Universul, octombrie 1892 (Anul 10, nr. 230-256)

1892-10-14 / nr. 241

Universul No. 241.— 2 — La administrația ziarului „Universul“, Strada Brezoianu No. 1i, se află de vânzare urmatorele articole, garantate de prima calitate, cu un preț de 20, 30 și 40 la sută mai eftin de­cât ori­unde: LEI B tJnt-de-lemn franțuzesc, curat de măsline, calitatea I, litru..........................................2.75 Unt-de-semn franțuzesc, idem, călit. II, litru 2.20 Ceain­, calitate superior,I, cutia mare ... 2. — „ 1 „ „ „ mica * • . 1.10 Cafea Sie, calitatea I, kilo ...... 3.20 » „ „ NI, „ •••••• 2.80 „ Martinica „........................3.70 „ San Salvador „ ...... 3.50 „ Ceylan 20 * Moca ............................... 4.70 Zahăr cubic, (bucățele) și căpățână, 1 kilo 1.10 Cafea regală (cicoria), 1 pachet de 85 grame —20 Orez din Italia, calitate superioră, 1 kilo . —75 Scrobeală, forta fină, garantată pură de orez 1.35 j Mazăre cutia . . 1.40 Conserve franceze Ciuperci albe . . . 1.50­­ Fasole fină .. . . 1.50 Sardele, pescuite anul acesta, cutia cu 10—12 bucăți . . ................................................ 60 Sardele calitatea II-a cu 10—12 bucăți . . 60 Luminări de stearină, calitate superioară, (5 și 6 luminări la un pachet), greutatea 540 grame....................................................1.50 Calitate extra (5 și 6 luminări la un pa­chet), greutatea 540 grame............................1.25 Calitate prima (5 și 6 luminări la un pa­chet), greutate 540 grame............................1.15 Calitate prima (5 și 6 laminări la un pa­chet), greutate 500 grame............................1.05 Calitate prima pentru birjari (8 la un pa­chet), greutate 500 grame. . . . . . 1.05 50 25 15 05 05 Pe lângă articolele de mai sus, la administrația ziarului „Universul“ se află un mare depozit de pălării bărbătești cu 50 la sută mai eftin de­cât ori­unde, precum și săpunerie și parfumerie din cele mai mari case franceze, engleze și italiane, ca: extracte pentru batiste, pudre parfumate, gli­cerina parfumată, ape și oțeluri de toaletă, po­­madă, cosmetice, săpunuri parfumate, etc., care se vând cu un preț mult mai eftin ca ori­unde. gggt* In curând va sosi un mare transport de champagne, coniacuri, vinuri, etc., precum și mă­nuși (pentru dame, bărbați și militari), cu 40 la sută mai eftin ca ori­unde. isline, litlu­rile Rezbun­are americana In Strat-Endess, o suburbie la margi­nile New-Yorkului, locuia familia Reissel­­dorf, care era venită din Germania. In a­­ceasta familie era o fată de 17 ani, de o frumusețe rară și care era iubită de un tîner student Otrimon. Fata se purta cu acest tîner ca și cum­­ ar fi iubit, lucru care făcea ca amorul studentului să crească din zi cu zi. In acelaș timp un prieten al casei, Ueseneff, se amoreză de Elisa,­­ acesta era numele frumoasei germane. Aflând despre acest lucru Otrimon, cercetă dacă și tata răspunde la amorul lui Ueseneff și constatând că ei se iubeau­ reciproc unul pe altul, jură răzbunare. In tria seară când Ueseneff și Eliza își făceau jurăminte de dragoste în grădina casei familiei Reisseldorf, studentul Oki­nion sări asupra lor, împreună cu vre-o șase alți colegi de ai se î­­­i leagă cot la cot și punemdu-le câte un căluș în gură, *i suie călare pe un măgar. Apoi, escortați de studenți, porni pe cei douî amorezați ducându’i afară din oraș, unde punendu’î pe un rug îi unse cu gaz și ie dete foc. In tot drumul studenții le cântară cân­tece de morți. Ast­fel a doua zi nu se găsi decât donă mase informe de carne carbonizată. Descoperirea zilei Ghetele și aluminiul.­Aluminiul al că­rui preț e azi foarte redus, începe din ce în ce triumfala sa carieră. Ziarul francez „Journal des inventeurs“ vorbește despre o nouă invenție, adică de o aplicațiune foarte modestă a acestui ușor metal. Aceasta ar consta în aplicațiunea alu­miniului la ghete. Să ne înțelegem, căci nu e vorba de gheta de aluminiu, cam­ ar fi prea grele și ți-ar face tot piciorul numai bătături. E vorba de o simplă foae de alluminal care se pune între cele două tălpi ale ghetelor ast­fel ca să împedice umezeala solului să treacă la picior. După multe cercetări s-a constatat că această întrebuințare face mult serviciu sănătățea, căci piciorul fiind ferit de ră­ceală, multe boli se evită, căci este știut că mai toate boalele sunt căpătate în urma recétei de la picioare. ÎNTÂMPLĂRI din CAPITALĂ Un om decapitat lângă Regie Lucrătorii de la Regia monopolului tutunurilor și trecătorii au fost viu impresionați de o neno­rocire întâmplată acolo. Un tren de marfa sosind în grabă în dreptul magaziilor regiei, apucă pe pașnicul Costache I­­liescu, în vârstă de 35 de­ ani. Acesta, auzind șn­­eratul trenului, voi să se răpeadă afară peste linie, dar, zăpăcit, se încurcă și trenul rostogolindu-1 îî tăia literalminte capul și mâna stângă. Bietul om rămase mort pe loc. Credem că administrația la care servia Costache Iliescu va veni în ajutorul familiei lui. De la petrecere în moarte Petrecerea era veselă. Mai multe femei când se adună la un loc și sunt voioase, au în­tot­dea­­una de ce vorbi. Una vorbește de o vecină care nu e de față; alta mai bătrână povestește de tinerețe, alta de ale gospodăriei. Și așa femeile pot sta noaptea toată, îmbătându­­se mai rău cu vorba multă, de­cât bărbații cu vinul. Era, în strada Căprioarei, mai multe­ femei în toiul taifasului, când de­odată tot cheful se strică. Femeia Ana Voinea, de bună sănătoasă, căzu de­odată jos. Se adunară în jurn-u o chemară pe nume, o fre­cară pe corp, dar în zadar, căci Ana ’și dăduse su­fletul. Unele șopteau : — Bine de ea, sărmana, Dumnezeu­ s’o ierte !... că a murit fără să se chinuiască. O regulă da­biM-mi ® pa zl Nu se cuvine la masă, să plece cine­va fără să mulțumească domnului sau doam­nei casei. Curier judiciar (TRIBUNALELE STRĂINE) Iloite cu nulele Un individ, jefuitor înaintea Tribu­nalului corecțional, a fost de două ori victima a trei zero; și lucru curios, a­­ceastă victimă face parte din categoria comersanților, greu de înșelat, este un ne­gustor de bonuri d’ale Muntelui de Pie­tate, un șmecher și jumătate ; cu toate astea a dat peste un altul mai ceapcân decât el. Densul a intentat proces de escrocherie unei femei anume Duțerk, care a născocit un nou meșteșug pentru a’și procura bani. Reclamantul, anume Léglise, s’a pome­nit într’o zi la dînsul acasă cu femeia în cestiune care ’î cere împrumut suma de 300 franci, dându-i ca amanet doue librete ale casei de economie în valoare fie­care de câte 2000 fr. Un împrumut de 300 fr. pe o garanție de 4000 fr. era o afacere care nu trebuia scăpată și negustorul nos­tru numera suma de 300 franci. Nu mult după asta negustorul primi din nou vizita datornicei sale, care de astă dată avea trebuință de 750 fr. și oferea ca amanet două obligațiuni d’ale drumului de fier. Léghi se numără baniî și puse cele doue obligațiuni în ladă. Peste trei luni de zile, femeia veni din nou aducând cu sine suma de 525 franci ca acont din datorie cu condițiune ca să-și scoată cele două obligațiuni. Această nouă operațiune se făcu la minut. In caie din urmă, cuprins de o frică tardivă, împrumutătorul nostru se duse la casa de Economie și întrebă dacă cele două bilete sunt bune. Acolo i se spuse că nu se poate da informațiuni de­cât bărbatului stăpânei libretelor, sau aceluia ce va aduce o procură din partea ei. Cí­mul nostru scrie clientei sale; ea îi răs­punde prin o scrisoare în care caută să-l liniștească risipindu-i ori­ce frică, apoi vine ea însă­șî de a i aduce procura cerută și se mai împrumută de la el încă cu 175 franci. Laghise aleargă cu procura în casa de economie, sigur că va incasa cei 4000 fr. Procura fiind în regulă, casierul caută în registru contul titularei. „Cum! 2000 fr. pe fie­care libret­ — zisa ei — s'a depus de două ori câte doi franci, în total patru franci.“ Titulara a adăugat câte trei zero. Toate faptele prevenita le recunoaște di­naintea tribunalului. Putem adăuga că la 28 Martie trecut, dânsa mai fusese con­damnată pentru trei tentative de fapte identice. De astă dată tribunalul o condamnă la un an și o lună de închisoare. Un proverb pe zi Vespir și albinele sunt egali în împun­sături, dar nu în producerea mierei. (Rusesc). ....... Dramele geloziei Intr’una din serile trecute s’a­u petrecut în cartierul din Saint-Fargeau din Paris o adevărată dramă teribilă datorită ge­loziei. Iată în ce circumstanțe s’a întâmplat drama: In casa cu No. 19 locuia de multă vreme o domnișoară Chevallier, cusătoreasă. Ea era foarte frumoasă și cu bună conduită. N’asculta de joc de complimentele atâtor și atâtor tineri care voiau să o ademe­nească. Mai amorezat de ea însă era un tener tâmplar numit Baudhuiu. El îî propunea adese­ori să se mărite după ei, dar fata nu voia să-l asculte. Intr’o seară Baudhuiu se supără grozav. El ia pe doi prieteni ai sei—frații Boc­­quillon— și cu toți se îmbată bine într’o cârciumă. In toiul beției Baudhuiu le spune că ar voi să omoare în seara aceia pe rivalul a­­doratei sale—căci el credea că croitoreasa are de­sigur vre­un amant. Cei doi prieteni îi spuseseră că ’l ajută și ei. Cu toții porniră întracolo. Ajungând în casa unde ședea croitoreasa bătură la ușă. Un frate al fetei se deschise. Bețivii cre­zând că el­e amantul se repez­­ă asupra lui și-i injunghiază cu cuțitele. Apoi Bad­­havi se repezi asupra fetei și îi împlântă de trei ori pumnalul în piept. La țipetele victimelor alergară îndată acolo câți­va vecini și gar­iști, cari pu­seră mâna pe asasini și-i legară. Victimele au­ fost transportate la spital, dar au­ murit pe drum. Complicii lui Badhuiu fiind perchezițio­nați, sau aflat la ei mai multe obiecte de valoare și juvaeficate pe care le fura­seră din diferite prăvălii. Această îndoită crimă a făcut mare sen­zația în întreg cartierul Saint-Fargeau. O cugetare pe wA — A te lupta, a te scula de dimineață, a -ți apăra soția în pericol, a prânzi îm­preună cu ai tei;—aceste patru lucruri le învață de la cocoș. Lucrări din tota lumea Mucurile de țigări.—In Anglia, tesa­­urul public a intentat un proces strângă­­torilor de mucuri de țigări. Acești industriali confecționau, cu­ tu­tunul adunat din mucurile strânse de pe străzi, niște excelente țigări, acoperite cu o foae pe de asupra de tutun curat și pe cari le vindeau câte 20 bani una. La audiență aceste țigări au fost ară­tate și președintele rupse câte­va din ele, în interiorul cărora se găsi un fel de praf negru. — Vrei să miroși ? întrebă președintele pe unul din apărătorii preveniților. — Ah nu­­ răspunse acesta. Tutunul cules din mucuri a plătit deja taxa fiscului, este drept ca să mai plă­tească din nou ? Ast­fel este întrebarea pe care magis­trații au­ tranșat-o, condamnând pe ai cazați la o amendă minimă. T­­­­o Un american excentric. — Beună­zi a murit la Chicago un archi-milionar cu numele Peter Wlass. El era negustor de piei, avea o avere de 12 milioane de franci, dar umbla îmbrăcat mai zdrență­ros de­cât toată lumea. Când ploua și era noroifi mare, Peter umbla cu juben, frac și ghete de sac , iar când era vreme bună umbla cu o pălărie ruptă și cu cioboate lungi, pline de noroi­. Peter Wlas nu avea familie, în schimb însă avea 20 de pisici și 20 de câini, de cari în­grijia ca de bieții lui. Câte o dată mânca in restaurantele cele mai de frunte și la o singură masă cheltuia câte 1500 de franci cu­ prietenii. Câte o dată mânca la birturile cele mai mizerabile și se certa cu cârciumarul pentru câte o porție de 25 de bani. El era cunoscut de toată lumea din Chica­go. Cu săracii era per tu și tot­dea­­una le da la fie­care câte 2 franci pe zi. La moartea sa Peter a lăsat 5 milioane pentru înființarea unei ospătarii populare în Chicago, în care săracii să mănânce gratis. Restul i-a lăsat fondului expoziției m jk.­­ La școală, un profesor întreabă pe un evreu: — Ce crimă a comis Iuda față cu Cristos ? — S’a vîndut prea ieftin. Știri prin poștă Franța. — Congresul proprietății fon­date din Franța a emis o părere care va interesa pe toți jurisconsulții: E de dorit ca titlurile care stabilesc dovada proprietății și drepturile reale să nu oblige pe proprietarii acestor drepturi să urce, ca să le justifice, toată scara proprietarilor anteriori. — Se va judeca la Paris un proces in­teresant al contelui Menabrea, fiul fostu­lui ambasador al Italiei la Paris. Legea i italiană neadmițend divorțul, con­tele Manabrea s’a făcut cetățean francez, ca să se bucura de prilegiul legii repu­blicane. Dar contesa va pleda contra a­cestei naturalizări „interesate“. " * înc * Italia.—In Monte­ Carlo s’au întâmplat săptămâna trecută 4 sinucideri. Unul d­in­­­tre silnicișt e și o damă africană, care a perdu­t la jocul de cărți într’o singură zi 800 de mii de franci. In total, în luna trecută s’au sinucis la Monaco 20 de oameni. —• La Roma există un număr mare de preoți făr’de slujbă, cari se îngrămădesc prin biserici și câștigă câte un leu­ pe zi facend osebite servicii. Curia romană a decis să trimi­tă pe toți acești nenorociți la un episcop italian din Statele­ Uni­te, Zandella, care are ne­voie de preoți pentru propaganda între păgâni.­ Germania.­­Un berar din Nuremberg, George Wagner, s-a înfățișat înaintea tri­bunalului corecționaî sub prevențiunea că a vândut un bu­tolă cu bere în care se aflase un câine mort. Tribunalul a decis că berea aceasta nu putea fi stricătoare să­nătății și, cu toate că ministerul public reclama trei sute de mărci amendă, a a­­chitat pe berar.­­„Oficialul“ publică un decret imperial care amnistiază cu ocazia naștere­ fiicei împăratului peste 400 de femei condam­nate la diferite pedepse. * ^ Austro-Ungaria.. — Deputatul ungur Janoș Balogh a fost rănit de moarte în­­t ’un duel pe care l’a avut cu un func­ționar local din circumscripția Szentes pe care Balogh o reprezintă in Parlament. Miercuri, 14 (26)Octombre 1892 —­ Moara cu aburi „Concordia“ din Budapesta a ars, aValtă­ierî noaptea. Au­ fost prefăcute în cenușă între altele 50 vagoane de grâu. Pagubele sa urcă în 600,000 de franci. Anglia. X ^ * In casa Oldham din Man­chester s’a găsit cadavrul unei femei, care a fost asasinată acum 10 zile. Cadavrul a stat 1S0 zile în odae și s’a descompus cu desăvârșire. Au fost arestate 10 per­soane. — Cabinetul Gladstone a h­otărît să restabilească dreptul de întrunire în gră­­dinele publice și în deosebi în Trafalgar Square. Dreptul acesta fusese suprimat de ca­binetul conservator Salisbury. •I­ tR Belgia. — Vaporul belgian de stat „Rapide“ s’a cufundat în golful murei Nor­dice. 7 persoane s’au­ înecat. IR * în Rusia.—La Moscova au fost arestați 7 studenți în casa cărora s’a găsit o presă și mai uruite scrieri revoluționare. Doi dintre cei arestați aparțin unei familii no­bile din oraș. Unul dintre ei cu numele Vasileff s-a sinucis cu un revolver a doua zi după arestare.­­ Se scria din Petersburg că un tren de călători a deraiat aproape de gara Pensa. Opt vagoane au fost făcute țăn­dări. Zece pasageri și doi funcționari ai trenului au fost uciși. Sunt mai mulți ră­niți.* * în Turcia. — Cu toate amenințările unora dintre puteri, generalul Brialmont își ur­mează misiunea in Turcia. Celebrul stra­tegist a fost trimis la Adrianopole, de către sultan, ca să viziteze fortificațiile * îR îR Spania. — Se scrie din Madrid că un foc mare a isbucn­it în depozitul de ba­gaje al companiei Madrid-Saragosa. Pagubele sunt enorme. * îR îR Portugalia.—O spaimă mare a cuprins pe publicul din grădina de animale din Lisabona. Un urs mare scăpând din colivie, după ce sfâșia mai în­tâia pe păzitori, se aruncă asupra privi­torilor. Bestia sfâșia rea mai mulți vizitii ce erau acolo cu trăsurile și alte persoane. Caii de la trăsuri s’au speriat. Numai cu mare greutate a putut fi împușcată bestia * *­­R Elveția. — Un fapt ne mai pomenit s’a produs la Brnez, în Oberlandul bernez, la tragerea la sorți a juraților. Numele u­­nui anume Ulrich Amacher a ieșit­— și a­­cesta Amacher a fost asasinat, la ,2 ia­nuarie trecut, iar asasinul trebuie să fie­ judecat în această sesiune. * în în Suedia-Norvegia. —­ Bogatul ameri­can Hivert a zidit pe una din insulele Tromsi un castel mare, al cărui coperiș e de sticlă. Castelul ara un turn înalt de 50 de metri. Americanul și-a pus de gând să observe în Norvegia mișcar­ea norilor și curenții oceanului.*­­R «R Danemarca.—■ La Kopenhaga a fost arestat celebru­l escroc eagles Vailing care a înșelat în vara asta 14 bancheri fran­cezi și italieni cu peste 2 milioane de fr. Escrocul era în plimbare în Danemarca. * ^ in Grecia. — La capul Matapau s’a răs­turnat corabia grecească „Acropolis“. 3 corăbiei*­ greci s’au­ înecat. Două familii europene care au fost scăpate de o cora­bie engleză, și au perdut în valuri toată averea lor.* * * Serbia.— întreaga circulație între Bel­grad și Semiin e întreruptă. Nici un ora nu poate merge la Semiin sau vice-ver­­a. Din cauza asta comercial interior sârbesc, suferă grozav de mult. * * * Bulgaria.— Se asigură că principesa Clementina are de gând să înființeze în Sofia un institut de orfane — în­tocmai după cum e în București Asilul „Elena­ Doamna“.* * * 177 Jefuitorul de catre ROMAN «Ie AlftOXIF SÎ’JERWEI­ci­ PARTEA IV XI Afară îl urcară întro trăsură și porniră cu el la Conciergerie. După ce slugile duseră pe Madelena le­șinată în odaia sa, ducele deschise toate ferestrele spre a se curăța prin odăi aerul murdărit de starea lui Lavaren acolo. XII Vestea arestarei lui Lavaren se răspândi repede în Paris. Tons,­­, lumea vorbea de el. D-ra de Vermillidois își bătea joc de frate-seu fără milă. La Paris d. de Gestier conducea ins­trucția repede. Astă instrucție n’ar fi fost așa încurcată dacă învinovățitul n’ar fi tăgăduit cu așa putere că era Lavaren. Intr’adevĕr după cum am spus, Lavaren era osîndit la moarte în lipsă în urma u­­ciderei unui bancher. Mai se știe că omorîse și un curier al contelui de Provence. In sfîrșit, după mărturisirile lui chiar, pe care o auzise zidarul, omorîse și pe cavalerul de Rosac, rănit pe câmpul de bătae de la Lutzen și după ce -i furase hârtiile, îî furase și numele. Nu mai avea bine înțeles nici gând să își poată scăpa viața.­­ Leone se ducea la eșafod. Dar cel prins susținea că nu era La­­varen. — La ce mai tăgăduești ? îî zicea pro­curorul. — Nu tăgăduesc. — Nu mai scapi. — Nu sunt Lavaren. — Ei aș ! — Omorîți-me, dar nu pot spune cine nu sunt. — Atunci îți retragi mărturisirile. — Ce mărturisiri ? — Când te-am arestat la ducele de Montbazon, n’ai zis : „M’a prins !“ — Ba da. — N’ai zis pe urmă că nu erai Bosac ? ■— Da. — N’am recunoscut că ai omorât pe ca­valer și n’ai hârtiile ? — Așa e, dar v’am spus și în ce îm­prejurări. — După cele ce ai spus, ar trebui să credem că omorul s’a petrecut acum de curînd și fără precugetare spre a pedepsi pe cel care nu te lasă în pace. •— Da. — Și i-aî luat numele și rangul numai ca să te apropii de nevasta d-ta’­e ? — Vezi bine ! — Povestea nu e urîtă. Totuși toate cele ce ai spus cad în fața dovezilor. — Care dovezi ? — Cadavrul victimei d-tale nu s’a gă­sit acum la Versailles ci acum doi ani la Lutzen în Saxa unde a fost și îngropat. Un soț de arme al lui e martor că e așa. De atunci un cavaler de Rosac fals a in­trat în Franța și a căutat în urmă să -i înapoeze ducelui fie Montbazon pe ne­po­a­tă­ sa. Omul acesta care sub un nume cinstit, urma cu catezare o țintă, e La­varen și Lavaren ești d-ta!... — Nu sunt că omul ăla nici Lavaren prin urmare. — Dar cina ești ? — Nu v’am spus?! — Paiață ? — Da, fiul lui Wilhelm. — Șiretenia e cam grosolană. Un om ca d-ta Lavaren să ajungă a spune ceva așa de grosolan!... „Știi bine că Paiață nu va putea să vie să zică că nu ești el, căci l’am trimes în America. — D-le, eu am fost trimis în America și am spus cum am scăpat. — Altă poveste? — Am spus drept. Căutați pe oamenii cari m’ați scăpat să le spue ei. — Unde stau ? — Pe coastă, în împrejurimile orașului Havre. „Nu mi aduc aminte cum îî zice locului. — Vezi nici nu știi unde e, prin ur­mare... — Aduceți pe cârciumăreasa de la Rone.u la care am fost sprins în cursă, ea mă va cunoaște, numai de n’ar fi fost bine plătită casă mință. — Dacă d-ta o bănuește de bună credință dinainte, cum m­-aș bănui-o eu­ ? „Poate că chiar d-ta i-am plătit ca să mință. — Nu știu dar și dacă s’a amestecat dracul, zise Paiață, nu pot fi doi și eu­ și cel care m’a urmărit două luni și mi-a furat nevasta și fata. „Omul ăsta o fi având or n’o fi având drept să’l cheme Bolac, a trăit, poate că trăește și azi dacă n’a murit cum am cre­zut iutei din bătaia ce i-am dat. Trebuie găsit viit­or mort. — Vezi că n’a lăsat nici­ o urmă ceea ce dovedește că e o ființă închipuită. — Ce fel închipuită­ strigă bietul Pa­iață ești din fire, dar bine l’aț mai văzut și alții, ați mai vorbit și alții cu el, în­trebați pe d. de Courgemont, pe Greta stăpânul de la „Surele de aur“, pa femeia Bejiu de la Angouleme unde am stat, pe tenerul gentilom de la Versailles și pe prietena lui la care mi-am lăsat băiatul* (Va urma)

Next