Universul, ianuarie 1894 (Anul 12, nr. 1-24)

1894-01-15 / nr. 11

ANUL XII — No. IU­Sfimlnita 15 (27) Ianuare 1894 IMPORTANT ■v* ROD! PREMII ~Wii Abonaților ziarului UNI'V­E­SIUL as de la 15 iANUARE 1894 ISIT* PeshttHi 3 luni “Wi In Capitală, lei 7.60.—In județe, lei 9.60 . PREMII 1 Calendar American, 1 Calendar al ziarului Universul, 1 Calendar de bu­zunar, 1 frumos calendar de perete în șapte culori, o călimării de lemn și sti­clă, și 2 volume din romanele noastre. Pentru 6 luni ”"^3 In Capitală, lei 14.60.—In județe lei 18.60 PREMII" Toate calendarele de mai sus, 3 vo­lume din romanele noastre precum și un frumos servicii­ pentru tutun și chi­brituri cu o frumoasă statuetă de bronz, și 1 frumos ac de cravată de mărgean «au­ imitația briliantului. î Pentru­ 1 &n Noi In Capitală lei 28.60.—In județe lei 86.60 PREMII Toate calendarele de mai sus, 5 vo­lume din romanele noastre, o elegantă Cutie conținând 3 cuțite de desert au­rite și 3 furculițe tot aurite cu mâne­rul de porțelan, sau­ 6 cuțite, după ale­gere, o frumoasă chibritelniță cu o sta­tuetă de bronz, și 1 frumos ac­ele cra­vată de mărgean sau­ imitația briliantului N.B.—Toți abonații ziarului «Univer­sul» politic, primesc gratis »Universul literar» colorat, săptămânal. Premiile se clăti îndată ce se primește costul abonamentului. Cine nu va lua premiul până în­­tr’o lună de la data de când începe abo­namentul, perele dreptul la acel premiu. •Biinii se vor* ti­hnite dir­ect pl­in îtRindat sad în mărci poștale intr’o scrisoare i‘cco»un­dătă, la adminis­­tr­ăția «farului Ifjul Vuțffâlsl­, strădă Sii­ ci5oiht­ti ]Vo- 11, BuCu­rești. Costul Abonamentu­luî fără Premii in capitala: Pentru un an. ..... Lei 20.10 Pentru 6 luni........................ » 10.60 Pentru 3 luni. ..... » 5.60 in pr­ovincie: Pentru un an........................Lei 28.10 Pentru 6 luni.......................... * 14.60 Pentru 3 luni. ..... » 7.60 A­m onoare de a face cunoscut clien­telei răposatului Em. Protopopescu Pake că biuroul din str. Colței No. 45, a continua­ singur, d. Porfiriade ne mai avem­­ nici un amestec cu mine. Constantin Hagi Th­eod­orescu. Avocat. 1378 (7) Fabrica de cărămidă ce este afară din bariera Vergului, pro­prietatea d-lui Enach­e Damubiei, se a­­rendează chiar de acum. Doritorii se pot adresa pentru ori­ce deslușiri în calea Moșilor No. 252. ________ 1365 Consultațuni speciale Boia nervose și Boale de ochi Examen ataniil și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. CEL MAI BUN ȘI CEL MAI IEFTIN Ceai și Udium se află spre vânzare la adm. «UNIVERSUL» strada Brezoianu No. 11 Bu­curești. Ceai calitatea superioară cutia mare Lei 2.— « « « « mică « 1.10 jRnium, adev. fam, călțt, p­rima sticla « 5.75 « « « » c­c « 5.75 * 1 —ȘARADELE— GRATIS La Administrația ziarului «Universul» No. 11 se află de vânzare SARDELE cu 80 BANI CUTIA, conținând 12 Sardele. Cine cumpără p-0 cutii, i se dă una gratis. « 5.75 « 8.75 ] CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Vineri 14 Ianuare.—14 Păr. uciși în Sinai și Rait. Catolic Vineri 26 Ianuare.—Policarp. Res. soarelui 7.27 . Ap. soarelui 4.59. București, 14 Ianuare. Casierii militari în numărul de ere, în acest loc, am­­ dat seamă despre o convorbire, foarte­­ importantă, pe care am avut o cu un o­­f­­ițer de administrație, cu privire la­­ prea frecventele ne­regularități ce se gă­sesc la casieriile militare și la condam­nările aspre ce se dau de tribunalele ostășești celor în sarcina cărora se gă­sesc lipse de bani. Am zis că nu sunt, cea mai mare parte poate, ofițerii casieri de­cât vic­time ale sistemului de organizare a com­p­­tabilității și al plăților pe la regimente. Am făgăduit, să dăm o părere pentru vindecarea acestui ran­ care nenorocește atâția ofițeri și pe familiile lor. Sunt 2 lucruri pe care trebue să le obținem. Mai întâii­ să punem în imposibilitate pe superiori de a porunci ofițerului casier să le dea aconturi . Apoi să punem în neputință pe ofițe­rul casier de a lua bani din casă, fie pentru alții, fie pentru dânsul, de­cât cu o regulă strictă. După a noastră părere, mijlocul ar fi foarte simplu. De­oare­ce plățile se fac la termene fixate fie­care regiment să aibă câte o casă de fer sistematică cu trei chei,— cum se obic­nuește în unele case de bancă—dintre care pe una să o fie co­mandantul de regiment, pe a doua, alt ofițer delegat cu verificarea socotelilor și pe a treia casierul de regiment. Banii să nu se depue în casă de­cât în prezența acestei comisiuni și de ase­menea să nu se scoată de­cât în pre­zența lor. La fie­care intrare sa tt­eșire de bani să se facă un proces verbal care să se păstreze chiar în casa de fier. Liberarea banilor să nu se facă de casier de­cât în urma unui mandat în regulă. Se va obiecta :" — Dar ofițerii au câte o dată nevoe de avansuri... De­sigur... Cine n’are nevoi neprevă­zute în viața aceasta ? Avansurile însă, să se facă cu cistanță în regulă, oficială, care să se puie de asemenea în casa de fer și să fie vi­zată de comisiune. Ast­fel nu vor putea întrebuința banii publici pentru foloase personale, nici o­­fițerii plătitori, nici nu se vor nenoroci mulți nevinovați ; în sfârșit va dispare ast­fel putința de a se bănui măcar, că poate exista un ofițer, care să’și mîn­­jească epoleta perzând banii regimen­tului la cărți, sau­ cheltuindu’i în alt chip. 7 milioane de franci în argint. Din ca­uza lipsei argintului însă guvernul va fi silit să plătească suma aceasta enor­mă în aur. Poporul de rînd suferă foarte mult din cauza lipsei de bani de argint. Guvernul a luat măsuri pentru evi­tarea acestei crize. O invitare Ministrul președinte, Stambulov, a in­vitat pe exarhul bulgar din Constanti­­nopol să vie la Sofia, ca să fie de față când va avea loc ușurarea prințesei. Sultanul însă nu a încuviințat pleca­rea exarhului și prin urmare acesta trebue să stea în capitala Turciei. Grațieri Principele a grațiat 29 de condam­nați la muncă silnică sau­ închisoare corecțională. Aproape toți sunt crimi­nali de rând. Intre ei nu se află nici unul dintre cei condamnați pentru a­­tentate și crime politice.­­ In urma unui ordin înalt s’a cons­tituit zilele acestea un mare tribunal militar. Acest tribunal va avea sa jin­es­­ce pe locotenentul Ivanoff și pe fra­tele acestuia, acuzați că au­ plănuit un atentat în contra vieții prințului. O afacere interesantă se știe, că bancherul bucureștean Evioghie Ghiorgheff a tras în judecata tribunalului din Sofia pe antreprenorul Ivan Hadjienoff pentru o datorie de 570.000 de fi. Hadjienoff a plătit întreagă sumă a­­ceasta. Partea interesantă a chestiei, e că a­­cuzatul nu voește să plătească cei 22 mii de fi. ceruți ca chieltuieli de judecată și plata avocaților. Sosirea geanda­rm­ul­ui Peste câte­va ceasuri vine în vizită un geandarm, prieten bun cu familia. El vede tinda plină de sânge și curios cum era întreabă de ce e sânge. Femeia, cam zăpăcită îi spune, că a tăiat un purcel. Geandarmul vesel o roagă să-i frigă și lui o fițeică. Femeia, cu un sânge rece nespus de mare, se duce în piv­niță, tae din pulpa fetei o bucată de carne, o frige bine și o dă geandar­­mului. Acesta o mănâncă și pe urmă foarte încântat zice : — In viața mea n’am mâncat o frip­tură mai dulce și mai bună ! Pe urmă geandarmul spune și ser­gentului-major despre «tăerea purce­lului». — Du-te mtt, îi spuse sergentul și cere și pentru mine o fleică sau un cotlet. Geandarmul se duce și cere. Femeia se scoboară repede în pivniță. Stân­d însă prea mult acolo, geandarmul crezând, că are trebuință de ajutor se duce după ea. In realitate, femeia pe când tăia din carnea fetii sale, s’a tăiat la un deget și se încerca să-și oprească sângele. Descoperirea asasinatului Geandarmul cum intră se uită la gă­leată și vede capul nenorocitei fete, a­­poi peptul și pulpele ei. El n’a putut să rostească o vorbă măcar. Repede a fugit afară și nu s’a oprit până la po­liție unde a istorisit cele întâmplate. Femeia asasină și ginerele săue, cari venise de la munca câmpului, au­ fost arestați. De sigur că tribunalul îi va condamna la moarte. ■ -.-^.,.-^-.,.,Mium.<»uaaanaqa£aaSMagSgȘ3&5ijagiafcfc^ SRal&nOV. DIM BULGARIA (Coresp.­parik, a ziarului UNIVERSUL Sofia, 10 Ianuare. Lipsa de argint în Bulgaria In zilele acestea s’a constatat, că în casele statului nu se află de­cât 1 mi­lion 300.000 de franci în argint. Guvernul pentru diferite plăți și ch­iel­­tueli trebue să dea în fie­care lună cam O conjuraț­ie la Sofia In capitala Bulgariei au­ fost arestați 3 studenți universitari. Ei sunt acuzați de împărțirea mai multor manifeste re­voluționare printre soldați. Prin aceste manifeste soldații sunt a­­țîțați la revoltă și invitați să asasineze pe principele Ferdinand. Poliția a făcut perchiziții amănunțite în casele studenților și a aflat la el mai multe materii explozive precum și o mul­țime de scrisori (o­mpromițătoare și bani trimiși de la emigrații bulgari aflători în Sofia. Un asasinat îngrozitor. — (Carne de om friptă și mâncată) In apropriere de Kü­stendil trăia o femee, care iubia pe bărbatul fiicii sale și era iubită de acest bărbat. Fiind­că tânăra femee era pentru ei o «piedecă» a iubirei, s’au­ h­otărît amândoi s’o o­­moare. Se hotărîseră ca mama să omoare pe fiică-sa, pe când bărbatul acesteia se afla la lucru, pe câmp ; dar dacă mama (soacră în acelaș timp) nu va avea oca­zie bună, avea să o trimiată cu mân­care la bărbat, care va omorî-o. Intr’aceia nici mama nici bărbatul n’aveau­ curagiul să îndeplinească oribi­lul lor plan. Mama însă torturată de gelozie s’a hotărît imediat, ca să-și asasineze fata. Omorul Intr’o zi a luat pe fata­ sa s’o spele. Și pe când capul și fața acesteia era plină de clăbuci de săpun a apucat o secure ascuțită pe care tot ea o pusese la o parte și și-a omorît fata cu o sin­gură lovitură puternic dată. Fiindcă ascunderea cadavrului era un Iu­ > u foarte greu­, ea a tăiat cada­vrul in bucățele pe cari le-a ascuns în­­tr o găleată din pivniță. 5 bani în capitalu­—10 bani în jndetfli Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU 11 BUCURESCI Câinele și biletul de bancă O scenă foarte hazlie s’a întâmplat de­cimă zi la un restaurant de lângă Paris. O societate de vânători întorcându-se de pe câmp, unde umblaseră după vâ­nat, au­ intrat în restaurantul lui Sai­­pler, ca să detuneze. La sfîrșitul mesei, unul dintre vână­tori, cu numele Louis, scoate din bu­zunar un bilet de 100 de fr. și când să’l dea băiatului din restaurant ca să’l schimbe îl scapă în ceașca plină cu cafea a vecinului sou­. Acesta apucă repede biletul, dar îna­inte de a-l da băiatului, îl puse pe un scaun ca să se usuce și să poată prin urmare șterge pata de cafea de pe el. In momentul acela câinele unui al treilea comesean, se sculă repede de sub masă, apucă biletul și-l înghiți cu mare poftă. Trebue să se știe că, câinele acela era învățat de stăpânul statt să bea cafea rece, își poate ori­cine închipui înmărnu­­rirea vânătorilor; el începură să dis­cute, pe urmă să se certe. — Dă-mi suta de fr., strigă Louis către stăpânul câinelui. — Iaca da! Păi, eu­ sunt de vină dacă a înghițit câinele, biletul? — Firește, că d-ta, de ce l’ai învă­­țat să bea cafea. — Asta-i treaba mea. — Bine, dar câinele al cui e ? — Al meu! — Atunci ești dator să-mi dai 100 de fr. — Cere de la câine... el l’a luat. Neputându-se înțelege în nici un chip ei s’au­ dus la comisariatul de poliție. Louis cerea să fie omorît imediat câ­nele, pentru ca să se poată scoate din stomacul lui biletul de bancă. — Ce zici domnule? întrebă comisa­rul pe stăpânul cânelui. — Ce să zic? înțelegi bine, că do­bitocul metz valorează mai mult ca 100 de franci. — Atunci dă păgubașului suma a­­ceasta și împăcați-vai — Nu vreau­ ! Ett nu e de loc de vină. — Atunci ce-i de făcut? — Știtt­ett ? — Ascultați-mtt pe mine, zise atunci un alt vânător, care venise ca martor. Eu a propus să dăm animalului un pur­gativ ! —• Excelentă idee­­ strigată toți în cor. Idea a fost pusă în aplicare. Cânele a fost închis într’o cușcă împrejurul căreia s’au­ postat toți vânătorii. Ziarul parizian care istorisește în­tâmplarea aceasta nu spune dacă câ­nele a mai dat 100 de fr. satt a ținut-o pentru el ca să aibă de cheltuială și dacă odată restituită de cine, mai are valoare ? Mister și... . aventuri de vânătoare. ITJTKTö­ K­T pentru MODIFICAREA UNOR DISPOSITION! din Tarifa generală a drepturilor de vamă stabilită prin legea de la 25 iunie 1891 — Urmare — Art. 502.—Mașine, părți și accesorii de mașine, de tuctit, chiar cătrănite, date cu minium sau­ cu alte substanțe, 100 kilo­m lei. Art. 503.— Mașine, părți și accesorii de mașine, de fier și de oțel, afară de cele prevazute la art. 504, chiar cătră­­­ni­te, date cu minium sau­ cu alte subs­tanțe, 100 kilo 12 lei. Art. 502 și 503. — Mașinele compuse din fier și din tucitt plătesc drepturile fixate pentru­ mașinele de fier. Mașinele de tuciit și mașinele de fier, în a cărora construcțiune intră,­ ca accesorii, piese de alamă, precum lagăre, bricele, cuie și alte asemenea, nu sunt supuse pentru aceste bucăți la plata vre­imei taxe suplimentare. Pentru mașinele de tucu­t și pentru acelea de fier combinate cu lemn, când părțile de lemn nu se pot despărți spre a fi taxate separat, se percep după fel, asupra întregei greutăți a ma­­șinei, drepturile fixate la art. 502 și 503. Mașinele de tocat carne și cele de frecat vop­sele urmează regimul art. 503. Art. 504.—Mașine de tot felul, cu a­­buri, cu electricitate sau­ cu gaz, ma­șine agricole și industriale, precum și accesoriile lor sau­ bucățile din cari sunt formate, când sunt importate sin­gure ;—toate aceste mașine, accesorii și piese, chiar cătrănite, date cu minium sau­ cu alte substanțe, scutite. Art. 504.—Sunt considerate ca mașine agri­­­­cole, plugurile de tot felul, grapele, tăvăli­­­­gele, mașinele de­ secerat, de semănat, de co­sit, de bătut porumbul, de curățit grăuntele­­ de treerat, vânturătorile și altele’. Aci se coprind și mașinele de cusut. Art. 505.—Mașine și aparate fabricate din alte metale de cât fonta, fierul și oțelul, sau­ în a cărora construcțiune predomină alte metale comune de câte fonta, fierul și oțelul; părți și accesorii de asemenea mașine ;—toate aceste ma­șine, accesorii și părți, chiar cătrănite, date cu minium sau. Cu alte substanțe, 100 kilo_ 50 lei. Art. 505.—Aci se coprind și clopoțeii pentru sonerii electrice, precum și lămpile electrice.­ Art. 507 a.— Monete de aur neavând curs legal în România, scutite. Art. 507 b.—Monete de argint neavând curs legal în România, proibite. Art. 509. — Monete de aramă sau­ de bronz neavând curs legal în România, proibite. Din categoria XXV Art. 558. — Jucării d­e lemn, de hâr­tie, de carton, de piele, de cauciuc, de sticlă, de faianță, de porțelan, de me­tale comune și ori-ce alte asemenea ju­cării, inclusiv cele mecanice, afară de acelea în a cărora composițiune intră fildeș, baga, sidef, metale prețioase, spumă de mare, «jais» adevérat satt chihlibar, 100 kilo 40 lei. Art. 558.—Taxa prevăzută la acest articol se aplică și la velocipedele mici pentru copii, la caii mecanici și la trăsurile mici pentru preum­bla­, copiii, tapițate sau­ nu. Urmează de asemenea regimul acestui arti­col păpușile și cele­l­ alte jucării mari,— sau­ în îmbrăcămintea lor, sau­ în garnitura lor, ori de o dată în ambele acestea, — conțin mătase până la 10 la sută inclusiv din g­reutatea îm­brăcămintei și garniture­­lor (fie că această materie textilă s’ar presinta ca porțiune de mă­tase pură—sub ori­ ce formă, fie că ea s’ar pre­sinta ca fire intrând în țesături mixte). Păpușile și cele­l’alte jucării cuprinse în a­­cest articol și în a cărora composițiune intră, într’o proporțiune ori­cât de mică, fildeș, baga, sidef, spumă de mare, chihlibar, «fals» adevă­rat, metale prețioase, pietre fine sau­ semi-fine, aparțin articolului 561. Păpușile și jucăriile întregi­ de aur ori de argint, sau­ în a cărora composițiune aurul ori argintul intră pentru cea mai mare parte, ur­mează—după felul lor — regimul bijuteriei de aur sau­ de argint. Art. 560. —■ Obiecte de piele fină, de stofe de mătase sau­ de catifea, ornate cu chihlibar, cu baga, cu sidef, cu fil­deș, cu «jais» adevărat, cu spumă de mare, cu metale prețioase, cu pietre fine ori semi-fine, sau­ numai de piele fină, de stofă de mătase sau de catifea combinate între dânsele, 1 kilo 10 leî ' f

Next