Universul, ianuarie 1892 (Anul 10, nr. 1-24)

1892-01-15 / nr. 10

ANTru­ IX No. i<* st’eantru. 3 l-ani. In capitală........................lei 5.50 „județe.....................................7.50 BET* PREMII 1 Ca$ciu­ ara­ Klarului rea’sasS44, pe 1892 de 110 pagine, cu 14 ilustrații, materia cea mai variată, ala C­alcular American (cu foi zilnice) în 4 culori frumos ilustrat. 1 Calendar «le buaunai] cu co­perta colorată și cu foaie pentru notițe zilnice. 1 Calendar «Ie perete colorat reprezentând toată armata română. O a­­devărată noutate pentru România. Snoavele leali DMmitrie Stăn­­cescu (o noutate literară apărută de curând). *­­ r ’ ? & roman de 1 volum. ZE*e.n.tr­a. 3 l­ni.i : In capitală.........................lei 11.— „ județe.................................... 14 50 Pentria. vin. sin.: în capitală....................lei 21.50 » județe ...... „ 28 50 W* PREMII -Q9 Toate calendarele de mai sus. 1 portret al lui „Alexandri“ în 18 colori și 1 portret al lui „Ion C. Brătianu“ tot în 18 colori. 1 notes elegant broșat, aurit, cu oglindă. 5 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere In locul celor două portrete putem da un frumos și mare album de pus fotografii. 4 CALENDARE Ca premiu și alte obiecte Noul abonament extra­ordinar cu premii, al ziarului „Universul" cu începere de la ■— 1 © Ianuarie 1892 -Toate calendarele și cărțile de mai sus. 1 portret al marelui poet „Alexandri“, in 18 culori. 2 volume din romanele noastre ilustrate dupe alegere. StfflT PREMII­­ fag» ^SHHȘSMawHmsaaaaMnHaHMi ifE&cel&rlrî a sa Claisaa* — (Vezi pag. 6-a) goff* Toți nouii abonați cari vor plati, pesta costul abo­­namentului, lei S în capi­tala, si lei 7.50 în provincie, vor primi franco, afara de premiile de mai sus și un frumos „ceasornic“ pentru masă cu deșteptător, minu­tar și opritor Bani­ se vor trimite direct prin mandat poștat la abisiniatr. sta­r­din UNIVERSUL, str. Bresoianu­r. 11 (casa proprie), București. §§§8?" Cine nu va lua premiul până în­tr’o lună de la dată, de când începe abo­namentul, perde dreptul la acel premiu. ©alendar* pe­­ f Ortodox Marți 14 Ianuarie.—Păr. uciși în Sinai­­i Rațt. 1 Catolic­i^Iarți 26 Ianuarie. — Prot. Policarp. ^•^arele resare laV27; apune la 4­50. 6 Bani in Capitală—10 Bani in­ Județe W«BSOR«SR»CMISI! " ^ Din sistematizarea lor se poate lua ma­terialul care să ne dea diagnosticul boalei de care societatea noastră sufere. Și, când știi care-i și unde-i boala, îi­­ găsești mai lesne leacul. E întrebarea pe care, noi scepticii, ne-o punem în­tot­deauna, când vedem luându-­­ se asemenea inițiative. Respunde-vor sub-prefecții și primarii?. Ce și când vor răspunde? Ministrul de interne, la sosirea acestor respunsuri, va fi același, tot de asemeni bune gânduri însuflețit? Circulările, din păcate, la noi, au ajuns o comedie fără de actul final.— Nu știm, dacă, măcar, cei ce le pr­imesc își dau os­teneala de a le pune la dosar. Ori­cum­ ar fi înțelesul răspunsului sau al tăcerii funcționarilor la care se adift* sează d. ministru de interne, chestin­ată­ de importantă a concubinagiului în Rom­ă*­nia,— în principiu se poate trata și fari: de prea multe lumini nouî din partea fun­­c­­ționarilor. Afară de aceasta, ea trebue să fie tra­tată în ce privește orașele mai ales, o fi mai concubinagiul e și mai frecvent și se pre­­­sintă sub o formă mai imorală. Lăcurî sunt — vom dovedi-o,— e chieș­­tia ca să se găsească cine să le uam s­i­n­is­treze. L. Gh. N. București, 14 ianuarie 1892. CHESTII SOCIALE ~­iK~ Sub acest titlu, ne propunem a trata o serie de chestii privitoare la unele rele de care sufere organismul nostru social românesc. Pentru o primă scurtă cercetare, ne dă prilej o circulară a ministrului de in­terne către subprefecți și primari prin care­ î invită să facă cunoscute mijloacele pe care ți înșii le-ar găsi bine, pentru a împie­dica știrea de coRdnilngelS tiftS, sta­re ce ia din zi în zi o desvoltare mai mare. Faptul asupra căruia s-a îndreptat bă­garea de samă a d-hu ministru de interne e o realitate cu atât mai tristă, cu cât e așa de generală în țară la noi. Efectele acestei stări de lucruri sunt multiple. Cel întâia imprimă o descreștere a po­­polației. E lesne de înțeles de ce. Fetele-femei, de rușinea lumii, caută tot posibilul ca să nu facă copii, dovezi că nu mai sunt fete, să-l omoare înainte de a-1 scoate. Afară de aceasta, concubinagiul, din cauza nedesvoltării îndestulătoare a sim­țului „ținerea de cuvint“, la noi, mai lasă in prada mizeriei mii de femei. Omul care nu e egat mai ales la țară,­prin cununie de femeia cu care trăiește, o tratează cu brutalitate, o înjură în fie­ce moment, o bate . Ea trebuie să tacă, căci e „ruși­nea satului.“ Să înțelege cât de­ nedreaptă e această stare de lucruri. D. ministru iu. interne a simțit răul și ne pare bine. Mijloacele de îndreptare le cere de la suprefecți și primari. De­sigur că observațiile acestor oameni cari văd reul cu ochii, nu sunt de dis­prețuit. Din Italia Corespondența parte a ziarului „Universul” Roma, 9 Ianuarie. O luptă agrară. Morți și răniți. 800 de femei disperate Scene sângeroase s’au­ petrecut deunăzi la Grotte S. Stefano lângă Viterbo , a­­­colo principele Doria-Pamfili posedă moșii întinse pe care țăranii au drept străvechiC să ’și pască vitele și să’șî taie lemne din păduri, pentru casele lor, fără să plătească vr’un ban. Actualul stăpânitor al dome­­niului, urmaș direct al principelui Doria supranumit „cel bun“, a voit să pună ca­­păt acestui drept nelimitat și s'a adresat justiției care i-a dat o sentință în pute­rea căreia densul avea să capete ajutorul­ forței publice ca să scoată pe locuitori din stăpânirea pământurilor. Deunăzi au mers ingineri la fața locu­­­lui, cu gendarmi și portărei ca să proci­­deze la o nouă măsurătoare . Locuitorii cum i-au zărit, au pus mâni pe puști și topoare și aui început să dea fără milă , mai mulți gendarmi au căzut răniți, inginerii au fugit pe câmp cu bran­țele rupte. Nu se știe ce s’ar fi ales fe­retresentanții autorităților dacă n’ar fi’ ești ca din pământ un ’ detașament de ca­­rabineri care stăteau se vede în rezervă , tulburătorii au fost împrăștiați, făcând­ sa uz de arme ; capii răscoalei au fost al­restațî. Inginerii mai venindu-șî în fire din spaim­na ce trăseseră votră să procedeze la în­deplinirea datoriei lor. Eșiră la câmp, îpă aci o altă piedică^ li se opuse și aceasta fu de neînvins. Ogoarele era­i ocupate de vr’o opt su­te de femei cu­ copiii lor, cari stătea și trintîțî pe pământ și strigai­: „Nu veți călca pe aceste ogoare de­cât trecând peste cadavrele noastre“. Comandantul carabinierilor n’a avut cu­­raj să ordone și asupra femeilor foc. Alțți s’au întors fără nici o ispravă. Sentințele tribunalului și curtei de casație au rămas fără nici o valoare. Din istoria tainică a Iesuiților V’am anunțat deja că alegerea noului general al iesuiților în locul celui răpostor se va face nu la Roma ci la Feldkirch la­ Vorarlberg (Austria). Cauza este că îîi Feldkirch sunt o mulțime de iesuiți și că acolo dânșii posedă cele mai frumoase e­­dificii ce au în toată lumea. Sunt acolo: școala iesuite de la grădina de copii până la universitete; clădirile p­ivita

Next