Universul, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 197-222)
1889-09-26 / nr. 218
Amil Tî.—Nr. 21S& SSI&ptî i»* C’sifiîtala.—I# I&sms in 1PJL&S IU TOTE ZILELE SI 7 OEE EÎMILESTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. STRADA BREZOIANU, 19 BUCUREST ' ■ ABOIT.^wrEWTE CAPITALA : nj JUDEȚE ; Pe nn an . . . 20 Lei Pe 1 an. . . . 24 Le Pe 6 luni , . 10 Pe 6 luni ... 12 „ P“ 3 Vnnî Pe 3 ]nni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAȚIA ZIARULUI BUCUREȘTI STRADA BREZOIANU IS. BUCUREȘTI CALENDAR PE 1889 Ortodox Luni, 25 Septembre.— Cuv. Eufrosina. Catollo Luni, 7 Octombre.—Marcu. București, 25 Septembre. Un confrate, și încă acela care are dreptul să fie numit „venerabil,“ prin vârsta sa înaintată,— „Românul“,—a început să reediteze punctele principale ale programelor liberale din țară, de la nașterea noi a liberalismului încoa . de la 1848. Ni s’a amintit, noe, celor tineri, espresia iluziilor și a dorințelor formulate de părinții noștri,—și multe, foarte multe învățăminte putem să tragem dintre casele. Când confruntăm constituția propusă la 1848, la 1850, și aceea, de liberalismul căreia nu ne putem plânge, de la 1866, —suntem nevoiți să recunoaștem că cu mult mai largi erau în vederi, cu mult mai generoși în sentimente, aceia cari au luptat pentru drepturile românilor, pentru libertate, la 1848 și în anii următori. * * * La 1848,—relativ atât da departe ! — s’au formulat deziderate cari, astăzi, după 41 de ani, se par hazardate, s’au emis teorii, foarte practice, cari azi e’ar socoti de revoluționare. Să luăm una din ele, ca pildă: In revoluția de acum 41 de ani, s’a formulat dorința pentru stabilirea impozitului proporțional pe venit. Ei, la 1888, anul trecut, când am cutezat să facem aluzie la nevoia unei asemene reforme, am fost respingi—de-o parte—și de alta socotiți ca prea aventuroși. Cu toate acestea, dovedit este, ea 2—(—2=4, că impozitele indirecte, în genere vorbind, sunt nedrepte, că el apasă „cu aceeași sumă“ de plătit, pe cel mai bogat, ca și pe cel mai sărac. La 1848, aceia cari luptau înpotriva despotismului nenațional, avură cutezarea să emită idei de viitor, cari bag ficil chiar unora din cei mai mari bărbați de stat ai noștri. * * * încă un punct din programa de la 48 care se cade sa ne atragă atenția. Reforma administrativă. Csea ca hazardam cu timiditate, noi, zilele trecute, a fost solemn proclamat de marea generație de la 1848. Autonomia provincială . Autonomia comunală. Dreptul, pentru fiecare județ, de a-și alege administratori; dreptul, pentru comună, de a îngriji singură de nevoile ei, făr’ da amestec străin. * * * Mai mult decât până unde cutează politicii noștri să ajungă. Acum, într un stat închegat, puternic relativ, nu cutează bărbații noștri politici, să arate că ar avea dorință hotărîtă de a lucra pentru unirea tuturor românilor. Aceasta nu se înfricoșează să o facă alte state, mai slabe sau mai espuse decât al nostru. Italia, spre pildă — necontestabil mai puternică decât România — n’a declarat nici o dată din inimă că renunță la Triest ori la Nizza. Nimeni nu poate reproșa poporului italian aceasta. Românii de dincoace însă, nu numai ignorează pe frații din alte țări, dar chiar îi asupresc — dovadă felul îni care se fac naturalizările. Iată, totuși, formula pe care migerea de la 1848, amenințată din toate părțile, a cutezat s’o emită : „Panromânismul, opus panelavigmîllui și pangermanismului“. * iifN’am să judec ieü care din doi avea dreptate ; nu sunt în situație să pot face aceasta. Un lucru ie însă sigur, anume că lucrurile nu mai puteau merge așa și că ex-regina trebuia și trebuie considerată ca agent politic, și încă dintre cei mai activi. De aceea i s’a refuzat atâta vreme și i sa refuză și acum voia d’a-sî vedea fiul. Cu toate astea nu se mai puțin incontestabil că, înainte d’a fi regină, Natalia ie mamă. Cine poate, fie subt orice cuvânt, să refuze unei mame dreptul d’a-și strânge în brațe copilul ? Dar aceste lecții sunt neînsemnate. Multe am avea să învățăm de la părinții noștri,—dacă nu ne-am stoarce tote puterile numai susținând vecinul din drepta sau din stânga ! noi Ancore la Tipografia »Universul“ U0 venzare strada Brezoianu No. 19, București, hârtie tipărită cu 60 bani kilo. DIN SERBIA (Corespondența part. a „ Universului“). Belgrad 21 Septembre. Chestia reginei Natalia Ce stare de lucruri e la noi, se poate foarte lesne judeca după cele petrecute cu regina Natalia de la sosirea ei încoace. Cunoșteți, măcar superficial, pricinele despărțirii regelui Milan de soția sa. Pa lângă neînțelegeri domestice, de caracter cu totul privat, au mai fost la mijloc și neînțelegeri de ordin politic. In vreme ce Milan ținea cu orîce preț la buna înțelegere cu Austro-Ungaria și gravita spre tripla alianță, Natalia se pleca da partea Rusiei. Și n’a fost numai o divergință de păreri ; lucrurile nu s’au mărginit aci. Exregina lucra din toate puterile și necontenit pentru triumful ideilor ei, punând bețe în roate regatului său soț. 1 Marti, 26 Fi*»i(ROt/'.rr'Kf.'; 1989. Pretențiile Nataliei Aceasta e situația și vedeți cât e de dificilă. Ex-regina se aștepta la alte lucruri. Ea credea că, fiind d. Ristio I la cârmă și mitropolitul Mihail întorceadu-ne la Belgrad în scaunul zeu mitropolitan, divorțul pronunțat de mitropolitul Theodosie se va anula. S’a înșelat însă. D. Ristici, înainte d’a fi rusofil, e un consumat om de stat care știe să se plece necesităților. Mitropolitul Mihail nu putea face alt decât să asculte de regență, chiar dacă ar fi voit să facă ceva. Și divorțul a rămas divorț. Dar despărțirea nu abține întru nimic drepturile mamei asupra fiului și Natalia a venit acum să reclame aceste drepturi. Ea pretinde să sa ficseze pentru totdeauna la Belgrad și să dirigă educația* nea fiului ei. După cum mi se asigură, ca să dea mai multă putere pretențiilor ei, ex-regina Natalia caută să cumpere o casă mare unde să se instaleze. Atitudinea lui Milan va zice regele Milan la tote astea ? Multe se zvonesc, și mai de crezut și mai de necrezut. Unii pretind că regele Milan ie toată pricina pentru care Natalia nu poate să-și vadă fiul. Alții susțin că regele Milan nu se interesează câtuși de puțin de cele ce se petrec la Belgrad. El și-a luat măsurile dinainte și acum călătorește în străinătate fără nici o grijă. Or fi având dreptate și unii și alții. Mai presus de orice îndoială e însă că Milan nu primește ca regele Alexandru să cadă subt influența mamei sale. Espulzarea Nataliei Mai sigur decât orice, e că toate istoriile astea întrețin în capitală o agitațiune vătămătoare, și tocmai într’o vreme când oamenii politici trebue să aibă capul limpede și ochii în patru. Poate din pricina asta s’a născut zgomotul că Scupștina, dacă Natalia are de gând să se fixeze la Belgrad, va face o lege de expulzare a reginei. Vă dau zgomotul fără nici un comentar și fără nici o garanție. Triumful radicalilor Agențiile telegrafice v’au înștiințat despre rezultatul alegerilor. Majoritatea incontestabilă e a radicalilor. După cât se spune, și probabil că așa va fi, majoritatea va sprijini guvernul fără nici o rezervă. Șeful majorităței parlamentare va fi Nicola Pașici, despre care v’am vorbit țîu una din corespondențele mele. Pașici e un om serios și un viitor strălucit îl așteaptă. Omul osândit la marte mai anii trecuții e astăzi unul din cei mai populari bărbați politici. Mistici.