Universul, octombrie 1889 (Anul 6, nr. 223-248)

1889-10-14 / nr. 234

Anul VL•—Jo. ..234 ________ . .Billig glB HSM$g 118 »Imnețe_____________________________Sămbăta, 14 126­ Octombre 1889 mR £ XI TOTE ZILELE LA 1 ORE LIMN­EATA SSR&CȚU ȘI ASMEIKISTRAȚIA BUCUREȘTI, STRADA BREZOIANU, I © BUCUREȘTI CAPITALA : jjj jijoețK ! Pa­un »a . . . SO­riei Pe 1 an. . . . 24 Le Pa 8 lunii * . 10 ‘ Pa 8 luni ... 12 „ Pe 8­ luni , Pa 3 luni ... 6 „ ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE PRIMESC NUMAI LA ArtfEl X LâB STRAJ­IA ZIARULUI BUCUR­EȘTI STRADA BREZOIANU II, BUCUREȘTI rTnrntmirmnnn­iiiiH n nunii iimniim nivTiitrrmnfr­ ffîirr^­riTnn~nm i ^iTirrTli miiiiiiiiiii tiu­i­i­i­i­ii­ ii T]-riniiiiiiiii-rin" [m­in ich­i,rim CALEHDAR PE 1889 Ortodox Vineri 13 Octombre. — Martirul Carp și Papii. Calilic Vineri 25 Octombre. — Crispin: Serels resare la 6,29; apune la 5,50. Efemerida 13 Octombre 1877. — M. S. Domnitorul vizitează pe răniți­ ro­mâni și rugi din lupta de la Borza Dubnic, apoi inspectează avant­­posturi la. București, 13 Octom. Adevărul și drepta­tea tot trebue odată să iasă la față. Se știa campania vio­lentă și disprețuitore­începută de austro-un­­gari și mai ales de ma­ghiari în contra Ro­mâniei, pentru că a de­nunțat convenția de­­ comerț, și a făcut ta­riful zis autonom. Se spunea sus și tare că țara aceasta va fi pierdută. Că noi nu vom mai avea nici produsele fabricate in­dispensabile, nici vom găsi debușeu pentru produsele noastre. S’au făcut de amân­două părțile cercetări pentru punerea baze­lor unei convenții noue, după norme drepte. Se știu propunerile delegaților noștri . E­­rau nu numai drepte, ci chiar idulgente. Cu toate aceste, delegații monarhiei vecine nu le primiră . Ei voiau să aibă toate drepturile și nici­o îndatorire. *­ * SMi* Bis..1 * * IW» i,­:j tS £ ■ §g] Tratativele s’eu rupt. Tariful autonom s’a aplicat,—și România n’a pierit. A găsit mijlocul sa și importe, să și es­­porte. Sporul de preț al unor articole a putut să fie suportat. Ca esport am ales, am folosit­, condițiile bune ce ni s’au­ oferit mai ales de Italia au făcut ca comerțul de vite să înflo­rească. Acum, asta e diferința, nu mai e su­pus comerțul român șicanelor ce i se fă­ceau de autoritățile ungurești. In loc să fie primită cu antipatie și cu bănueți,­­marfa noastră de esport a fost acceptată cu simpatie și cu încredere. Ne-am făcut afacerile... dar nu pe ale Austro Ungariei. * * * Dovada iat’o. Vecinii noștri, lăsând la o parte fanfa­ronada, au­ început a recunoaște pagubele ce se simt din causa tarifului nostru au­tonom. Au început a se tângui el acum,—-a început a ne face ei propuneri. Ministrul nostru de externe, trecând prin Viena, a fost foarte favorabil primit de guvernul austro ungar, „et pour cause.“ Causa e..„ încercarea de a lega noul tratative pentru încheiarea unei convenții comerciale. Ceea­ ce ne bucură, e faptul că suntem rugați noi acum, pe când vecinii noștriî credeau c’o să le cădem în genuchi. Iată ce mieros vorbește „Neue freie Presse“, care ne trata la început cu atâta dispreț : „Ce vrea România­? Libera esportare în Austria a produselor sale agrare. Gu­vernul austriac a declarat în mai­ multe rînduri că e dispus să o acorde, dar sub rezerva de a primi compensații suficiente prin reducerea drepturilor de intrare a­­supra produselor industriale. Austria e dispusă a acorda libera importare a ce­realelor și a vitelor“... „Nu pricepem ne­crederea cu care Ro­mânia a primit cererile noastre pentru înoirea tratativelor“. Și așa mai departe. Ast­fel, mai înțelegem! In situația de acum, putem sta da vorbă. Sperăm că buna-voință nu­ va lipsi din nici o parte, pentru ca relații comerciale oneste și drepte să reîncepă și cu Austria și cu alte țări. Războaiele vamale aduc tot­deauna pa­gubă tuturor părților . De aceea, nu noi putem dori prelungirea lor. Intrarea s-a­tinstel (Ve« pag. 3.) Un câștig de JUMETATE MILION și multe alte importante câștiguri, fără ni­ci o perdere de bani. La 19 Octombre curent și la 19 Decem­bre luna viitare, vor avea loc irevocabil două trageri ale împrumutului Italian, ga­rantat de stat „Prestifo fu­orcifianto44 în care se póte câștiga afară de un premiu de o jumătate milion alte premiuri forte însemnate. Prețul unei obligațiuni Le­ 18. * a 5 „ „ 85. a 10 „ 165. Cererile însoțite de cost, să se trimită fără întârziere la administrația ziarului „U­­niversul“ strada Brezoianu No. 19, Bucu­rescu, care garanteză pentru prompta și e­­xacta efectuare a comandei. IPf““ Citiți anunelul explicativ pe pagina 3 a. MM FRANȚA (Corespondența part­ a „Universlulu). Parta 11 Octombre. O grevă colosală Is Sens a izbucnit o grevă colosală. Tratările ei din o parte și din alta, s’a început, prin delegați, să se trateze pentru împă­ciuire ; compania însă a rupt între vorbi­rele, zicând că lucrătorii cer prea multe concesii. Iată ce cer aceștia principalminte : Leafa de 5 fr. 50 pe zi de fie­care om, casa de economie se fie condusă de lu­crători ; amenzile pentru lipsă de lucru se fie suprimate. Compania a afișat că nu poate concede alta, decât să sporească toate salar­ele cu 7%. Violențe Fierberea spiritelor e mare. Mei multe batalioane sunt însărcinate cu menținerea ordinei. Intr’o adunare, grevistul Lamendin a fost viu aplaudat, în urma unui discurs în care a ars că patronii trebuesc bătuți și fracutați. întrunirea a fost interzisă, dar tu a­proape să se apuce de per armata cu gre­viștii surescitați. Consecințele grevei încep a se simți ! Mai toate fabricele s’tiu închis, din cauză că nu mai au cărbuni pentru magine. Aceasta va arunca pe stradă și alți mulți oameni,­­ ceea ce va spori considerabil pri­mejdia. Alte trupa se țin gata ca să fie trimese la fața locuia;. Hot îndrăzneț Acum câte­va zile, un om de vre­o 40 de ani se duse la un otel din strada Grienela, în Paris, și ceru o ca­meră ca să petreacă noaptea. El se înscrise sub numele de Carol Dubois. A doua zi diminea­ță, dispăru. Chelne­rul constată atunci că mai multe odăi fuse­seră prădate, între alte­le și a unui amploiat de comerț. Cum va fi transpor­tat lucrurile fără să se observe, nu se știe. Luase haine, giuvae­rul, cum și o medalie din campania Tonki­­nului. Ieri, atelierul întâlni pe stradă pe pretinsul Dubois. El era elegant îmbrăcat cu haine fu­rate, avea inelele șter­pelite în degete, și se plimbla cu mare ifos pe ulițe, cu medalia Tonkinului­ia piept. Hoțul fu arestat. La poliție, n’a voit sâ’și spuie numele dar la dânsul s’au găsit hârtii pe numele, de Bonnet. E un măcelar. Ea, pe zi as trece, la proporții mai mari, astfel că azi numerul lucrătorilor în gre­vă trece peste 10.000. Din toate minele de cărbuni din loc, nu­mai în una se mai lucrează. In misele din Bourges și din Bully- Drenai însă se lu­crează, dar muncitorii trebue să fie pro­­teg­ați de trupe în contra atacurilor gre­viștilor. Societatea de la Lievin, iasă, unde sunt 3000 de minieri, e aproape se sufere consecințele grevei. Tramvai omorîtor Tramvaiul cu abur­ care face sem­­en­l între Lille și Roubaix mergea al­ltă-sară în dreptul lui Saint Ghislain, când o cioc­nire teribilă se produse. Mecanicul opri mașina, luă un felinar și descrise ca să afle ce era. Un om era între roate, cu picioare cu desăvârșire rupte și aruncate în altă parte. Nenorocitul muri, până nu ajunse la spital. El se numea Pro­cureur și lase o dava și șase copii muritori de foame. Brutus, întâmplări din țară Omorul din Bacău S’a găsit într’un puț da pe margini șo­selei județiene, teritorul comunei­­ Senda­­leni, județul Bacău, cadavrul locuitorului Vasile V. Marza, din comuna Berești, în stare de putrefacție. Din cercetările făcute bănuiala cade asupra indivizilor Dumitra­­chi V. Marza, Dumitru Luca, Vasile Ba­­ciu și Stefan Donea, cari sunt trimiși par­ch tului. La 5 Octombre a. e., in moara locui­­torului Ioje Patrașu, din comuna Cieja,­ județul Bacău, s’a găsit strangulat morarul Andrei Duma, care era atins de epilepsie. © Crimă în Roman Locuitorul Ion Afumatul, din comun /

Next