Universul, ianuarie 1891 (Anul 8, nr. 5-24)

1891-01-15 / nr. 10

Anul VIII.—No. 10 CALENDAR PE 1891 Ortodox Luni, 14 Ianuarie. — 14 Păr, uciși la Sinai și Raiul Catolic Luni, 26 Ianuarie. — Policarp. Soarele resare la 7.27 ; apune la 4.59. Noul PREMII La: Abonați De la 15 Iannare 1891 „LVVVJEKSlJjr>» politic cotidian deschide un nou­ abonament cu următorele premii extraordinare : Pentru 3 luni în capitala lui 6.— „ 3 „ în județe „ 8.— unu........... 1 Calendar American cu foi zilnice pe 1891. 1 „ al „Universului“ (un frumos vo­lum ilustrat de 100 pagine). 1 „ de buzunar. 1 „ de perete. 1 Roman Iubire ) sau un roman 1 „ Sirena Capitalei ) de 2 volume. „Universul Literar“ pe trei luni, I sticluță, de parfum fin și Unul din următoarele obiecte după alegere: O frumoasă brățară de damă, ultima nou­tate, care se vinde cu 6 lei cel puțin; o frumoasă broșa pentru damă; o mică toa­­letă de buzunar brodată în mătase, care conține un pieptene, o oglindă și un în­­ch­eiator de nasturi sau o călimară de ni­chel portativă cu 4 resorturi. Pentru 6 luni în capitală lei 11.50 . 8 „ în județe „ 14.75 ZPZSIEü SYLXI mmmmmsa Toate calendarele de mai sus. Un roman de 4 volume. „Universul Literar“ pe timp de 6 luni. O mică sticluță de parfum fin și 2 din obiectele de mai sus, după alegere, adică: brățară, broșa, toaletă, călimară. Pentru 1 an în capitală iei 22.— „ 1 „ în județe „ 28 — Toate calendarele de mai sus, i romane de 4 volume fie­care. ,Universul Literar pe timp de un an. O mică sticluță de parfum fin și toate­­ obiectele de mai sus, adică brățara, broșa, toaleta și călimara. Premiile se expediază imediat după pri­­mirea costului abonamentului. Abonații de prin comunele rurale, când ne vor trimite costul abonamentului vor bine-voi a ne indica și oficiul poștal cel mai apropiat pentru a le trimite pre­miul acolo, de­oare­ce poșta (mesagerii) refuză de a primi pachetele pentru comu­nele rurale. ___________________ ammmE^SBasasBammmmmm mmmmaamBmammmmmmm­mmmmvnm N.B. Toate romanele cari au­ urmare nu se pot da separat; trebue luat întregul ro­man. Abonații care voesc a avea o operă complectă, adică mai multe volume decât cele ce acordăm ca premiu, vor plăti mai mult pentru fie­care volum numai 8 © bani. București 14 Ianuarie. In chestiile privitoare la instrucția pu­blică, noi ceștia de la „Universul“ nu ne­am arătat nici o dată zgârciți. Fiind­că școala formează un popor,­­ fiind­că din­ ce în ce puterea intelectuală primează puterea brutală, stăruim ca să fie cea dintâi preocupație a oamenilor noștri politici școala. dar, simt fel de fel de sisteme de or­ganizare a învățământului. 5 Bani în Capitală,­10 Bani în Județe. In unele părți, se ține la centralizarea instrucției, — ca în Franța, în oare­care măsură, în care Parisul absorbe totul. In altele, instrucția e mai puțin luxos organizată—poate—dar mai difusă: Elve­ția poate fi un exemplu. E întrebarea, care, pentru noi românii, din cele două sisteme mai sus espuse e mai bună ? Țara românească nu are o cultură tocmai veche.—Aci avem mai împrăștiat elemen­tul incult,—mai numeros. De aceea, se cade ca și sistemul de or­ganizare a învățământului să fie mai des­centralizat. Căc­­e lucru lesne de înțeles că producția centrelor, producție puternică, trebuie se aibă ca temelie un contingent de minți harnice din toată țara. Scăparăm — cel puțin în formă — de caste; centrele, în care se acumulează tot, formează un fel de caste intelectuale, — tot atât de dușmane progresului. * * * Avem — ca să venim, după aceste con­siderații generale la chestia de care voim anume să ne ocupăm, — să constatăm un lucru greu­ de tăgăduit. Sunt, în țară, orașe mărișoare, capitale de județ, cari n’azi, în ce privește, gradul de învățământ accesibil locuitorilor de­cât școala primară. Să întemeiază licee, sau gimnazii, după gradul de influență pe care o are­cari per­soane politice din vre-o localitate, o au. A fost o adevărată ceartă până să se întemeieze în un oraș de mâna s-a, Gala­ții, un liceu. Tot așa și în alte părți... * # * Ar fi vremea să se facă dreptate—o dreptate care n’o să coste tocmai mult. In viitorul buget, să se prevadă un fond extraordinar pentru gimnazii în toate ca­pitalele de județ. Acest sacrificiu, suntem siguri, va fi mai puțin costisitor și—poate—mai productiv de­cât alte cheltuieli. DIN Petersburg, 10 Ianuarie. Corespondența parte a ziarului „ Universul 11 Contra nihiliștilor Demersul guvernului rusesc pe lângă puterile europene, pentru a le face să în­­demne pe guvernul bulgar să fie cu privi­­ghere asupra nihiliștilor ce s’au­ adăpostit în Bulgaria, a făcut mare impresie în totă Europa, după cum putem vedea din știrile telegrafice ce sosesc aci din diferite capi­­capitale. Nimic mai natural totuși de­cât acest demers. Conspirațiile descoperite anul trecut în Zvițera și Francia au­ arătat că partidul nihilist s’a pus iarăși să lucreze cu multă energie. In urma acelor descoperiri, mulți nihi­listi au­ fost expulzați din Francia și Zvt­ieva și ei s-au împrăștiat în diferite țări; era firesc ca cea mai mare parte din ei, în vederea dușmăniei ce există între Rusia și Bulgaria să se ducă la aceasta din urmă țară, unde trebuiau să se creadă mai în siguranță de­cât ori­unde. Demersul guvernului rus nuare deci nici un caracter politic și n’a fost făcut pen­tru a da o lovitură Bulgariei; iei nu e de­cât o măsură de siguranță. Dovadă despre aceasta e faptul că A­­ustria și Germania s’au asociat numai de­cât cu Rusia, pentru a recomanda guver­nului din Sofia să fie cu privighere. Răspunsul dat de guvernul bulgar și te­­legrafiat la Petersburg de agentul german din Sofia, care în acelaș timp e însărcinat cu reprezentarea intereselor rusești, a pro­dus în cercurile oficiale ruse cea mai bună impresie. Poate că atitudinea Bulgariei în acestă cestiune va îndulci până la un punt in­­tențiunile Rusiei. Marți, 15 Ianuarie (27 Ianuare) 1801 Un mitropolit estraordinar La Odesa a murit nu de mult mitropolitul Chersonului și Odesei, părintele Nicanor. Acest prelat era o adevărată raritate. Nici­odată nu se sfia să spue adevărul; sinceritatea lui e proverbială în Rusia. In diocesa lui era forte popular. Anul trecut, în adunarea provincială, cu ocazia aniversării de 100 ani de la fundarea Odesei, Nicanor a rostit un discurs care a făcut sensație nu numai in Rusia, ci în totă Europa. Iei făcu în acel discurs un tablou în­grozitor de mizeria și înjosirea în care se cufundă tot mai adănc marea masă a ță­rănimii rusești din cauza relei gospodării și a beției. Nicanor vorbi de sobrietatea și de hărnicia evreilor și le dete ca exemplu rușilor. Vă puteți închipui ce efect produse acest discurs asupra Rușilor, cari desprețuesc pe evrei. Foarte rău­ considerat de autorități și de S-tul Sinod, Nicanor i era iubit până și de schismatici, pe care nu-î persecuta ca ceî­ l’alțî episcopi. Mitropolitul Nicanor I era un om foarte instruit și cunoștea mai multe limbi euro­pene, ceia ce ie o raritate la prelații ruși. Joc și crimă O teribilă dramă s’a petrecut la Moscova întruna din zilele de sărbători. Un căpitan de cavalerie și-a ucis ne­vasta spintecând-o cu sabia. Iată cauzele acestei drame: Căpitanul, pul foarte capabil de altmin­trelea, avea păcatul că j­uca cărți cu pa­siune. Iei pierduse la club, pe parolă, o sumă mare de bani, pe care nu și-o putea pro­cura de­cât de la nevastă-sa, fiica unui bogat comerciant. Căpitanul ii ceru suma, dar nevasta speriată de perderile prea mari ale soțului iei, refuză să i-o dea. Urmă o scenă violentă, care făcu pe că­pitan să piardă capul. Iei scoase sabia și­­șî ucise nevasta. Apoi încercă să se sinu­cidă dar nu izbuti. Criminalul ie arestat la spital. ______ Kam­insky. întâmplări din țară Ars de viu Individiul Alexandru Bratu, ce era venit de cât­va timp în comuna Vârlezî, județul Covurlui, unde trăia cu femeea Ilinca Că­­liman în seara de 9 Ianuarie a. c., fiind turmentat de băuturî spirtoase, s’a dus în bordeiul numitei femei pe când­ dânsa lipsea de acolo, și s’a culcat pe vatră und­e, fiind foc, i s’au­ aprins hainele și a ars așa de grav că a doua­ zi numitul individ a fost găsit mort în bordei­i. Efectele zăpezei Femeea Anca, soția lui Badea Preda Petre Bolborici, din comuna Talpa-Ogrăzî­­le, județul Vlașca, ducându-se la părinții sei din comuna Bâscoveni, a fost îneme­țită de zăpadă, și s-a găsit mortă din ca­usa gerului. Explozie Lucrătorii pietrari Jacob Rosa și Da­­l’Omo Bortalo, ambii italieni, pe când în­cărcai­ cu dinamită gura unei mine la ca­riera Iacob-Deal, din plasa Macin, jude­țul Tulcea, dinamita făcând explozie, a o­­morît pe cel d’auten­i, iar pe cel de al do­ilea­­ l-a rănit grav la cap. Mort de frig Pe Marginea comunei Moldoveni, s’a găsit un individ necunoscut, aproape înghe­țat de frig, fără să potă vorbi și până s’a dus la acea primărie a încetat din viață. împăratul Wilhelm la Paris Din Paris ni se scrie cu data de du­minică . Nu s’a vezut nici odată atâția nebuni, în biuroul comisarului Veron, ca ori după prânz.

Next