Universul, octombrie 1892 (Anul 10, nr. 230-256)
1892-10-14 / nr. 241
CALENDAR PE M Ortod.or. Martin 13 Octombre.Mart. Carp. și Papii. Catolic Mart, 25 Octombre. — Crispin. Sórele refiare la 6,30. apnae la 4,58. gpag^^nassEs^^ București, 14 Odorul?e. Starea noastră culturală O foarte interesanta cercetare face „Gazeta Dobrogei,“ din Constanța, asupra chipului în care se răspândește cultura, prin școală, în țara românească. Confratele zice că la anii din urmă, mai ales la sate, nu s'a fi făcut progrese îndestulăfcoare, a cum și că, în ce privește îmvfiflătura de carie,femsiîp < smt lă,sata ia o pante. Ca dovadă, confratele ia ca bază de comparație ,opt județe din România de dincoace de Dunăre și cele done din Dobrogea și constată că județele Argeș, Gorj, Alfost, Mehedinți și Prahova, cari dau în 1890 un contingent mai însemnat la căsătorii, ceea ce denotă superioritatea lor ca populațiune , sunt totuși inferioare din punctul de vedere cultural altor județe mai puțin populate, precum : Iașii, Constanța și Tulcea. Iașii, de exemplu, mimeră între 690 căsătorii raiale, 173 bărbați și 101 femei, care au semnat actul de căsătorie. Pe când Ilfovul, cu un minier aproape întreit de căsătorii (1.845), nu prezintă decât 387 bărbați și 82 femei care au știut a semna. Constanța, din 479 căsătorii, are 123 bărbați și 48 femei care au semnat, iar Argeșul, cu 1511 căsătorii, nu are decât 821 bărbați și 38 femei care știu a semna. Asemenea disproporțiuni mai putem găsi și între alte județe, daca căutăm a compara diferitele statistice date publicitatii la diferite epoca. In instrucțiunea femenină rurală județul Iași ocupă primul loc între județele României, căci găsim la 7 femei căsătorite mia cu știință de carte, apoi Constanța și Tulcea ne prezintă una din zece cu știință de carte , iar Ilfovul ara abia o femeie cu instrucțiune la 22 căsătorite. Treime notat că e ementul român din Transilvania care a colonisat în parte Dobrogea, contribue mult la sporirea numărului căsătoriților instruiți, însă acest contingent venit din Austria nu este fructul școalelor României și prin urmare nu putem atribui această propășire culturală numai none românilor. Prahova, deși numeră 1731 căsătorii, totuși are 130 femei cu carte, contra Ilfovului cu 80 de femei instruite din 1845 căsătorite. Eaca dar Ilfovul un județ populat din țară remas inferior Prahovei, care întrece mult in instruirea femeiei săteanului. Județele Botoșani și Bacău încă sunt superioare Ilfovului, fiindcă primul numără 93 de femei cu certa din 939 căsătorite, iar cel de al doilea 84 din totalul de 1223 căsătorite. . Argeșul, din 1511 căsătorite, abia are 38 femei cu carte si Gorjul din 1298 nu presintă mai mult de 24 femei cari au semnat actul căsătoriei. In Dobrogea instrucțiunea se ridică la nivelul județelor de prima ordine din țară, presentând Constanța 48 femei instruite din 47â și Tulcea 40 din 417. Cu toată reserva ce am făcut pentru elementul român transilvănean, putem spune că școlile prosperă din an în an în cele doue districte ale provinciei, ceia ce desigur va contribui a menținea Dobrogea în viitor tot în fruntea mișcărei culturale din țară. Cu muncă neîntreruptă am putea, zice „Gazeta Dobrogei“, ajunge în stânga Dunărei la rezultate îmbucurătoare dacă verneții vor da în viitor mai mențiune școalelor rurale. Am luat în onsiderațiune, în comparațiunea noastră, mai cu seamă cultura femenină, pentru că o vedem mai neîngrijită în toate județele și în toate timpurile. A instrui mimat o parte a națiunei, este a lucra pe jumătate la consolidarea edificiului național. Ignoranța femeei este dăunătoare moralmente familiei și societate. De la o femeie nepregătită pentru marea menire ce o are ea în națiune, țara nu are drept să aștepte nici creștere îngrijită a generațiunei tinere, nici propășirea materială care o vedem în familiile din străinătatea cultă. Incultura femeiei denotă că bărbații încă n’au înțeles importanța culturei. Despre această nepotrivire între cultura ce să dă copiilor de sex masculin și celor de sexul femenin, am mai vorbit. Femeia, ca să fie un factor social folositor, trebue să fie cultă și, nemuncind, prin firea ei în afară de casă prea mult, el știe- crește copiii și să le dea primele elemente de cultură. Căci, ce învață copilul de ln mamă, nu poate înveța nici de la o sută de profesori. Cumultă .Unii condamnați sau pungași suedieni trec —cu voia autorităților rusești—în Rusia. Unii finlandezi sau condamnați ruși trec—cu voia autorităților suediene —în Suedia. Din pricina asta s’a întâmplat o ceartă mare între cabinetele celor doue țări. Afară de aceia a avut loc și unele încăerări sângeroase la granițe, în urma cărora 4 soldați ruși și 3 suedieni au rămas morți. Guvernele Rusiei și Suediei își dau silința să pue capăt acestor neînțelegeri prin faptul, că vor delimita granițele. Suedia a și numit o comisiune de 18 ingineri și advocați și a dat deja ca cheltuială 70,000 de fr. © execuți Capitalista .Classaa,—(Text pag. 3) fiecare an 15 milioane de franci pentru flotă, care va putea face față puternicei flote daneze. * Adeverul este, că Danemarca poate în orice moment să trimită spre Suedia o flotă cu un echipaj de 40,000 soldați, pe când Suedia și Norvegia sa olasică nu au, în caz de resbotă, decât 10,000 de soldați. Pe lângă aceasta e vorbă de a se ridica fortărețe dinspre granița Rusiei cari fortărețe să fie ocupate mereu de cel puțin 60.000 de soldați. Din Scandinavia (Corespondența parte a ziarului „ Universul”) Copenhaga, 8 Octombre: înarmări în Suedia Corpurile legiuitoare ale Suediei au fost conchemate în sesiune extraordinară din cauza unui proiect de lege militar, pe care Regele Oscar l-a supus desbaterilor parlamenare. Pentru a putea face față acestui nou proiect de reorganizare a armatei, cererile au votat 6 milioane 700.000 de fr. pe fiecare an. Afară de aceia se vor mări contribuțiile, se vor pune taxe pe moșii, se vor ridica birurile pe mărci poștale sau timbre, etc. In sfîrșit populația scandinavă va fi supusă unei serii de contribuții foarte grele. Un ziar sveilian „Goteborgs Gandelstidning“ zice, că Svelia cheltuește pentru armata și flota sa, în fiecare an 38% din venituri, adică pentru armată 23 milioane 108,000, iar pentru flotă 8 milione 528,200 de franci. Numitul ziar e de părere, că Suedia poate fi ferită de un faliment financiar sigur, numai în cazul când cheltuielile pentru reorganizarea armatei vor fi repartizate și pentru Norvegia. In cazul ăsta se va putea cheltui în Grădinile nordice ale pământului Nimic nu e mai splendid decât frumoasele grădini din Scandinavia, mai cu seamă în epocele, când crapă petrele de frig. E minunat să vezi întreagă flora europeană adunată în grădini vaste, peste cari abia lucește când și când câte o rază de soare în miezul zilei. In anul 1890 celebrii grădinari Straudberg din Lulen și Weinhuth au proectat atât în Stockholm cât și în Cristiania, și în alte localități vecine grădini vaste, în care au plantat tot felul de pomi fructiferi de plante și de flori. Succesul a fost minunat. Grădinile, cu tot gerul teribil, au reușit perfect. Negreșit, că sub ele s’au făcut cuptoare artificiale în lungime totală de 17 kilometri și a fi costat 4 milioane de franci. Proprietarii grădinilor însă au câștigat parale frumoase și vor câștiga și de aci înainte. Scandinavia și Rusia vreme încoace există unele nemți granița scanfinavo-rusească. De o telegari Eată de ce . Rezlanarea elefantului Un ziar din Cristinaia (Norvegia) istorisește următoarea întâmplare curioasă, pe care vi-o trimet: Intr’una din zilele trecute erau mai mulți vizitatori într’un mic circ din Cristiana. Totă lumea admira patrn elefant blând, căruia’ oamenii îi deileau cormirî și prăjituri. Un pantofar—aflăm du-se mai deștept — a dat elefantului în joc, da prăjitură, o bucată de clei înbregat. Elefantul înghite cleiul, dar se supără grozav. Nici una nici done, apucă cu trompa pe pantofar, iese cu el repede afară și’l trântește pe tejghiaua unui cofetar din vecinătate. Se înțelege că bietul pantofar în „căzătura“ peste 100 de prăjituri, ca să le plătească, neavânit lui a strivit care a trebuit pe cine să acuze. Elefantul s’a întors iar în circ, mulțumit de rezbunarea lui asupra pantofarul Kordé . Prin fir telegrafic — Budapesta, 11 Octombre. In cele 24 de ore până astă seară la 6 ore au fost 18 cazuri, 17 decese. Semiin, 11 Octombre. . Un lucrător, îmbolnăvit acum 4 zile cu simptome suspecte, este mai bine; examenul bacteriologic al infecțiilor sale a demonstrat că nu era atins de holeră asiatică. Doi lucrători au murit alaltă ieri ; ua al 3-lea azi ; acest din urmă venise cu corabia din Mohacî. Câte și 3 prezentând simptome suspecte, cadavrele lor au fost supuse examenului bacteriologic. Granița sârbească s’a închis ; navigația locală s’a suspendat. Hamburg, 11 Octombre. 7 cazuri de holeră s’au înregistrat ieri, 2 aparțineau zilelor precedente; nici uja deces. Cracovia, 11 Octombre, 3 cazuri noul de holeră s’au produs la Piaskivielkie. La Rusociie (districtul Cracoviei) un lucrător (flottéul’) al Vistulei, în scort bolnav din Thorn, a murit; el era atins da holeră. m* awmcwi.r na». grit;