Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)
1894-10-27 / nr. 253
Universul No. 253. ID Z IST IAȘÎ Un pungaș cu o singură mână.— Foc într’un vagon. — Febra tifoidă. Citim în «Evenimentul» : D. Nuțel, comerciant din strada Sfre, tineri, a recunoscut prin experiență că o mână lungă și bună valorează mai mult ca două proaste. Luni noapte, un individ cu semnalmentul caracteristic că’i lipsește mâna dreaptă, a intrat în prăvălie și, spărgândejgheaua, a furat 63 lei. Acelaș fur a mai șters cu o zi înainte de la un evreu din Podul Roș, mai multe haine și lucruri. Poliția nu l’a prins încă. — Luni la plecarea trenului din gara Unghenii Români, sub banca unui vagon de clasa III se afla ascunsă o canitate de lână care trecuse ca contrabandă din Rusia. Un pasager, neavând cunoștință de aceasta, a aruncat țigara aprinsă peste lână care până în Cristești s’a aprins, grație celorl’alțî pasageri, focul a fost stins, și lâna aruncată pe fereastra vagonului. — Soldatul Meer Mentu, din comuna Hudești, jud. Dorohoiu a murit ieri în spitalul militar din localitate de febră tifoidă; ni se spune că mai mulți soldați sunt bolnavi de această boală. ACTE OFICIALE * D. Dim. I. Ghioceanu, actual sub-prefect al plășei Oltu-de-Jos, din județul Olt, și D. Const. I. Munteanu, actual sub-prefect al plășei Mijlocu, același județ, sunt transferați unul in locul altuia. Sunt transferați în administrația județului Vâlcea : * D. Ilie G. Pleșoianu, actual sub-prefect al plășei Oltețu-de-Jos, în aceeași calitate la plaiul Cozia. * D. Nae Boicescu, actual sub-prefect al plășei Mijlocu, în aceeași calitate la plasa Oltețude-Jos. * D. loan Gherman este numit sub-prefect la plasa Mijlocu, județul Vâlcea. * D. Niță Vasiliu, actual ajutor de sub-prefect al plășei Șușița, județul Putna, și D. Nicolae Gheorghiu, actual ajutor de sub-prefect al plășel Gârlele, din acel județ, sunt transferați unul în locul altuia. Sunt transferați în administrația județului R.Sărat . * D. N. G. Verulescu, actual ajutor de subprefect al plășel Marginea-de-Jos, în aceeași calitate la plasa Grădiștea. * D. Scarlat Dumitrescu, actual ajutor de sub-prefecte al plășei Râmnicu-de-Jos, în aceeași calitate la plasa Marginea-de-Jos. * D. Panait Săndulescu, actual ajutor de sub-prefect al plaiului Ialomița, din județul Dâmbovița, este transferat în aceeași calitate la plasa Ialomița. * D. G. I Pârvulescu este numit ajutor de subprefect la plasa Râmnicu-de-Jos. * D. Nicu Ionescu este numit ajutor de subprefect la plaiul Slănic. * D. N. N. Drăguțescu este numit ajutor de subprefect la plasa Oltu-de-Jos. * D. I. Niculescu, este numit polițant al urbei Slănic, județul Prahova. . * D. Vasile Vergulescu, actual sub-comisar clasa I, este înaintat comisar polițienesc cl. II pe lângă prefectura poliției capitalei. D. Constantin P. Fioreșteanu este numit comisar polițienesc în urbea Medgidie, din județul Constanța. * D. Mihail Popescu este numit sub-comisar polițienesc clasa I pe lângă prefectura poliției capitalei. * D. Ioan Rădulescu este numit sub-comisar polițienesc clasa I pe lângă prefectura poliției capitalei. Omorul din comuna Deleni In comuna Deleni, județul Vasluiü, s’a săvîrșit un omor în următoarele împrejurări : Locuitorul Ion M. Țugulea se certa de o vreme în conce maerea cu vecinul său Ion S. Donosc, din cauza unei porți făcută de curând de Donosc. Țugulea susținea că poarta e făcută în dreptul ogrăzii lui și zise lui Donosc s’o dea jos, căci altcum o fac el cu toporul. Donose zicea că poarta e făcută unde trebue, iar Țugulea spunea că nu-i adevărat. După multe zile de ceartă, Țugulea a luat într’o dimineață toporul și s’a dus să tae poarta făcută de vecinul său. Acesta n'a voit să-l lase. Cearta a început din nod și cei doi vecini înfuriându-se s-au luat la bătae. Donosc mai rea de fire a pus mâna pe o sapă și a isbit așa de grozav pe Țugulea în cap încât acesta a căzut la pământ, fără cunoștință. Sângele a început să scurgă pe nas și pe gură. Nenorocitul om a fost transportat acasă, unde a murit, a doua zi. Donose a fost arestat și dat judecății. OAMENII ZILEI Senatorul Steurs D. Steurs a fost ales senator în Belgia, în ultimele alegeri parlamentare. Dînsul e primar în Saint Jose Noode. Intotdeauna a apărat cu căldură drepturile și interesele comunei sale. D. Steurs, în vârstă de 50 de ani, e liberat și se bucură de vii simpatii în toate partidele politice. D-sa a publicat și câteva broșuri financiare economice. E cunoscut ca om de inimă și mare filantrop. _________ Moartea Țarului — Prin fir telegrafic — Londra, 25 Octombre. Un serviciu funebru pentru Alexandru III a fost oficiat la capela rusească în prezența ambasadorului, a personalului ambasadei Rusiei, a reprezentanților reginei, a corpului diplomatic, a principilor și principeselor, a lordului primar și a mai multor miniștri. Darmstadt, 26 Octombrie. Marele duce de Ilessa va pleca la 3 Noembre la St. Petersburg pentru a asista la înmormântarea lui Alexandru III. St.Petersburg, 25 Octombre. «Invalidul Rus» zice că Țarul Alexandru a iscălit cu mâna sa toate ordinele de zi militare până în ziua morții sale. Stockholm, 25 Octombre. Prințul Eugeniu, care se află acum în Italia, va pleca la St. Petersburg pentru a reprezenta pe rege la înmormântare. Viena, 25 Octombre. «Polit. Correspondenz» află că arhiducele Carol Ludovic va reprezenta pe împăratul Franz Iosef la înmormântarea Țarului Alexandru III. St. Petersburg, 25 Octombrie. «Le Journal de St. Petersburg» relevează strălucitele și unanimele dovezi de simpatie exprimate de suverani, de șefii de stat, de guverne și de popoarele străine cu ocaziunea morții lui Alexandru III și adaugă : «Rusia primește «aceste dovezi de simpatie cu o adâncă «recunoștință, și cu o legitimă mândrie «constată resunetul ce a cauzat pretu«tindeni teribila nenorocire a poporului «nostru. «Rusia este nu mai puțin mișcată și «recunoscătoare pentru urările ce se «fac pentru prosperitatea nouii domnii I «și pentru fericirea tânărului nostru I «împărat, al cărui prim cuvânt adresat I «poporului sau a fost un gând de pace — 2 «pe care Rusia o dorește din tot sufletul «și pe care își întemeiază toate speranțele». Florența, 25 Octombrie. Un parastas pentru Alexandru III a fost oficiat la biserica rusească în prezența prințului de Neapole, a autorităților și a coloniei rusești. Paris, 25 Octombre. Consiliul de miniștrii a decis ca președintele republicei și guvernul să fie reprezintați la înmormântarea lui Alexandru III printr-o ambasadă extraordinară, al cărei șef va fi generalul de Boisdefre, asistat de amiralul Gervais. ID’Sble justiție. Sunt numiți : D. Andreiü Chirilovici, actual judecător la tribunalul Iași, procuror la tribunalul Vaslui, în locul d-lui I. G. Ghica, care trece în postul de judecător la tribunalul Iași; d. Xenofon I. Andronescu, actual supleant la tribunalul Buzet, procuror la tribunalul Mehedinți; d. George Lucasievici, actual substitut la tribunalul R.Sărat, supleant la tribunalul Buzett; d. George Stănculescu, actual judecător de pace la Turnu-Măgurele, substitut la tribunalul R.Sărat; d. Nicolae N. Papadat judecător de pace la T.Măgurele ; d. Orest Musteață, actual copist în grefa tribunalului Dorohoiu, ajutor de grefă la tribunalul Iași; d. C. Bratu este numit portărel pe lângă înalta curte de casațiune. ____________ îngrozitoarea crimă din cătuna Sariurt Din Tulceani se scrie că în comuna Sariurt, pendinte de comuna Carapchiol, s’a săvîrșit în noaptea de duminecă spre luni o crimă îngrozitoare. O foraee din comuna aceea, cu numele Tudora Peiu, găzduise peste noapte la dânsa pe o altă femee. Ele au mâncat bine, au băut o oca de vin și s’au culcat. Peste noapte au năvălit în odae niște făcători de rele cari au sculat pe cele 2 femei din somn și au început să le tortureze într’un chip îngrozitor, cerându-le bani. Bandiții au tăiat cu cuțitele gâturile ambelor femei și apoi au luat-o la fugă. Cadavrele au fost găsite a doua zi de niște vecini cari văzând că Tudora nu mai ese din casă, ca de obiceiu, au intrat în casă ca să vază ce s’a întâmplat. Capetele femeilor erau despărțite cu totul de trunchiuri. Pe jos era un mare sac de sânge închegat, iar în odae o mare desordine. S’au luat măsuri pentru prinderea asasinilor. O CUGETARE PE ZI Ereu să fii sincer când ai de a face cu oameni de rea credință. întâmplări din Capitală Moarte grabnică Pe șoseaua Pantelimon, în dreptul casei cu No. 7, a căzut jos, încetând subit din viață, un necunoscut. Nu s’a găsit asupra lui nici o hârtie prin care să i se poată stabili identitatea. Pare a fi om de vreo 50 de ani. Cadavrul a fost dus la Morgă. Chef de sf. Dumitru Băieții Hendis Iosif și Hendis Horpot, din str. Fundătura Spitalului, au voit să petreacă de ziua sfintului Dumitru. Ei s’au dus să se aprovizioneze cu mezeluri la d. N. Căciulescu, din calea Victoriei 156. Att luat două bucăți de lacherdă și o sticlă cu cognac. De plătit n’ati avut grijă și att zbughit-o pe ușă. Fiind urmăriți, hoții ati fost prinși și duși la gherlă. Aci fac chef cu apă rece și cu măsline. Resul dintre China și Japonia — 2?minur telegrafic — Londra, 25 Octombrie. «Agenția Reuter» află din Yokohama că un detașament din prima armată japoneză a sosit în portul din Nord de golful Takenwan, în locul unde debarcase a doua armată japoneză. Prin urmare, comunicațiunea între ambele armate este stabilită. Vineri, 28 Octombre (5 ftoem ore) 1st» Pachebotul din Sidney a fost declarat liber. Londra, 25 Octombrie. «Reuter» află că guvernul chinezesc a cerut în mod formal intervenirea diplomatică a puterilor spre a face pace între China și Japonia în condițiunile puse mai înainte de China, după sfatul Engliterei. Se crede că niște negocieri vor începe între puteri, dar Englitera nu va lua inițiativa. ..........................—11 llttiliri TFBBS BBS BBB P———■ — ■ - ILUSTRAȚIA NOASTRA Ilustrația de pe pag.i a numărului nostru de azi reprezintă pe Țarul Alexandru III, în momentul când binecuvintează pe Țareviciul Nicolae (actualul țar) și pe logodnica lui, prințesa Alix de Hessa, împăratul Alexandru III e pe un fotoliu. La picioarele lui stau îngenunchiați cei doi logodnici. In fața Țarului, cu mâinele împreunate spre rugăciune, stă preotul loan, iar în fund doctorii Leyden și Sacharjin. La stânga lui Alexandru III stă în picioare plângând Țarevna. Scena aceasta s’a petrecut joi dimineața, în ziua când a murit Țarul. C* sîala Bocage, cutia 230 grame, 70 bani.— 13ia £ WCIC Sardele Migone, 280 grame, 80 b.— Sardele Excelsior, 325 grame, 90 bani. — Sardele cu trufe, 210 grame, lei 1.16 și Sardele extra-fine fără oase, cutia 285 grame, lei 1.30. (Lacherdă) calitate superioară, cutia de JL UU 270 grame lei 1.15. Japi de ton preparate cu unt-de-lemn franța Aui O zesc superior, cutia de 255 grme lei 1.35.. De vânzare la adm. ziarului „Universul“, St. Brezoianu No. 11, Bucuresci. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Cauza sinuciderea împărătesei Chinei. — Am vorbit în această coloană despre sinuciderea împărătesei Yeh Eshwala a Chinei. Unirea ei cu împăratul nu se făcuse din dragoste. Se zice că împăratul Quangfu, care s-a căsătorit în Februarie 1889, a fost eroul unei intrigi amoroase și victima unei nenorocite căsătorii. Cauza acestor lucruri a fost mătușa sa, împărăteasa văduva. Cartea riturilor chinezești este destul de curioasă. Ea determină în ce mod omul care stă pe tronul imperiului ceresc trebue să -și aleagă o nevastă. După obiceiu, fetele de măritat ale nobililor se adună la palatul imperial și suveranul, după ce le examinează pe rând și cumpănește meritele lor, face alegerea. Dar tînărul împărat fusese deja sedus de grațiile fiicei unui înalt ofițer și -șî exprimă intenția de a se căsători cu ea. Dar bătrâna împărăteasă văduvă, care ținuse foarte bine în vremea minorităței lui sceptrul, nu voia să permită tânărului împărat să se supună aplecărilor faimei sale. Ea îi găsise deja o nevastă în propria ei familiei. Fata aleasă era nepoata ei Yeh Elanala, fiica fratelui mai mare al împărătesei văduve. După multe discuții între băiat și împărăteasa regentă, aceasta din urmă e și învingătoare și astfel se făcu căsătoria cu nepoata ei. împăratul de atunci însă avea în contra nevestei și a mătușei sale mare ură și sărmana Yeh-Elhwala a fost victima acestei urî.o Ordinul Jaretierei.Decorația jaretierei, vacantă prin moartea contelui Grey a fost acordată marchizului Lansdowe, care, după ce a fost sub-secretar la departamentul răsboiului și subsecretar al Indiilor, a fost numit guvernator general al Canadei, apoi împlini funcțiile de vicerege al Indiilor în intervalul de la 1888—1893. Această alegere dovedește că pairii liberali sunt foarte puțini. Din 25 de nobili englezi, ce cuprinde ordinul Jaretieres, patru nu mai aparțin partidului liberal ; aceștia sunt lord Rosebery, conții Kimberley și Spencer, marchizul de Ripon. Cât despre lordul Lansdowe el este un unionist înfocat. Să reamintim cu această ocazie că ordinul Jaretieres, cel mai nobil din ordinele engleze, creat de Eduard III in secolul al XIV-lea, este accesibil numai la 25 de patri afară de persoanele suveranului, a prințului de Galles, unii descendenți ai lui George I sau suverani străini. Acest ordin are ca insignă medalia sfântului George legată cu o panglică albastră și ojaretieră tot albastră având pe ea această deviză . Honi soit qui mal y pense. Costumul oficial cuprinde următoarele : o manta de mătase albastră brodată cu alb, iar pe partea stângă a pep*tului presărată de stele, o vestă roșie tot de mătase, iar în cap o pălărie cu o pană mare albă și o alta neagră și ambele legate printr’un mare inel cu o piatră de diamant. Jaretiera se poartă d’asupra genunchiului stâng. Gulerul hainei este compus din 26 de bucăți de aur figurând pe fiecare câte o jaretieră. NOTA SATIRICA Nevasta (lingușind pe bărbatul ei).— Tu ești așa de bun, dragă! Dar spune mi drept, mă iubești cu adevărat ? Bărbatul (înțelegând’o).—Da... și’ți pot da și o probă despre aceasta, dar te rog să nu treacă proba... peste 100 fl. Un poet consulta pe Gr. Alexandrescu despre un distrit. — Cum ți se pare opera mea ? — Bună. Numai e prea lungă, îi răspunse poetul._____________ Doua morți tragice în Prahova Intr’una din zilele trecute, locuitorul Ghiță Gh. Piață din comuna Cioraniide sus, jud. Prahova, plecase cu carul încărcat cu grâu spre gara Albești. Ghiță, înainte de plecare a băut o cantitate mare de rachiu și s’a îmbătat. Beat cum era s’a suit în car și a plecat înainte. Pe drum s’a apucat somnul și a început să moță, clătinându-se în dreapta și în stânga, în vîrful carului. Aproape de gara Albești nenorocitul om și-a perdut echilibrul și a căzut de pe saci înaintea carului. Roatele au trecut peste el și cum carul era încărcat i-au sdrobit cu desăvîrșire peptul, astfel că bietul om a încetat imediat din viață. Niște oameni tot din comuna aceea l’au găsit mort în drum. Ei au pus cadavrul într’un car și l’au transportat acasă. Carul încărcat cu grâu a fost dus de alți locuitori la gară. 283 T Roman de Emile Itieliebourg PARTEA IV XIII O spovedanie — Georgeto, sunt un mare vinovat, viața mea a fost pătată de crime. — O, Dumnezeule! — Societatea rea în care am trăit de la început, lenea, dragostea de petreceri, patima jocului toate astea m’au perdut. De mai multe ori am furat și am fost condamnat la închisoare. Ah, nu te înfiora de spaimă, aici curajul a mă asculta... Astă noapte, după ce am înjunghiat pe un om cu pumnalul, am fost și eu înjunghiat... Ah, vezi bine, Georgeta, că trebue să mor...’ Fata stătea pe scaun nemișcată, zdrobită, prăpădită. Urmă o tăcere lungă. — Georgeto, fiica mea, urmă ticălosul, acum când știi ce sunt, n’o să te mai miri de nimic din ceea ce am făcut. Ascultă-mă, Georgeto, am să'ți vorbesc acum despre d-ta și despre mama d-tale. Fata tresări și, ridicând capul, a ținti asupra tatălui său o privire de speranță și de spaimă. — Mama esclamă dînsa. Trăește încă ? — Nu, a murit, respinse Forestier cu glas înăbușit. Georgeta gemu și plecă din nou capul. — Mama d-tale, Georgeta, era bună ca d-ta. Era o sfântă și a fost o martiră. Natura sau Dumnezeu, dacă vrei, a voit ca d-ta să moștenești toate de la ea și nimic de la mine. Nu’ți voiți vorbi de toate suferințele, de toate mâhnirile ce am făcut-o să ’ndure. «Nimeni n’a putut să aibă cunoștință de la crimele ce a vărsat dânsa. Inteligentă, instruită, blândă și frumoasă ca și d-ta, Georgeto, avea toate calitățile ce ar fi trebuit să mă lege de dânsa. Insă eu eram un stricat, i-am risipit zestrea care era destul de mare și atunci dânsa a trebuit să se hrănească din lucrul mâinelor; lucra zi și noapte însă și atunci eu îi luam câștigul și’l cheltuiam în petreceri cu prieteni de aceeași teapă cu mine. «Astfel mama d-tale suferia îngrozitor și la ocările și brutalitățile mele nu răspundea decât cu blândeță și eu plâns. «Cu toate acestea într’o zi m’a părăsit, nu mai putea să stea cu mine , nu îndrăznesc să’țî spun cauza acestei părăsiri, sunt cuvinte pe care urechile d-tale nu trebue să le audă. «In sfârșit plecă, și era atunci însărcinată cu d-ta. «In vreme de doi ani n’am știut ce se făcuse. «Insă am căutat-o și am aflat că se așezase la Mende unde găsise de lucru. «D-ta ești născută la Mende, Georgeta, și când îți va trebui actul de naștere, o să-l găsești la primăria acelui sat; vei ști atunci că numele d-tale adevărat e Luisa Forestier iar nu Georgeta. Tăcu un moment apoi continuă: — Când am sosit la Mende unde credeam să vă găsesc, pe dta și pe mama d-tale, nu mai erați acolo. «Insă mi s’a spus că mama d-tale s'a dus să se așeze într’un sat mare numit Salvignac unde cu ajutorul unor recomandații, spera să’și câștige pâinea cu meseria ei de dantelieră. — Ah, esclamă Georgeta, mama era dantelieră. — Da, o mare meșteră în repararea dantelelor. M’am dus la Salvignac, urmă Forestier, n’aveam nici un gologan, perdusem tot la cărți, nu știam ce să mă fac, îmi pusei în gând să silesc pe Margareta ca să trăiască iar cu mine. — Mama se numia Margareta ? exclamă Georgeta. — Da, Margareta Lermont. — Ah, D-zeule ! — Ceai? — Nimic, tată, urmează. Georgeta gâfâia; peptul îi svâcnia cu violență. — Cu o zi înainte de a mă prezintă la mama ta, urmă Forestier, o fetiță necunoscută fusese încredințată «I, spre creștere, de către un spaniol și știam că acest spaniol dăduse Margaretei 20 de mii de franci pentru creșterea copilei. Acum Georgeta asculta cu o nespusă băgare de seamă. Se apropiase încă de pat ca să nu piardă nici una din vorbele pe care murindul le pronunța cu mare greutate și cu un glas stins. Mai întâi, urmă Forestier, am cerut Margaretei să vie să trăiască iar cu mine , dânsa a refuzat cu hotărîre și avea dreptate. Am voit atunci să î iatt acele 20 de mii de franci și o luptă teribilă s’a început între mine și dânsa. O apucasem de gât și aș fi strangulat-o poate dacă n’ar fi sosit tocmai atunci preotul satului. Georgeta își acoperi din nou fața cu mânile. — Am plecat, continuă Forestier, însă cu hotărîre să mă întorc. Voiam să pun mâna pe acele 20 de mii de franci precum și pe hârtiile micei spaniole, care de asemenea fuseseră încredințate nevestei mele. (Va urma). *.....« III WHHC'