcea. 2 — *D. Th. Drăghici, actual judecător al ocolului Meletie, județul Botogani, a fost revocat din postul ce ocupă *D. Ion Paladi, fost judecător de instrucție, este numit judecător al o­­colului Jiu, județul Gorj. *D. C. Vasiliu, actual substitut la tribunalul Tutova, judecător al ocolului Tecuci... *D. Ștefan Tulbure, fost grefier, sub­­­stitut la tribunalul Tutova, în locul d-lui C. Vasiliu. Anarh­iștii în Spania O mare adunare anarh­istă s’a ținut septem­âna trecută în Valența. Peste 3000 de ómeni luară parte la întrunire și aplaudară frenetic pe ora­tori­ cari rostiră discursuri contra mo­narh­iei și a ordinei sociale. Un orator a cerut împărțirea averi­lor; altul a sfătuit pe lucrători­­e prade prăvăliile și să le arunce în văzduh cu dinamită. Față cu aceste manifestații, un de­legat al guvernului interveni­­i disolvă întrunirea. Anarhiștii au protestat și s’au opus ordinului polițienesc. Atunci, a urmat o mare vălmăgeală. S’’a strigat: Trăiască anarh­ia­­ morte burgheziei 1 Po­lția chemă armată și—cu baioneta —sala se degertă. Au­ fost răniți. Apoi, mulțimea a cutrierat stradele, sbierând ca sălbatecii. O nouă gardă de cavalerie împrăștia lumea. Ordinea, de­o­cam­dată, s’a re­stabilit I­a pspi care umblă iapă dragoste Popa din satul Also-Gald, din Un­garia, avea obiceiul de se ducea pe la baluri și jocuri, fiind­că-i plăceau forte mult fetele și de aceea se lega de ele chiar și pe drum. Tote mamele cunoșteau patima a­­cesta a popei și-și păzeau copilele de el. Deunăzi popa se duse la un joc și se legă de o fată frumosă, logodită cu un flăcări din sat. Flăcăul se înfuria așa de mult încât apropiindu-se de popă îl dete un brând­. Popa nu venise singur, ci avea cu el și pe paraclisier, care umbla mereu, cu un ciomag forte mare. La un semn al popei, paraclisierul se apropia și rădicând ciomagul dete­rna în cap flă­căului, care,d­ăd mort. Popa și paraclisierul sunt arestați. Mare nenorocire aprope de Cardiff, în Anglia, a că­zut deo dată un tunel lung de drum de fier, tocmai când i se făceau niște reparații pe dinăuntru. Mai bine de 20 de lucrători au fost striviți. Alții au rămas aga­reü ciuntiți incât mai bine era dacă muriau. Tâlhar de fisionomil Un fotograf din Londra a expus la ferestra atelierului său niște fotografii originale ale omenilor mari din Londra și ale femeilor lor. Mutrele erau în niște posițiuni forte ciudate. Ochii erau­ sgăiți, buzele între­deschise , trăsurile fețelor exprimau mirare, spaimă sau înduioșare. Personele ale căror fotografii erau­ expuse s’au adresat la poliție care chiemând pe fotograf l’a întrebat că de unde și ce fel a copiat chipurile în felul acela. Fotograful a răspuns că le-a luat de la teatrul gimnasiului, în timpul pri­mei representații a unei piese Acum aristocrații Londrei caută prin legi să vadă de n’or găsi vr’un articol care pedepsește furarea fizionomiilor. Cât pentru fotograf, el a făcut parale vânzându’gi forte scump fotografiile. CONSILIU PRACTIC Păstrarea parilor Cine are ca să bată pari în pământ spre a face gard sau alt­ceva, trebue să ungă partea ascuțită a parilor gi care are sa stea în pământ cu o vop­sea făcută din praf negru de cărbune și uleiu de in. Parii trebue să fie us­cați la ungere și vor sta în pământ un mare număr de ani fără să putrezesca­ îndoită sinucidere la Monte-Carlo Acum câte­va zile, s’a sinucis la Monte- Carlo o tânără pereche, fiind­că ’și per­­duse tota averea la jocul de ruletă. Bărbatul era în vârstă de 29 ani și femeea în vârstă de 19 ani. Un prieten, pe care’l înștiințase prin­­tr’o scrisore despre planul lor de a se sinucide, a sosit prea târziu de la Nizza, spre a putea împedica sinuciderea. Po­liția a refuzat s­ă ’i dea vr’o relație și nici nu i-a permis să se apropie de ca­mera în care se aflau cadavrele. Poliția din Monte-Carlo are ordin sa ascundă cât se pare mai bine orice nenorocire sau­ sinucidere, pentru ca să nu se descurajeze jucătorii, fără de care orașul n’ar mai avea nici un venit. ȘTIRI Sâmbătă. Se vorbește că d. Ghiță Ion, care a refuzat postul de prefect la Constanța, ce ’i se oferise, va fi numit în curând consilier la curtea de apel din București. ft­r. Ion Constantinescu, vechiu func­ționar, se numește controlor al județu­lui Olt, în locul d­lui Ioan Niculescu, care rămâne a se chiăma în altă func­țiune. * Consiliul comunal de Galați a decis interzicerea funcționării cafenelelor cân­­tânde sub ori­ce formă s’ar presanta ele. ft Aflăm că d. C. Buzdugan, licențiat în drept, va fi numit procuror la Bacäu. Ä D. Hitrovo, ministrul Rusiei, este așteptat în capitală, pe la 20 ale lunei curente. & D. Ion Ghica va pleca din Londra în virtutea unui concediu, ca să puta lua parte la lucrările Academiei ro­mâne. D-sa este așteptat pe la sfîrșitul lui Februare. ft Fostul colonel Maican se află într’o stare nervosa forte agitată. Tota vre­mea și-o trece cu cititul și cu scrisul. Nu póte suferi prezența nimănui și a început a nu recunoște chiar pe cei mai cunoscuți ai săi. Surescitarea care-i domină pute se-i aducă o tulburare a facultăților min­tale. ft Consiliul comunal din Iași a votat darea în judecată a d-lor Paraschivescu și Gheorghiu, foști ajutori de primar, pentru că cu rea credință au prejudi­ciat comuna cu vr’o 3000 lei. ft Se asigură că partizanii d­lui I. C. Bratianu continuă de a face insistențe pe lângă acesta spre a primi mandatul de deputat. Bătrânul om politic stătue însă sâ re­fuze acesta onore, declărând că fără un stat­ major nu pute intra în Cameră. Duminecă, 15 (27) ianuare 1889 Candidat al guvernului pentru ale­gerea suplimentară, ce va avea loc la 20 ianuarie curent la colegiul I de Se­nat din județul Tutova, în locul rămas vacant prin numirea d­lui Șuțu ca pre­fect al acestui județ, va fi d. Alesan­­dru D. Hulban din Iași, iar al parti­dului național-liberal d. Mihail A. Sturd­­za sau d. C. Nanu. A P. S. S. Ar­himandritul Veniamin Popescu, membru al Bisericei române din Macedonia și student al facultății din Viena, a trimis pentru școala ro­mână din Vlaho-Clissura 500 de lei pentru copiii săraci și diferite cărți bi­sericești. Asemenea fapte fac onore clerului român și sunt vrednice să fie imitate. A Reîntorcerea d lui C. Notara la Tea­trul național pare hotărîtă. Daca comitetul va primi cererea d lui Notara, d-sea va veni chiar în cursul săptămânei viitore. . A D. I. C. Brătianu a făcut o vizită lungă d-lui P. P. Carp. A Fostul polițai­t de Focșani, Sburlea, a fost condamnat de tribunalul local, în ședința de la 11 curent, la 15 zile închisore, 20 lei amendă și la restitui­rea sumelor luate din leafa gardiștilor.­­ La 25 Marte se va întruni în Bucu­rești un congres de medici din țară. Scopul acestui congres este propu­nerea măsurilor de luat pentru comba­terea proletariatului în profesiunea me­dicală. Consiliul de miniștri a stabilit în mod definitiv disposițiunile financiare ce va presinta corpurilor legiuitare pen­tru echilibrarea bugetului. El s-a ocupat și de proiectul de re­organizare a administrațiunii, care va fi prezintat în curând Senatului. A D. primar a luat disposițiunea ca de urgență să se curățe toate stradele de zăpadă. In acest scop, personalul serviciului de salubritate a fost sporit cu 150 de lucrători. In curând se va depune la Cameră un proect pentru reorganizarea servi­ciului pompierilor.­­ Ministrul instrucției, în proiectul său de budget pe exercițiul 1889 — 90, a prevăzut, conform legii gradării, retri­­buțiunile învățătorilor comunali cu suma de lei 90 pe lună , de­oare­ce legea nu prevede două categorii de învăță­tori : unii de gradul 1 plătiți cu lei 90 și alți de gradul al II cu 60 lei, cum au fost trecuți în budgetele de până acum. A Duminecă, ministrul afacerilor străine începe seria prânzurilor sale diploma­tice. Fie­care prânz va fi urmat de o mică recepțiune. A A plecat din Capitală pentru 2 luni d. D. Maimarolu, arh­itect-șef al mi­nisterului de interne, ducându-se în Au­stria și Italia spre a vizita diferite sta­bilimente din acele țări și mai cu sămă a face un studiu asupra sistemelor de penitenciare și spitale. A D. ministru de interne a decis ca opiniunea emisă de consiliul sanitar superior în privința medicamentelor străine se fie supusă consiliului de miniștri. A­l. Colonel Marcovici, președintele co­misiei însărcinate cu propunerea medi­A Îcolta: „Tr­nivers­alul*.. 217 Tainele Poliției PARTEA A DOUA XV Judecătorii se întorseseră puțin cu spatele și toți, plecați către președinte, se sfätueau încet, cu multă aprindere. O greutate li se înfățișase. Cea mai mare parte dintre acuzați, neștiind de punerea lor în acuzație, așa de curând, nu se gândiseră sâ -și ia un apărător. Și atestă împrejurare, batjocură a­­marâl speria și opria acel tribunal ne­legiuit, care nu se temuse să calce în piciore cele mai sfinte legi ale dreptă­ții, care se scăpase de tote piedicele procedurii. Hotărîrea acelor judecători era luată, verdictul era dat dinainte și cu tote astea voiau sa se ridice o voce care să apere pe aceia care nu mai puteau fi apărați. Dar, din întâmplare, se găseau în sală vre­o trei advocați aleși de fami­liile mai multor acuzați. urau cei trei omeni pe care Mau­rice îi văzuse vorbind lângă ușa ca­pelei. . înștiințată pe d. de Salrmeuse; el se întorse către dânșii, făcându-le semn să se apropie, apoi, arătându-le pe Chan­­touineau: — Voiți, întrebă el, să ve însărci­nați Cu apărarea acestui vinovat? Avocații stefeză un moment fără să răspundă. Acestă ședință montruosă îî mișcase forte mult, și se consultară cu privirea. — Suntem toți gata să apărăm pe prevenit , răspunse în sfârșit cel mai bătrîn, dar îl vedem pentru întâia oră, nu -i cunoștem mijlocele de apărare; ne ar trebui o mica intrerupere ca sa vorbim puțin cu dânsul. — Consiliul nu vă pute da nici un moment pentru asta, întrerupse­d. de Salrmeuse, vreți să primiți apărarea sau nu vreți ? Advocatul sta la Indoéla, nu de frică, fiind­ca era un om brav, dar fiind­ca căuta argumente destul de tari ca să potă tulbura conștiința acelor judecă­tori. — Și dacă am refuza ? întrebă el. Ducele de Salemeuse lăsă să se vază o mișcare de nerăbdare. Dacă refuzați, zise el, voi da de apărător acestui scelerat, pe cel d’intâi toboșar ce voi găsi. — Atunci, voi vorbi, zise advocatul, dar nu fără să protestez din toate pu­terile mele în contra acestui chip ne­auzit de a proceda... — Oh !.... scutește ne de predicele d tale ... și vorbește repede. Era greu de improvizat o pledoarie după interogatoriul lui Chantouineau. Cu tote astea, curagiosul apărător găsi în indignația sa niște considerații cari ar fi făcut să se gândescă pe ori­care alt tribunal. Pe când el vorbea, ducele de Sait mouse se mișca pe scaunul său aurit, cu tote semnele celei mai obrasnice nerâbduri. — E lung, zise el după ce sfârși ad­vocatul, forte lung!... Dacă pentru fie­care acuzat ai de gând să vorbești atât, nu vom mai sfârși nici­odată !... Se întorcea deja către colegii săi ca să afle și părerea lor, când, luându și sema, propuse consiliului să unescă tóte pricinile, afară de aceea a d­lui d’Es­­corval. — Ast­fel, zise el, vom scurta „lu­crul“ fiind-că nu vor fi decât două ju­­decăți... Asta nu împiedecă ca apăra­rea să fie individuală, adaose el. Advocații protestară. O judecată cu „grămada“ precum zicea ducele, le lua speranța de a scăpa de la marte pe vre­unul dintre acei nenorociți. — Ce apărare vom ține noi, ziceau ei, când nu știm nimic despre starea particulară a acestor omeni! Nu le știm nici numele măcar !... Vom fi si­liți să-i arătăm după forma hainelor și după culórea părului lor. Rugară pe tribunal să le dee măcar opt zile, patru zile, două­zeci și patru de ore ! Silințe zadarnice. Propunerea președintelui fusese primită, și trecută înainte. Deci, fie­care prevenit era chemat după locul ce ocupa pe bancă. Se apro­pia de biurou, își spunea numele, pro­numele, vârsta, locuința și profesiunea. Apoi primea ordinul să trecă la loc. Abia defera timp la­ vre­o cinci șase acuzați ca să spue că erau cu totul străini de conspirație, că fuseseră ares­tați la 5 Martie, în mijlocul zilei, pe când vorbeau liniștiți în stradă. Cerură să li se dea voe să aducă do­vezi de ceea ce spuneau... cereau măr­turia soldaților cari îl arestaseră. D-l d’Esc­rval a cărui pricină era despăr­țită de ale celor­l­ alți, nu fu chemat. El trebuia să fie întrebat la urmă. — Acum dau cuvântul apărătorilor, zise ducele de Salrmeuse, dar să pre­scurtăm... Suntem deja la amiazi. Atunci începu o scenă ne­mai­auzită, rușinosă, revoltatare. Ducele întrerupea pe avocați la fie­care moment, le zicea să tacă, își bătea joc de ei. — E un lucru de necrezut, zicea el, să vezi apărând niște ast­fel de tâlhari. Sau : — Ar trebui să ve fie rușine să luați apărarea unor miserabili ca aceștia ! (Va urma) & *

Next