Universul, martie 1890 (Anul 7, nr. 49-75)
1890-03-01 / nr. 49
ármi TPf.—»• 4«. CALENDAR PE 1890 > Ortodox Miercuri 28 Februarie.—Curiosul Vasile. Catolic Miercuri 12 Martie.—Părăsime. Soarele răsare la 6.20; apune la 6.01. Efemeride 28 Februarie 1522. — Radu Vodă Călugăru ocupă a doua oară tronul țarei românești. București 28 Februarie Revenim asupra chestiei pensiunilor, pentru că, fiind în studiul Camerei și aproape de rezolvare, ie mai mult decât oricare la ordinea zilei. *? * îi» In regimul de până acum, funcționarii județelor și comunelor ierau cu totul trecuți cu vederea și lăsați în sarcina comunelor și județelor. Unele din cele îngrijati sau cel puțin au încercat timM tunuri11 și T .C3S@J pay.txi Altele nu s’ați gândit c sat n’ati fost în stare s’o După experiența făcută ,osele de pensii județene cu cimiuirue, pe acolo pe unde s’ati înființat, n’ati dat nici un resultat bun, din lipsă de mijloace și din multe alte cauze. Avem dar o întreagă și numerdsă clasă de funcționari cari sunt expuși să muncească o viață întreagă în serviciul public, fără ca bâtrânețele lor să fie câtuși de puțin asigurate. Nedreptatea acestei stări de lucruri ie vedică și strigătore. Oare județele și comunele nu sunt rele părți constitutive din marele tot care se chiamă stat ? Oare serviciile acestora nu sunt părticele din marele serviciu public, care are drept țintă îngrijirea interesului obștesc? Neapărat că da. Lucrul e evident Atunci, pentru ce distincțiune între funcționari comunali, județeni și cei’alți funcționari ? Nici un motiv serios n’a putut determina această distincțiune; din potrivă, ea constitue o gravă nedreptate, pe care trebue s’o înlăturăm. Sperăm că parlamentul va face aceasta; dar în tot cazul, îndemnăm pe funcționarii comunali și județeni din toată țara să petiționeze la cameră pentru a li se face dreptate.* * * încă un punct din complicata chestie a pensiilor voim a atinge azi. Din cauză că regimul în ființă iera prea riguros și dădea naștere, în practica zilnică, la o mulțime de nedreptăți, s’a căutat o corecțiune și s’au acordat o mulțime de pensii viagere. Nu se vorbă s’au acordat mai mult familiilor funcționarilor înalți decât celor cari cu adevărat au nevoie. Noua lege a pensiilor, cel puțin așa sperăm, se menită să curme nedreptățile din trecut. Atunci cum va remânea cu pensiile viagere acordate pe o cale escepțională? Noi cerem casele să se regularizeze, adică să se taie. Asemenea pensii să nu se mai dea pe viitor decât celor în adevăr săraci, cari ar deveni neapți de serviciu în scurt timp. APARE IN TOATE ZILELE LA 7 ORE DIMINEAȚA K£33AOȚlA fți ASBIHIBTSAȚIA j3TTO-CTT2E3£?'X’±.—Sitrad-a, IBrezioiswn.'U. Ko. 19.-BXJ'CXr^Tr^'I’X. ANUNȚURILE, INSERȚIILE ȘI RECLAMELE SE FICUSE NUMAI LA Regimentul, al cărui comandament honorar i l’a acordat nepotul ca, când cu călătoria sa la Osborne, a primit din partea maiestății sale britanice un cadou constând într’un vas minunat de argint, pentru puncut. Pictorul Angeli se va duce la Windsor ca să facă portretul reginei, cu epolete de colonel german. Se zice chiar că împărăteasa Indiilor ar fi dispusă să facă o călătorie în Germania, ca să-și inspecteze regimentul. O bancă clericală Anglia, de o bucată de vreme încoace, își dă toate silințele ca să se apropie de Papa. De ce ? Se asigură că ar fi la mijloc un sistem de curtenire a șefului bisericei Catolice ca să intervie în chestia irlandeză. Se știe că Papa are nevoie de bani și că a arătat dorința sa de a se constitui o bancă bisericească. Guvernul englezesc a hotărît să sprijinească întreprinderea, asociându-se cu pantoficele în întreprindere și constituind o bancă anglo-romană. Direcția centrală va fi la Vatican. La Londra va fi altă direcție, care va fi condusă de marchizul de Bute, se vor face sucursale în toate țările din lume. Accident teribil Marția trecută, o ciocnire teribilă s-a întâmplat la extremitatea de nord a stației Citadela, între expresul scoțian care plecase din Londra, în ajun, și o locomotivă izolată a companiei caledoniane. Sosind la Carlisle, trenul era în întârziare cu jumătate de oră și mergea cu o repeziciune de 20 mile pe oră. Mecanicul voise să tragă frânele, dar trenul își păstră iuțeala din cauză că roțile eraulunecoase de ghiață. La o mică depărtare de stație, convoiul se izbi de o locomotivă care sosia tocmai în ajutorul lui. Atât de puternică a fost izbitura încât locomotiva a fost aruncată înapoi, la depărtare mare; trenul expres se opri pe loc. Cele două d’intă, vagoane s’au sfărîmat. O femeie, o domnișoară și doi bărbați fură uciși pe loc. Un număr mare de călători, cari ocupau vagoanele următoare, au fost răniți greu. Accidentul producându-se noaptea, călătorii au fost cuprinși de o spaimă grozavă. Câțiva răniți au fost îngrijiți pe loc de doctorii sosiți din Carlisle. Răniții au fost transportați apoi în salele de așteptare ale stației Carlisle și în oțelele din oraș. La 10 inși a fost de nevoie să li se taie picioarele. Nenorocire pe mare Vine vestea din Cuxhaven că vaporul englez „Claymore“ mergând de la Liverpool la Hamburg cu o sarcină de 4000 baluri de bumbac, s’a izbit cu vaporul german „ Coriolanus“. Cele două vapoare s’au înecat. Din mateloți nu se știe dacă a scăpat vreunul. Ziarele de aci, dând seamă despre acest fapt, își arată frica ca acest accident să nu . ADMINISTRAȚIA ZARULUI BXJC CRIREȘTI.—Stxm.a«, Bresnoia.m.u. IsTo. 19.BTJCTJEESTE fie semn a unei viitoare ciocniri europene, în care Anglia să lupte contra Germaniei. O știre de senzație „Times“, „Daily News“ și alte ziare de aci publică « depeșă din America, — dată ca sigură, — foarte gravă. E vorba de campania ce se duce, dincolo de ocean, în contra disecției cadavrelor. S’ar fi producând delicte revoltătoare. La New Albany s’ar fi prins trei medici cari, de multă vreme, cu ajutorul unor negri, ar fi exercitat tâlhărie sistematică de cadavre. Intr’o noapte, poliția, prinzând de veste, voi să aresteze pe vinovați. Insă doctorii și cu negrii săriră la bataie, mai mulți polițiști fură răniți și un negru căzu mort. Aceste fapte se înmulțesc în Lumea Nouă; tribunalele intervin cu pedepse mari, dar dragostea științei e mai tare decât severitatea justiției. Vest e de pe stăpânul prăvăliei Radu Stănescu cu un cuțit tăios, în scop de a’l omorî spre a’l jefui. Auzind zgomot în prăvălie, soția cârciumarului ce se afla în camera ce dă în prăvălie, a eșit să vadă ce se petrece acolo, atunci individul Vasile Negulici s’a repezit și asupra acesteia, dându’î o lovitură în partea dreaptă a gâtului; după aceia numitul Vasile a plecat la spital și ducându-se în pod unde se aflau hainele bolnavilor a luat mai multe haine din pol și le-a dus sub scară; aci a luat peste hainele sale cu care era îmbrăcat o haină și o pereche de pantaloni spre a se trăvesti în scop de a nu mai fi recunoscut, căci se remarcase prezența sa în cârciumă din timpul zilei. In timpul când densul era aproape îmbrăcat, o servitoare a spitalului duilit bucate intendentului spitalului și trecând pe acolo, a fost trântită de acesta și bătută, crezând că ea îl urmărește, la zgomotul făcut de acesta cum și la țipetele servitorei, sărind în ajutorul ei și ceilalți servitori ai spitalului, numitul Vasile a luat-o la fugă spre Olt și, prinzându-se de către un servitor al spitalului împreună cu gardistul postat la localul prefecturei, a fost adus la poliție și în urmă confruntându-se cu soția cârciumarului ce este lovită mai puțin grav, a fost recunoscut de dânsa nasnlar al faptului comis, fiind și pe DIN ANGLIA Corespondența part a parului „Universul“ Londra. 25 Februarie O regină colonel Regina Victoria a Angliei își împlinește foarte conștiincios datoriile de colonel de dragoni prusiani. dota întâmplări din țară Un hot îndrăsneț 2 1 In seara de 22 Februarie între orele 5—6 individul Vasile Negulici de profesie servitor, iar de fel din Ocna Sibiului, ținutul Transilvaniei, după ce a consumat mai mult vin în cârciuma lui Radu Stănescu, din T.Măgurele, unde se afla încă de la ora 12 din zi bând mereu, a rănit grav la cap și ure joi, 1 l.T W»rt* 1«i>® 1 Citim în ziarul „Isada“ din T.Măgurele: „Viscolul de mercuri și joi ni se afirmă că ar fi făcut pe unele locuri pagube, desvălind case și alte clădiri slabe. Puterea lui era atât de mare, încât nu putea să răsbească ori sau trăsură nici 20 de pași; încurajați de viscol, lupii s’ar fi aratat în câteva comune. “ Curier judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Escrochi dibaci Dumitru Ionescu și Constantin Mateescu sunt preveniți de escrocherie. Veți ști despre ce e vorba ascultând uu reclamant, de... „—Mă plimbam într’una din zile, pe când era vreme frumoasă, și mă îndreptam spre șosea, când fui întâmpinat de Const. Mateescu, care de vre-o săptămână se afla mereu pe urmele mele și-mi adresase deja cuvântul.—-Te plimbi ? mă întrebă el. — Da, vremea e frumoasă, pare că ar fi primăvara.— Te duci la șosea? și eu merg într’acolo; dacă-mi dai voie, am face drumul împreună. —Bucuros. Și iată-ne mergând împreună. La primul rând de la șosea un plimblător, mergând mai iute, neîntrecu, observai, fără ca să-i dați importanță, lucrul acesta, mai ales că în acest moment explicam lui C. Mateescu cauzele influenzei, de care zicea că se teme. De o dată văzurăm căzând un portofel din buzunarul primblătorului care ne întrecuse. — „Taci din gură, zise Mateescu, pare a fi îndesat bine și vom împărți conținutul lui amândoi.“ In același timp, îmi întinse portofelul pe care-l luase, zicândumi : „Bagă-l în buzunar. Buzunarele mele sunt pline. Făcui greșala să-l ascult și băga! în adevăr portofelul în buzunar. Ne urmam plimbarea, și reluasem convorbirea despre influenza, când plimblătorul dinaintea noastră se opri, și căută prin buzunare, se uită prinprejur, ca un om care caută ceva. Apoi, de o dată se îndreaptă spre noi, zicându-ne: Domnilor, nu cumva veți fi găsit portofelul meu? — Nu, răspunse Mateescu. — Eu tremuram, deoarece aveam portofelul în buzunar. — O să vă caut, zise primblătoril adresându-se spre mine și își și băgă manile în buzunarele mele. Își află firește portofelul și amenință să mă dea justiției; îmi zise tâlhar, pungaș, escroc. Nu ziceam nimic, dar simțiam cât de multă dreptate avea. In sfîrșit, se duse, și mă mai liniștii. După câteva momente, Mateescu se uită la ceas și