Universul, octombrie 1892 (Anul 10, nr. 230-256)

1892-10-14 / nr. 241

CALENDAR PE M Ortod.or. Martin 13 Octombre.­­Mart. Carp. și Papii. Catolic Mar­t, 25 Octombre. — Crispin. Sórele refiare la 6,30. apnae la 4,58. gpag^^nassEs^^ București, 14 Odorul?e. Starea noastră culturală O foarte interesanta cercetare face „Gazeta Dobrogei,“ din Con­stanța, asupra chipului în care se răspândește cultura, prin școală, în țara românească. Confratele zice că la anii din urmă, mai a­­les la sate, nu s'a fi făcut progrese îndestu­­lăfcoare, a­­ cum și­­ că, în ce privește îmvfif­lă­tura de carie,­­femsiîp < smt lă,sata ia o pante. Ca dovadă, confra­tele ia ca­ bază de comparație ,opt județe din România de din­coace de Dunăre și cele done din Dobrogea și constată că județele Argeș, Gorj, Alfost, Me­hedinți și Prahova, cari dau în 1890 un con­tingent mai însem­nat la căsătorii, ceea­ ce denotă superioritatea lor ca populațiu­ne , sunt totuși inferioare din punctul de vedere cultural altor județe mai puțin populate, precum :­­ Iașii, Con­stanța și­­ T­ulcea. Iașii, de exemplu, mimeră între 690 căsătorii ra­iale, 173 bărbați și 101 femei, care au semnat actul de căsătorie. Pe când Ilfovul, cu un minier aproape întreit de căsătorii (1.845), nu prezintă de­cât 387 bărbați și 82 femei care au­ știut a semna. Constanța, din 479 căsătorii, are 12­3 bărbați și­ 48 femei care au­ semnat, iar Argeșul, cu 1511 căsătorii, nu are de­cât 821 bărbați și 38 femei care știu a semna. Asemenea disproporțiuni mai putem găsi și între alte județe, daca căutăm a com­para diferitele statistice date publicitatii la diferite epoca. In instrucțiunea femenină rurală județul Iași ocupă primul loc între județele Ro­mâniei, căci găsim la 7 femei căsătorite mia cu știință de carte, apoi Constanța și Tulcea ne prezintă una din zece cu știință de carte , iar Ilfovul ara abia o femeie cu instrucțiune la 22 căsătorite. Treime notat că e ementul român din Transilvania care a colonisat în parte Dobrogea, contribue mult la sporirea numărului căsătoriților instruiți, însă acest contingent venit din Austria nu este fructul școalelor României și prin urmare nu putem atribui această propășire cultu­rală numai none românilor. Prahova, de­și numeră 1731 căsătorii, totuși are 130 fe­m­ei cu carte, contra Ilfovului cu 80 de femei instruite di­n 1845 căsătorite. Eaca dar Ilfovul un județ populat din țară re­­mas inferior Prah­ovei, care­­ întrece mult in instruirea femeiei săteanului. Județele Botoșani și Bacău încă sunt superioare Ilfovului, fiind­că primul nu­mără 93 de femei cu certa din 939 căsă­torite, iar cel de al doilea 84 din totalul de 1223 căsătorite. . Argeșul, din 1511 căsătorite, abia are 38 femei cu carte si Gorjul din 1298 nu presintă mai m­ult de 24 fem­ei cari au semnat actul căsătoriei. In Dobrogea instrucțiunea se ridică la nivelul județelor de prima ordine din țară, presentând Constanța 48 femei instruite din 47â și Tulcea 40 din 417. Cu toată reserva ce am făcut pentru elementul ro­mân transilvănean, putem spune că șco­lile prosperă din an în an în cele doue districte ale provinciei, ceia ce de­sigur va contribui a menținea Dobrogea în viitor tot în fruntea mișcărei culturale din țară. Cu muncă neîntreruptă am putea, zice „Gazeta Dobrogei“, ajunge în stânga Du­nărei la rezultate îmbucurătoare dacă vern­eții vor da în viitor mai mențiune școalelor rurale. Am luat în onsiderațiune, în compara­­țiunea noastră, mai cu seamă cultura fe­menină, pentru că o vedem mai neîngri­jită în toate județele și în toate timpu­rile. A instrui mimat o parte a națiunei, este a lucra pe jumătate la consolidarea edificiului național. Ignoranța femeei este dăunătoare moralmente familiei și so­cietate­. De la o femeie nepregătită pentru ma­rea menire ce o are ea în națiune, țara nu are drept să aștepte nici creștere în­grijită a generațiunei tinere, nici propă­șirea materială care o vedem în familiile din străinătatea cultă. Incultura femeiei denotă că bărbații încă n’au înțeles importanța culturei. Despre această nepotrivire între cultura ce să dă copiilor de sex masculin și celor de sexul femenin, am mai vorbit. Femeia, ca să fie un factor social folo­sitor, trebue să fie cultă și, nemuncind, prin firea ei în afară de casă prea mult, el știe- crește copiii și să le dea primele elemente de cultură. Căci, ce învață copilul de ln­ mamă, nu poate în­veța nici de la o sută de profesori. Cu­multă .­Unii condamnați sau pungași suedieni trec —cu voia autorităților rusești—în Rusia. Unii finlandezi sau condam­nați ruși trec—cu voia autorităților suediene —în Suedia. Din pricina asta s’a întâmplat o ceartă mare între cabinetele celor doue țări. Afară de aceia a a­­vut loc și unele încă­­erări sângeroase la gra­­ni­țe, în urma cărora 4 soldați ruși și 3 sue­­dieni au­ rămas morți. Guvernele Rusiei și Suediei își dau silința să pue capăt acestor neînțelegeri prin fap­tul, că vor delimita granițele. Suedia a­­ și­­ numit o comisiune de 18 ingineri și advocați și a dat deja ca chel­tuială 70,000 de fr. © execuți C­­apitalis­ta .Classaa,—(Text pag. 3) fie­care an 15 milioane de franci pentru flotă, care va putea face față puternicei flote daneze. * Adeverul este, că Danemarca poate în ori­ce moment să trimită spre Suedia o flotă cu un echipaj de 40,000 soldați, pe când Suedia și Norvegia sa olasică nu au, în caz de resbotă, de­cât 10,000 de soldați. Pe lângă aceasta e vorbă de a se ri­dica fortărețe din­spre granița Rusiei cari fortărețe să fie ocupate mereu de cel pu­țin 60.000 de soldați. Din Scandinavia (Corespondența parte a ziarului „ Universul­”) Copenhaga, 8 Octombre: înarmări în Suedia Corpurile legiuitoare ale Suediei au fost conch­emate în sesiune extraordinară din cauza­ unui proiect de lege militar, pe care Regele Oscar l-a supus desbaterilor parlamenare. Pentru a putea face față acestui nou proiect de reorganizare a armatei, cer­e­rile au votat 6 milioane 700.000 de fr. pe fie­care an. Afară de aceia se vor mări contribuțiile, se vor pune taxe pe moșii, se vor ridica birurile pe mărci poș­tale sau­ timbre, etc. In sfîrșit populația scandinavă va fi supusă unei serii de contribuții foarte grele. Un ziar sveilian „Gote­borgs Gandel­­stidning“ zice, că Svelia chel­tue­ș­te pen­tru armata și flota sa, în fie­care an 38% din venituri, adică pentru armată 23 mi­lioane 108,000, iar pentru flotă 8 milione 528,200 de franci. Numitul ziar e de părere, că Suedia poate fi ferită de un faliment financiar sigur, numai în cazul când cheltuielile pentru reorganizarea armatei vor fi re­partizate și pentru Norvegia. In cazul ăsta se va putea cheltui în Grădinile nordice ale pământului Nimic nu e m­ai splendid de­cât fru­moasele grădini din Scandinavia, mai cu seamă în epocele, când crapă petrele de frig. E minunat să vezi întreagă flora eu­ropeană adunată în grădini vaste, peste cari abia lucește când și când câte o rază de soare în miezul zilei. In anul 1890 celebrii grădinari Straud­­berg din Lulen și Weinhuth au proectat atât în Stockholm cât și în Cristiania, și în alte localități vecine grădini vaste, în care au­ plantat tot felul de pomi fructi­feri de plante și de flori. Succesul a fost minunat. Grădinile, cu tot gerul teribil, au reușit perfect. Negreșit, că sub ele s’au făcut cuptoare artificiale în lungime totală de 17 k­ilo­­metri și a fi costat 4 milioane de franci. Proprietarii grădinilor însă au câștigat parale frumoase și vor câștiga și de aci înainte. Scandinavia și Rusia vreme încoace există unele nem­ți granița scanfinavo-rusească. De o telegari Eată de ce . Rezl­anarea ele­­fantului Un ziar din Cristi­­naia (Norvegia) istori­sește următoarea în­tâmplare curioasă, pe care vi-o trimet: Intr’una din zilele trecute erau mai mulți vizitatori într’un mic circ din Cristiana. Totă lumea admira pa­trn elefant blând, căruia’ oamenii îi deileau cor­­mirî și prăjituri. Un pantofar—aflăm du-se mai deștept — a dat elefantului în joc, da prăjitură, o bucată de clei în­bregat. Elefantul înghite cle­iul, dar se supără gro­zav. Nici una nici do­ne, apucă cu trompa pe pantofar, iese cu el repede afară și’l trân­tește pe tejghiaua unui cofetar din vecinătate. Se înțelege că bietul pantofar în „căzătura“ peste 100 de prăjituri, ca să le plătească, nea­vânit lui a strivit care a trebuit pe cine să acuze. Elefantul s’a întors iar în circ, mulțu­­mit de rezbunarea lui asupra pantofarul Kordé . Prin fir telegrafic — Budapesta, 11 Octombre. In cele 24 de ore până astă seară la 6 ore au fost 18 cazuri, 17 decese. Semiin, 11 Octombre. . Un lucrător, îmbolnăvit acum 4 zile cu sim­ptome suspecte, este mai bine; exa­menul bacteriologic al infecțiilor sale a demonstrat că nu era atins de h­oleră a­­­siatică. Doi lucrători au murit alaltă­ ieri ; ua al 3-lea azi ; acest din urm­ă venise cu corabia din Mohacî. Câte și 3 prezentând simptome suspecte, cadavrele lor au fost supuse examenului bacteriologic. Granița sârbească s’a închis ; navigația locală s’a suspendat. Hamburg, 11 Octombre. 7 cazuri de h­oleră s’au înregistrat ieri, 2 aparțineau zilelor precedente; nici uja deces. Cracovia, 11 Octombre, 3 cazuri noul de h­oleră s’au produs la Piaskivielkie. La Rusociie (districtul Cracoviei) un lucrător (flottéul’) al Vistulei, în scort bol­nav din Thorn, a murit; el era atins da h­oleră. m* awmcwi.r na». grit;

Next