Universul, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 223-248)
1889-10-01 / nr. 223
Universul No 223 alergat îndată și au reușit a o scoate cu viață și a o încredința familiei sale. Femeia a rămas numai cu câteva mici sesiuni pe față. O Nenorocire groaznică Pe când opt oameni încărcați într-un vagon din gara Filiagi, județul Dolj, niște trunchiuri mari de lemn aparținând direcțiunii căilor ferate române, unul din acele trunchiuri a scăpat cu un căpăteiti de pe șina pe care ’l ridicați de la pâmeni în vagon și trecând peste locuitorul Dumitru Dinu Iont 1, unul din cei cari încărcați, ’l-ați sdrobit o parte din cap și gâtul, din care causă pe dată ați încetat din viață. 3 Sinucidere Locuitorul Dumitru Lupu, din comuna Dăneasa, județul Olt, a fost găsit spânzurat într’o cogară a sa de vite. Din cercetările făcute, s’a constatat că el s’a sinucis din cauză că de mai mult timp era bolnav de pelagră. ȘI Incendiare De către făcetori de rele s’a pus foc la două stoguri de ten ale d-lui David , Stoleria, din comuna Ibănești, județul Tutova, cari au ars cu desevîrșire. Paguba este de vre-o 800 lei. S’au luat mesuri pentru descoperirea autorilor. Ancheta de la Goicea era judecătorul de instrucție, însoțit de comisia de experți numită de parchet, a procedat la ancheta fondațiilor Spitalului Colțea, fiind față antreprenorii Barbu și Cohl și architectul Schifelers. Dar, pentru că architectul Schifelers protestase cum că sondajele n’ar fi exacte, adică că n’ar fi făcute până la baza temeliilor, s’a procedat mai întâiu la verificarea sondaielor, însărcinând pe antreprenorul Barbu cu săparea lor înainte iar pe arhitectul Schifelers cu verificarea lor după plan și situație. După acestă verificare, acuzații singuri au fost nevoiți să declare că sondajele sunt bine făcute: îndată ce acest lucru s’a constatat, comisia de experți a procedat la verificarea fondațiunilor făcute, cu cele indicate în plan și situației a găsit pretutindeni lipsă din temelii „până la 3 metri.“ Numai într’un singur punct s’a găsit temelia conform cu planul, lipsind și aci vr’o 30 centimetri. întrebat d. Schifeller, cum astfel stând lucrul, comisiunea de architecți numită de Eforie și compusă din d-nii Orăscu, Cerchez gi d-sa, a făcut recepția spitalului, d. Schifellers, a declarat că „făcuse în câteva puncte fondațiunile conform planului și când a fost întrebat de cel l’alți architecți unde să facă sonda giele, el a indicat acele locuri și astfel fondațiile au fost găsite bune.“ Ucis de concubină ! La Vesprim (Ungaria) s’a săvârșit o curioasă crimă. Femeia Iulia Ciomag, în vîrstă de 45 de ani, care de 6 ani trăiește în concubinagiu cu Ferenț Chegyi, și a ucis concubinul. Ferenț cu mai dase pe o casă de trei zile. Când se arătă, era beat mort. Iulia îl mustră, iar Ferenț o apucă la bataie. Apoi se culcă. Când adormi bine, Iulia Ciomag luă un drug de fier și-l crăpă capul dintr’o lovitură. Ferenț remase mort pe loc. Asasina a fost arestată. Iarăși Lecinski Următoarea o scrisoare primește „Galeții“ din Tulcea, cu data de 26 Septembre : Luni, 25 Septembre curent, cam pe la ora 5 seara, banditul Simion a prădat pe trei negustori greci între Budila și Nicolițel. Acești comercianți veniau de la via d lui Stefan Teodoroff, de la care cumpărasera vin. Unul din ei este d. Papadatos, al carui frate a fost împușcat de banditul Lecinski, la 12 Septembre 1888. Banditul a eșit din pădure înaintea acestor negustori, și fără vorbă multă, le-a venit bani; grecii ’i au răspuns că n’au bani, deoarece vin de la vie. Simion, supărat de acest răspuns, a insultat pe negustori și restindu se la el le-a zis: Nu v’am poruncit eu să nu umblați fără bani? Nu vă cred, desbrăcați vă, să văd dacă nu aveți pe sub haine chimiruri. Călători, neavând încotro, fiindcă Lecinski sta la trei pagi depărtare cu pușca întinsă asupra lor, s’au desbracat și după ce banditul a examinat din depărtare cu ochii că n’au bani, le-a luat la toți ceasornicele, ’l-a insultat din nou, și apoi le-a dat drumul zicându-le să plece repede. Nu apucară negustorii să facă cale de 20 de metri și Simion le-a strigat să se oprească. S’au oprit. Lecinski apropiinduse de el . — Bem (Stefan Teodorff), este la vie? întrebă el. — Da, răspunseră călătorii, venim chiar de la d-sa, de la care am cumpărat vin pentru stăpânii noștri. — Laă că știa eu cu cine am de a face, zise Simion rîsând; dar la spuneți, beiul are soldați la vie ? — Nu știm, răspunseră negustorii. Și Lecinski, pironind ochii asupra lor, le-a zis să plece. Negustorii cum ajunseră la Nicolițel au dat de veste primarului de neplăcuta întâlnire ce au avut cu Simion zis și Spaima Dobrogea. Lecinski era îmbrăcat cu o manta lungă, purtând pe cap căsulă albă. Era slab și îi tremurau mânele când avea pușca întinsă asupra călătorilor. Cinci minute după aceasta, trecu pe acolo d. Dude, cârciumarul de la Nicolițel, care fusese la Bănila pentru a coti niște vase din via d-lui Zafiri. D. Dude întâlni pe drum un moșneag cu manta lungă și cu căciula albă (acela era Simion) și-i zise : — Bună vreme, moșule, unde te duci pe înserate ? — Mă duc la vie, zise banditul, să caut ceva de lucru, căci copiii îmi mor de fume acasă. Și zicând acestea, Simion se făcu nevăzut. După cum spun călătorii greci, pușca lui Lecinski este scurtă, de cel mai nou sistem și o poate ascunde sub manta. Asasinat de frate Ni se raportează din Timișara . Ieri dimineță s’a găsit aprope de oraș cadavrul unui român bogat, anume Lazar Marcu. . Numitul iera cu gâtul tăiat. Polița a arestat pe fratele lui Lazăr, Vincențiu Marcu, bănuit că ar fi făcut crima. Vincențiu a și mărturisit. Mobilul crimei a fost o neînțelegere la împărțirea moștenirii. Tulburările din Ploiești Primindu-se telegrafic și din partea domnului procuror general informațiuni privitore la tulburările ce s’au întâmplat la Ploești în pre-ziua alegerilor județiane, se publică telegrama urmatore : „Cercetările aprópe terminate. Neputând pleca din Ploești din causă că alegerea colegiului III continuă încă și crezând prezența mea aici necesară, mă grăbesc a resuma cele ce resulta în mod cert și indubitabil din instrucțiune. Din grupul Grigorescu desbinându se mai mulți partizani, au ținut o întrunire vineri seara în localul sculei. „întrunirea acesta a fost tulburată și împiedecată de către Dobreștii și alți partizani Grigorieni. Sâmbătă seara având întrunire la liceu și partida Grigorescu, au venit acolo și parte din cei ce avuseră întrunirea din seara precedentă. Dobreștii voind a’i da afară, aceștia s’au opus și de aci s’a început învălmășeală și bătae de o parte și de alta, probă că se văd răniți și dintre reclamanții dintre părți. De la liceu, adversarii grupului Grigorescu s’au dus la întrunirea Radu Stanian unde în stradă au strigat: „Trăiască Stanian“ ! Răniți au fost 6, din cari 4 din grupul Grigorescu. Rănile lor, constatate de doctori, nu au nici o gravitate, vefind nici unul în incapacitate de lucra, ba încă luând parte activă ori și azi la luptele electorale. „După cum am și telegrafiat, sunt în posițiunea a afirma încă o dată, că amestecul administrației în această luptă este o pură invenție, probabil în scopul de a influența resultatul alegerilor. Dobrescu și ai săi face acu’ml declarațiuni că au fost în sala liceului două agenți polițienești, Tataru și Ciochină, am făcut să se verifice de judecătorul de instrucție acest fapt. Din cercetările sale și din depunerile martorilor sub prestare de jurământ, se constată că, în momentul desordinelor da la liceu, acești agenți polițienești se aflau la posturile lor în marginea orașului. In urma bătăilor de la liceu, acei cari se plângeau de cele întâmplate, adică Dobrescu și cei l’alți, au ultragiat pa polițaiul care venea să asigure ordinea publică. Acest fapt a fost constatat prin proces verbal, pentru ca culpabilii să fie dați judecății“. Procuror-general, Barada (Monitorii) UN DUEL DE SENZAȚIE NI se vestește din Pesta : Un scandal nt mai pomenit s’a petrecut la Budweis. Ofițerul de infanterie apur se supărase atât de reu pe un cățel care-l trecuse printre picioare, încât il fugări pe stradă cu sabia în mână. Ziarul local publică câteva linii asupra acestui fapt, linii în care ofițerul iera criticat, dar nici decum insultat. A doua zi redactorul ziarului fu oprit în fața redacției de doi ofițeri cari ii cereau socoteiá zicând că ceia ce se puricasesera o infamie. Ziaristul respinse insulta. Atunci ofițerul îl făcu „porc decâne“ și-i trase una cu bastonul; redactorul pară lovitura și trase câteva palme lui Spur. In acest moment cel lalt ofițer trase sabia. Spur asemenea. Ziaristul fugi în redacție. Urmară provocații. Redactorul răni pe un ofițer și fu ușor rănit de cel-1alt. Tot orașul și-a manifestat simpatia pentru ziarist: CRONICA CAPITALEI Hoț de piei S’a condus secției 4 Marin Gheorghe, căruțaș din calea Văcărești, fiindcă a furat două piei de berbec de la Nicolae, din comuna Roșia. # Vinofil Ilie Crăcea, vior la d. dr. Argeșanu, fiindcă a furat vin din buțiile stăpânului său, a fost arestat.m Spărgetoare de cap Femeia Dobrița Gheorghe, din strada Bărbătescu No. 3, care a spart capul fameei Anica Constantin din strada Libertății No. 7, a fost arestată. 3 Rătăcită Secției 75 a fost dusă o copilă ca de 23 luni găsită pe strada Ursului. Q Lucruri perdute S’a depus la poliție un notes conținând o scrisoare și o recipisă de mandat poștal ale d-lui Gheorghe Gavrilescu, găsite pe cheiul Dâmboviței. Is’oria, „VJ niversul ai“ AMORUL BAU 195 ARCHIDUCELUI RUDOLF DKlli DIN CASTELUL MEYERING Roman istoric contemporan de mare sensațiune. Cap. CXLIX In America — Și ieü viau să capăt informații asupra unui actor. Elfridagi Graz ieșiră. — Nea urmărit! Ne spionează! zise Elfrida îngrozită. — Și eu cred tot așa. Se urcară în trăsură și se duseră se viziteze strada Macdonald. Rănaseră uimiți de ceea ce văzură. Toată strada sor e proprietatea lui Macdonald : palate peste palate, ateliere peste ateliere. Când se intorsera la botez înserase. Curând sosi și Wileon. — Casa se gata, zise iei, putem să ne așezăm în ea. Dănțuitoarea și-a și transportat bagajul. — Când ne strămutăm ? — Chiar acum. Trăsura așteaptă. Iși luară bagajele și se urcară cu toții în trăsură. Merseră mult. In sfîrșit se opriră înaintea unei case mari afară din oraș Casai era înconjurată de grădină. Wilson deschise poarta și urcară scările ajunseră într-un vestibul foarte lucios mobilat; ceea ce atrăgea atențiunea în acest vestibul era un chinez, care sta în picioare, nemișcat, lăngă ușa ce ducea la apartament. In afară de chinez, nici un servitor. Nimic nu se mișca în totă casa Efrida fu cuprinsă de un fior. Când Wilson întră în vestibul, chinezul căzu în genunchi, își încrucișă mănele pe piept și placă capul. In acelas timp, ușa de spatele lui se deschise. Chinezul rămase nemișcat în poziția lui. Wilson invita pe musafirii săi să intre. Graz și Elfrida intrară într’un salon foarte elegant mobilat. Wilson îl urmă și după el ușa se închise fără zgomot. In același moment în vestibul se petrecu o scenă curiosa. Ca și cum ar fi fost pus în mișcare d’o maginerie, chinezul sări în sus. Un moment stătu nemișcat, drept în picioare. Apoi începu să se miște îndărăt. In același timp se auzi un zgomot ca și cum s’ar fi împins un zăvor puternic și chinezul se opri. Avea aparența ca și cum acest chinez ar fi fost paznicul și închizătorul mut al ușei, ca și cum corpul său nu ar fi fost de carne și oase, ci de fier, ca și când ar fi fost numai un automat care nu putea face decât anumite mișcări și aceste numai când o voință străină îl împingea. Saü i era în adevăr un om, care putea să se fie așa de liniștit și de nemișcat ? Trăia și numai aparența era de mașină? Lumina din vestibul nu cădea plină asupra lui. Chinezul se mișca. Vederea lui îți da fiori. Graznica crimă din Ilfov Un preot bănuit Alaltă era dimineață, s’a descoperit în lacul Grampa (Ilfov), o famie înecată. Să presupune o crimă. Femeia acesta este mama preotului Costache Nicolescu. Vecinii spun că preotul avea purtări rele către mamă-sa , și din faptul că femeia s’a găsit în lac, pa când dânsa nu eșia din casă din pricină că nici nu vedea, nici nu putea merga, lumea îl bănuește. Tn leu scăpat La Palermo a fost o panică teribilă, provocată de scăparea unui hu din menageria Howe. Aprinzându-se hala de pește, lângă care e menageria, a luat focui aceasta. Animalele au putut fi scoase, dar în învălmășeală un leu scăpă și apuca pe stradă. Vestea despre scăparea leului s-a răspândit cu o iuțeală surprinzătoare. Toate ușile caselor se închiseră numaidecât, ba unii oameni mai fricoși se ascunseră chiar în pivnițe. Leul n’a făcut nici un leü; după ce s’a primblat puțin, iei s’a lăsat să fie ademenit și băgat în cușca sa de un servitorul menageriei. Pagubele făcute de incendiu se urcă la mai mult de un milion. Acte oficiale La departamentul de interne, sunt numiți și transferați. In administrația poliției capitalei, d. D. Cernovățeanu, sub-comisar cl. I pe lângă prefectura poliției capitalei, în locul dlui G. Bolluș, demisionat. * In administrația județului Tutova, d. Dumitru Ionescu, actual copist cl I în cancelaria județului Tutova, ajutor de subprefect la plasa Tutova, acel județ, în locul dlui Iorgu Reno, care rămâne în disponibilitate. * In administrația județului Constanța, d. Ion Fiorescu, fost comisar, comisar al orașului Cernavodă, în locul d lui Dimitrie Barza, care nu posedă aptitudinea necesară unui funcționar polițienesc. D. Nicolae Constantinescu, actual ajutor al administrațiunei plasei Constanța, șef de biuron în prefectura județului, în locul dlui Teodor Gr. Voinescu, trecut ca controlor al județului. * D Nicolae Livezeanu, actual ajutor al administrațiunei plășei Mangalia, în aceiași calitate la plasa Constanța, în locul d-lui Nicola Constantinescu. * D. Ernest G. Miclescu, fost subprefect, ajutor al administrațiunei plășel Mangalia, în locul d-lui N. Livezeanu transferat. Sa numesc definitiv la catedrele lor : * D. dr. Leon Scaly, profesor de clinică chirurgicală și oftalmologie de la facultatea de medicină din Iași; * D-na Anastasia Popovici, institutore la școala de fete din monastirea Văraticul, comuna Filioara, plasa De Sus județul Neamțu și Dna Eleonora Dimachi, institutore la clasa II de la școala de Ste din Tătărași Iași. S’au înaintat la gradul de sublocotenent - reservă, în arma cavaleriei, sergenții Gussi, N. Alexandru, Ducea Alexandru și Migheru Adrian, din reg. 1 roșiori, la corpul 2 de armată. * S’au înaintat la gradul de sublocot. în retrvă, în arma infanteriei, sergenții bacalaureați Faifar Gheorghe și Lazarescu Eracle, din regim 2 linie, însumânduse la corpul 2 de armată * D N. M. Albu, actual numărător de cupoane, se numește verificator cl. 2 în direcția comptabilităței generale, în locul dlui Octavian August Aisenti, înaintat. * D. Iacob Radulianu, actual controlor cl. III, s’a înaintat controlor cl. II, în locul dlui I. Trniscu, iar d. Al. Petrescu controlor cl. III în locul d lui I. Radulianu, înaintat. Duminecă, 113"Membra 1889 Fata profesoară la o școlă de Mers La Novara, în Italia, s’a angajat in profesor de limba francesă la cursul superior al școalei reale o domnișoară t^nora și foarte frumușică. Acesta e singurul caz de acest soi în toată lumea. Glumeți spun că nu e minune săVaudă într’o bună dimineață că d ra profesoară a fost furată de vreunul din elevii ei. Un lucru e sigur: că toți elevii au să învețe pe capete. O crimă scârboasă Se denunță „Țării libere“ că un domn S..., fiul unui mare comerciant din Craiova ar fi comis faptul de siluire asupra unui copil de 10—12 ani; copilul a și reclamat parchetului ; se zice că acest domn S. a mai fost dat judecăței pentru sodomie. Epilepsia în teatru In teatrul german din Pesta s’a petrecut o scenă care a emoționat adânc publicul. Un domn din statul întăi a fost apucat, în cursul actului 3, de un atac de epilepsie. Câteva minute, el s’a svârcolit în spaime, pănă să vie doctorul. Publicul, speriat, a părăsit sala, dar după îndepărtarea bolnavului, s’a reîntors. ........................ ....- ------------------- Știri prin poștă Un ucaz al țarului dă dreptul ministrului de finance ca să controleze lucrările comptuerelor de bancă din Rusia. Noua lege autoriză pe ministru a impune stabilimentelor de bancă condițiunile operațiunilor lor. Ministrul de finance va avea de acum înainte dreptul ca să controleze registrele, când va crede de cuviință.* =* * Patru studenți în medicină din Kiel (Germania) au avut o idee originală. Zei au trimes primarului din Atena, D. Filamon, o scrisere alcătuită în limba greacă veche cu următorul cuprins: „D Iul primar al Atenei.—D-le primar. Suntem patru mediciniști și am fi mers bucuros la Atena, ca să aducem omagiele nóstre fiului regelui Vistin și blondei prințese Sofia. Dar, fiindcă din nefericire ne lipsesc banii, suntem siliți să stăm acasă. „Salutare ție dumne!“ Ar fi nostim ca d. Filamon să le tri*meată bani de drum. ^ * „Pol. Corresponded“ primește din Petersburg urmátórele : Re întorcerea la Belgrad a reginei aici toți nu numai că o aprobă, dar o salută chiar cu entusiasm, căci prin acesta, ei consideră pe fi regele Milan ca învins cu desăvârșire și dat la o parte. Iacă de ce în cercurile ruse toți cred că Milan a luptat din răsputeri pentru a împiedica pe ex-regina să mergă la Belgrad, dar că nu -ia succes aresta. Opinia publică rusă crede că Scupcina va da satisfacția cuvenită reginei, iar Milan chiar în interesul său nu se va opune la ceea ce va hotărî Scupcina. * * Ni sa scrie din Roma că guvernul italian pregătește o mare mișcare consulară. Se vor numi consul și viceconsuli în tote țările numai supuși italieni. * * * * Din Berlin ni se scrie că Abisinia, în caz de război, se va alipi întreitei alianțe. * * D Carnot a semnat decretul care numește pe generalul Fevrier mare cancelar* al Legiunii de onoare, în locul generalului Fraidherbe decedat. * CAP. CL. Frații Să ne întoarcem la Viena și să urmărim o cunoștință a noastră, pe vânătorul Toma. In momentul în care 1 găsim el intră în teatrul unde a jucat Elfrida și întreabă de ea. Dar Elfrida a plecat. Unde ? Numai văduva Krause poate să știe. Toma aleargă la văduva Krause, și aceasta îi spune că Elfrida a plecat în America. — Afurisit scrâșni Toma. Și cu toate astea trebuie s’o găsesc. El < și din Viena și cu pași mari se îndreptă spre păcurăria prințului Kaminski. In aceiași vreme prințul se apropia de pădurărie. Avea ceva de vorbit cu Hartman, care ținea locul lui Laner. Pădurarul șef sosi și el în curând. — Am auzit, zise prințul, că ascunzi aci pe un străin.Proprietatea mea nu e adăpost pentru vagabonzi! — Alteță... — Ai auzit ce am spus ? — Alteță, nu puteam să fac altfel... Vorba de vagabond mă doare în suflat. Dacă ați ști... — Ce să știu ? — Ar fi mai bine să tac, dar odată tot o să se aflu... — Vorbește, îți ordon. — Alteță, eu însumi m’am speriat întăi când am văzut pe alteța sa ; îmi închipuiam că principele Toma a murit de mult. Intr’o sară, am găsit culcat aci pe patul din pădurărie. Kamniicky păli... La asta nu se așteptase. Acela pe care -l numise vagabond, i era fratele său mai mare Toma care de mult, certându-se cu tatăl său, părăsi casa strămoească. — Prințul nu voia să fie recunoscut și ieu nu știam ce să fac. Cu toată vremea care a trecut, l-am recunoscut numai decât. — Trăește ?... Ie aci?... Zie în sfîrșift Kaminski cu glas zugrumat. (Va urma).