Universul, iunie 1889 (Anul 6, nr. 121-144)

1889-06-11 / nr. 128

ÍJ Asni VI.—No. 128­­ 1 £ APARE IN TOTE ZILELE LA 7 ORE LIMITEATA­^S^X ANUNȚURILE, INSERtmle ȘI RECLAMELE «A.V . . . 20 Lei Pe 1 an. ... 24 Le »NUNTJaTAT?TM"1“ RfiBAGȚIA ȘI ABEXIKSTRATXA j țg !' > ^jaffe 6 ’íaijÜ . . 10 " Pe 6 luni . . . 12. „ I ADMmSTER­U ZURDLCI BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI | 3 • > Pe 3 luni ... G­r> |p__________BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU 19, BUCUREȘTI ------ ■ ■ [UNK] ■ -----------------------------------------------------------. .... ... V-------------------- - ----------- - ---------------------------------------------------------------—-------------------------------------------- CALE^DAR PE 1889 Ortodox Sâmbătă, 10 Iuniu. — Timoteiu. C­a­t­o 11 o Sâmbătă, 22 Iuniu.—Paulina. Soarele resare la 4.16 ; apune la 7.48. Efemeride 10 Iuniu 1849.—Știrbeiu ocupă tronul țerii românești. 12 lei pentru 5 lei „Universul“ politic cotidian deschide de la 15 luni, un abonament de 3 luni cu ur­­mătorele premii extraordinare: 2 romane de 1 volum, 1 roman de 2 volume. Regina Bucătăriei. „Universul Literar“ pe trei luni. Costul abonamentului. Pentru capitală lei 5; pentru județe lei 6,50. « I­aiii ie» g­lorală.—IO Bani in Județe BUCUREȘTI, 9 IUNIU Sesiunea parlamentară s’a închis. Arare ori ne a fost dat se vedem mai agi­tate dezbateri ca în anul acesta parlamen­tar. Iarăși forte arare am putut culege fructe atât de puține dintr’o sesiune de 7 luni, adică din o sesiune prelungită cu 4 luni, din 3, cât e cea ordinară. De alt­fel, nu vom fi nedrepți. N’o se dăm asupra majorităței acestui parlament tó­te vinele, nerecunoscându-i unele merite In afară de partea rea a procedurii par­lamentare, a scandalelor făcute din di­ferite lagăre politice, n’avem de numerat în acesta resprelungită sesiune decât două­­trei legi cari s’au votat. * * * Ca oameni simpli, cum pretindem că suntem, voind a vedea lucrurile așa cum sunt, spălate de multele arguții cari în ra­ționamentele nalte ale unor confrați țin loc de dreaptă judecată, întrebăm: Oare, face, pentru punga relativ săracă a acestei țări, cheltuiala mare a susținerii unui parlament dublu, 7 luni de zile, pen­tru două legi? Trebue să ținem samă, când stăm să judecăm aceasta, că, la noi, deputații și senatorii se plătesc—și încă gros­­—ei nu sunt numai onorifici, ca în Italia, în An­glia și în alte părți. Ar trebui, mai ales la noi, să se p­ă­­trundă reprezintația nației că Time is money. Timpul este bani ! Ce-I pasă, în definitiv, poporului, de certele conservatorului X... eu radicalul Y... ori cu liberalul Z...? El face sacrificii atât de mari pentru ca să aibă corpuri legiuitoare, cu scop ca ele să lucreze la îmbunătățirea atâtor rele cari ne bănuite, iar nu ca să fie conferințe sau să’șî limpeziască afacerile particulare. * * * In 7 luni 2 legi,— e ceva fenomenal. E în drept ori­ce cetățian să se întrebe daca se mai pot numi aceste : „Corpuri legiuitore“. Și, când s’a făcut această risipă de vreme ? Atunci tocmai, după revoltele țărănești, după fel de fel de crize, când totá țara cerea reforme,— când cuțitul ajunsese a­­prope la os! * $ * Ne întrebăm: Câtă vreme oare se va urma vechia tradiție ? Cât timp va trece pene ce corpurile legiuitore să înțeleagă că au un mandat de îndeplinit și că sunt datore se dea ceva în schimb, în contra plății pe care membrii lor o primesc ? Cine știe?—Dar tota lumea pricepe că s’ar cădea să înțeleagă toți mandatarii na­ției— opozanți ca și guvernamentali— că trebue să „lucreze“, iar nu se dea repre­zentații. BÎN FRANCIA Corespondența part. a „Universului“ Paris 7 Iunie. Lovitura de stat militară Știți că adversarii lui Boulanger îl acuză că el voia și vrea încă să facă o lovitură de stat, ca să ajungă la un soi de dicta­tură militară. Generalul și partizanii săi au tăgăduit tot­dea­una aceasta, jurându-se că nici o dată nu le-a trecut prin cap să clatine edificiul Republicei. Controversa aceasta e acum luminată pe deplin : Boulanger a voit se facă o lovi­tură de stat. Ve mai aduceți aminte de incidentul comisarului Schnaebele, care a fost atras pe teritoriul german și arestat ? Am fost forte aprope atunci de un război. Să vedeți acum ce purtare a avut generalul. Ordinul de mobilizare Pe când lucrurile erau mai încordate, generalul, atunci ministru de răzbei, tri­­mete la 1 naptea ordin­u­lui Lack, direc­torul secțiunei căilor ferate la ministerul lucrărilor publice, se mobilizeze imediat tote trenurile din Franța. Funcționarul, primind acest ordin, ră­mase încremenit. A mobiliza tate trenu­rile, însemna că trebuie să se mobilizeze în scurtă vreme toată armata, însemna că resboiul e ca și declarat. Speriat, directorul se duse într’un su­flet la d. Flourens, ministru de externe. D. Flourens sări în sus când auzi ce or­din dăduse generalul. El nici visa d’așa ceva ; în consiliul de miniștri nu fusese­­ vorba d’asemenea lucru. Deci, generalul dăduse acest grav ordin din capul lui, fără de consimțimentul colegilor sei. A­­ceasta însemna sĕ forțeze mâna Franciei și s’o arunce într’un resboiu teribil, fără Știrea, fără voia ei. Generalul dori numai decât un resboiu, ca se se puse în e­­vidențâ. Ministrul de externe spuse funcționaru­lui se aștepte și plecă pe la 2 noaptea, la Elizeu ca să denunțe lucrul președin­telui Grevy. Scenă violentă cu Grevy Președintele republicei dormea; el fu sculat și peste câte­va minute intră în cabinet. Când auzi de la Flourens despre ce e vorba, președintele se înfuriă peste ori-ce margini. El trimise un adjutant la minis­terul de război, ca se cheme numai­decât pe Boulanger. Generalul, sosi la 3 ore noptea. Grévy îi făcu o scenă teribilă: repro­șurile cele mai amare, mustrările cele mai violente căzură pe capul generalului, care sta întocmai ca un școlar prins cu o greșală. El băigui că voise să facă o ex­­periență. Generalul plecă de la Elizeu pe la 4 ore, plouat cu desăvârșire. D’atunci datează furia lui contra parla­mentari­zm­ului. D’atunci nu-I mai place Duminecă, 11 (23) Iunie 1889. < I­ a nimic și nu mai poate suferi pe nimeni. Era așa de aprope de visul lui de aur, și când calo primi o așa de zdravănă lecție ! Brutus, întâmplări din țară Ucisă de un borș Copila Maria a lui Vasile a Tănăsoaei, din comuna Tansa, județul Vaslui, în vâr­stă de 10 luni, pe când tatăl său era dus după afacerile sale, iar mama sa era ocu­pată cu prășitul în grădină, fiind lăsată pe vatră, unde se juca, a tras o oală cu borș care clocotea, de la foc, și răstur­­nând-o peste ea, s’a fript peste toată par­tea din față a corpului, din care cauză, cu toate îngrijirile ce i s’au dat, după o suferință de 4 ore, a încetat din viață.­ ­ Incendii A ars casa locuitorului Mihail Ciobo­­taru Ianuș, din comuna Valea-Seacă, ju­dețul Bacău, cu tot ce se afla în ea. Pa­guba e de 800 lei.­­ A ars cantonul No. 7 de pe calea i<i>țion»­ă Bacău-Foc.janî, împreună, cu tote atenansele și averea cantonistului, cauzând o pagubă de 1837 lei aproximativ.­ ­ Nenorocire Un copil al femeei Marghioala Moroca, din comuna Oncești, județul Tecuciu, a­­nume Gherghe, în vârstă de 5 ani, du­­cându-se la moara de apă a d-nei Ecate­­rina Vasiliu, a intrat acolo și, pe când morarul era ocupat cu cioplitul la o roată, copilul s’a apropiat de roata cu măsele ce poartă fusul, unde, fiind apucat și strâns, după două ore a încetat din viață.­ ­ Cadavru pe Prut De către soldații dorobanți de pe linia fruntariei, s’a prins pe apa rîului Prutu, teritoriul comunei Rogojenî, județul Co­­vurlui, cadavrul unui necunoscut, cu to­tul defigurat, care însă nu avea nici o leziune pe corp. El era îmbrăcat cu că­mașă de pânză grasă, banda de piele, anteriu de materie, opinci în piciore, și pantalonii de șinc puși după gât. Se presupune că acest individ, încer­­cându-se a trece în noi rîul Prutu, des­pre Basarabia, s’a înecat. Sinucidere Individul Costică Nicolescu, din Galați, aruncându­se în Dunăre, s’a înecat. Ca­davrul, după căutările făcute, nu s’a pu­tut găsi. © Accident La fabrica de lemne a lui Struț Chi­­țeș din Galați, plesnind o țavă de la ca­zan, apa seartă a opărit pe lucrătorii Ne­­culae Gavril, Pandeli Teodor și Dumitru Zingher, cari s’au trimis în cura spitalului.­ ­ Împușcat . Un lucrător ferar venit din Ungaria, de origină ungur, în etate ca de 25 ani, cu­noscând limbele ungară, germană, francesă și puțin românește, a intrat ca lucrător in atelierul de lăcătușerie sub firma „Fritz“ din Ploiești și a lucrat 6 săptămâni. Duminică 4 Iunie, după ce și-a primit leafa, a luat un ucenic din prăvălie să’I arate unde sunt pravăliele de brașovenie, de unde ducându-se și­ a cumpărat un revol­ver. Venind acasă, a mâncat și s’a culcat într’o odaie cu mai mulți ucenici. După ce a văzut că băeții au adormit, și-a tras două glonțe de Revolver în partea stângă, sub țâțe. Martea a fost instantanee. Căușele care l’au împins a’și scurta viața nu sunt până acum cunoscute, fiind toate hârt­ele aflate la el în mâna autorităților.

Next