Universul, noiembrie 1891 (Anul 8, nr. 291-316)
1891-11-26 / nr. 312
ATO, VIII So. 312. . ■ ■ : ---------------------— —---------------------------------------—--------------------------------------.... "" -11 .'LI11.IITJ.IT -m 1 1 IUI III Ml 11H CALENDAR PE 1891 Ortodox Luna 25 Noembre. — Ecaterina și Mercurie. Catolic jimî 7 Decembre. — Ambrosia. Rés. sóreluí 7.25. Ap. soarelui 4.19. București, 25 Noembre 1891 Institutele private De mai multe ori, ni s’a semnalat reaua stare materială și morală a multor institute private. Mai ales cele cu internate lasă mult ide dorit în ca privește igiena." Nimeni nu va tăgădui adevărul văzut cu ochii că cele mai multe școale private sunt instalate în case improprii pentru acest scop. *# * O simplă casă particulară nu poate — decât foarte rar — să îndeplinească condițiile unui local bun de școală. Intr’o casă ca acele in care se grămădesc copiii, nu pot trăi, și „dacă“ pot și așa, decât membrii unei familii. Dar, cu totul altceva trebuie se fie, de exemplu, un dormitoriu, în care se îngrămădesc câte zece sau douăsprezece ființe plăpânde, decât un salonaș. Să se înțeleagă bine. Copilului, înainte de toate, chiar și de învățătură, îi trebuie aer, îi trebuie, vara arbori, verdeață, —iarna ca și vara gimnastică, joc. Pentru asta trebue neapărat ca un internat—ca se nu fie o pușcărie—se aibă săli spațioase, o grădiniță; ca odăile se fie bine ventilate, se aibă o lumină bună fufit Mai ales întru ce privește aceasta, ar trebui să zicem cu toții, ca Goethe pe patul de moarte : „Mai multă lumină!“ Boalele de ochi se întind în chip înrozitor. Statisticele dovedesc aceasta și suntem amenințați cu oribila primejdie de a avea viitoare generații de oameni lipsiți de întregimea celui mai indispensabil simț, vederea. Pentru ca se evităm, pre cât se poate, această primejdie, trebuie nepărat se punem pe copil întrun mediu, întru ce privește intensitatea și direcția luminei pe care o primește în conformitate cu cerințele științei. ** * Institutele private cele mai multe, cum ziserăm, nu îndeplinesc aceste condiții. (Nu vom susține că școalele publice le întrec a cu mult, dar cel puțin aci nu se plătește...) Ar trebui făcut un regulament strict, după care particularii să nu poată deschide institute pentru educația copiilor decâte după ce vor depune la minister planul caselor și după aprobarea consiliului sanitar. Murdăria de prin camerele de prin curțile celor mai multe institute private e un adevărat mediu de ruina sănătății copiilor. m* I «111111 win I William I .........I...... 5 Bani în Capitală—10 Bani în Județe ■9 » Jom s§ mwmmmim curent -®i vom începe a publica în locul romanului Cei patru Sergenți care se stârcește săptămâna aceasta, noul și frumosul roman de cea mai mare sensația sifciä^P^» "® ÄF 'ftjS ML HHl lip fii ML ® 3f ®I W *> «mm ta» 1 1 ffiÄ ^Ä IȘal f lialî J«U. Olaretl« Va apare o fasciculă la fiecare zi și se va viua. V BA2 ¥ I in toată țara.— Opera complectă nu va conține decât 40 fascicule. O sinucidere in tribunal.— (Vezi Ilustrația) DIN ITALIA Corespondența part. a ziarului „Universul“ Roma, 19 Noembre. (Tn plebiscit literar Adică cuvântul plebiscit nu este tocmai potrivit deoarece acei care au răspuns la întrebarea pusă de Lirico Hoepli cel mai mare editor din Milan . Care sunt cărțile italienești ce preferați și recomandați, tinerimii, au fost, o sută de patriciani ai literaturei contporane italiene. Răspunsurile s’au publicat de editorul Hoepli într’un volum din care se vede că I autorul italian care a întrunit asupră-și cele mai multe voturi a fost Monzani, autorul romanului ce se credea ești de la modă : 1 pranessi apossi. Apoi urmează Machiavel și Alfieri drajmaturgul cu 28 de Voturi și Dante numai cu 27. Tasso, nemuritorul Tasso n’a întrunit decât 14 voturi și actualul ministru al instrucțiunei, Pasquale Villari, biograful lui Savonarola și al lui Machiavel, a avut tot 14 voturi. După Dante, urmează D’Azeglio cu 26 voturi, Pellrco cu 25, Leopardi cu 23, Foscolo cu 21, Galileu cu 21, Giusti cu 20 voturi. Apoi vinii oberti cu 18, Paliin cu 18, Stoppani Geologul cu 17, Ariosto numai cu 16, Balba cu 16, Goldani cu 15, Petrarca numai cu 15, Benevenuto Cellini cu 14 voturi. Dintre contimporani, De Amicis a întrunit 17 voturi, Garducci poetul 15. Un număr oarecare de voturi a întrunit și bătrânul istoric milanez Cantu. Un semn al timpului este că dintre autorii străini traduși în italienește, cele mai multe voturi le-a întrunit Darwin și adecă ]6. Shakespeare a avut 11, Schiler 7, Goethe și Humboldt câte 5, Molière și Voltaire câte un vot. Biblia a rămas în minoritate fața de Darwin. Acesta este „aristocraticul plebiscit“ del secolo de muore (al veacului ce mare). Guvernul și agricultura.—O ochire economica Se dă cu adevărat următorul fapt. Un mare cultivator din provincia Puglia, d. Grassetti, premiat la mai multe concursuri agrarii, a venit la Roma ca să se plângă că lipsesc brațe agriculturei (ceea ce e adevărat, căci toți nevoiașii se grămădesc la orașe sau emigrează). Intâlnindu-se cu un deputat din provincia sa, Grassetti începu să acuze guvernul că nu se îngrijește de loc de câmpie. — Dar te înșeli, răspunse deputatul, guvernul se îngrijește de tot ce privește câmpia, creșterea vitelor, agricultura. Să e lezne să te încredințezi. „Iată doi gardiani cari au să treacă pe lângă noi, îvai decât să le zici jos porcii. — Și pe urmă ?... — Pe urmă au să -ți dea imediat o dovadă de grija ce guvernul are de aceste animale, a căror carne sărată și afumată se exportează în cantitate foarte mare. — Spui drept? — N’ai decât să încerci. Grasseti se apropie de cei doi agenți și le zise : „Jos porcii!“ Numai decât polițiștii îl apucară de umeri și-l duseră la închisoare. Grassetti era entusiasmat. Marți, 26 Noembre (8 Decembre), 1891 A mulțumit agenților cu recunoștință și a stat în arest două ceasuri. Discursul lui di Rudini iată, încep să vă dau ceva din primele efecte ale vestitului discurs al lui di Rudini. Doi țărani din Toscana se întâlnesc pe o stradă în Roma. — Știi ce, cumetre, zice unul, suntem scăpați. — Cum așa ? — Am găsit mijlocul d’a face economie și d’a ’mi plăti datoriile. Am citit discursul lui di Rudini. — Zău ? și cum o să faci ? — Ascultă, anul acesta n’am să samăr nimic, am să vînd vitele, am să mănânc toate găinile, n’am să ’mi repar casa, am să închiriez ogorul și cu banii ce vom strînge și vom economisi, am să ’ntîmpin toate nevoile, ba să ’mî mai rămână ceva pe d’asupra. — Și la anul cum o să faci ? — Asta am s’o aflu dintr’un alt discurs pe care di Rudini o să ’l mai țină. Antigon. Acte oficiale D. doctor în medicină Constantin Bădescu, actual medic la spitalul rural Drăgoești din județul Olt, s’a transferat, în interesul serviciului, în aceeași calitate, provizoriu până la concurs, la spitalul rural Negrești din județul Vaslui, deschis din nou. D. N. I. Antonescu este numit agent de control în serviciul spirtoaselor pe lângă fabrica de spirt din orașul Botoșani, fixându-i-se o diurnă lunară de lei 120. O explozie teribilă Din Londra ni se scrie cu data de 2 curent. Una din cele mai desastroase explozii de gaz din câte s’au pomenit vre-odată în Anglia, s’a întâmplat ieri după prânz pe piața orășelului Blackbury. Hotelul Crown și magazinul d-lor Light bown și Wilkinson fură distruse până în temelie și toate casele de pe piață suferiră stricăciuni mai mult sau mai puțin mari. Câte cadavre zac sub dărâmăturile celor două case nu s’a putut constata până acuma. Lucrările de ajutor începură imediat. După un ceas fu scos proprietarul hotelului d. Houghton, care printro curată minune, scăpă numai cu confusiuni ușoare. De sub dărâmăturile magazinului Lightdown, s’a scos deocamdată cadavrul unei femei. Numărul victimelor îngropate încă sub ruine trece de 30, înlăturarea dărâmăturilor se continuă cu cea mai mare energie. Panică printre socialiști Din Berlin ni se scrie . O adevărată panică a produs printre socialiștii din Germania discursul ce l-a pronunțat deunăzi împăratul Wilhelm în fața recruților din Neisse cari depuneau jurământul lor de credință. Acest discurs, după ziarul „Neisser Presse“ ar fi sunat astfel: „Recruți! Mi-ați jurat acuma credință în fața altarului și cu crucea în mână. „Sunteți încă prea tineri pentru a pricepe adevăratul sens al jurământului, dar siliți-ve să împliniți în totd’auna eres-