Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)

1894-10-27 / nr. 253

ANUL XI­I."—N ° 253 < Vineri, 27 Oetom. (8 Noemb.) 1894 Mare loterie de bine­facere Pentru clădirea scoalei și bisericii latine din Orașul PITEȘTI Autorizată de înaltul guvern ot­oman §5 în valoare de lei 20,000 l­a Lei 10,000 1 » » 5,000 1 » » 1,000 2 » » 500 10 > > 100 20 * > 50 do > « 20 $809 Câștigul principal Lei 10,000 $$$$ Costul unui bilet un leu Tragerea se va face la 1 Martie 1895 Biletele se găsesc în București, la adminis­trația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, și în orașele din țară la toți Vânzătorii ziarului UNIVERSUL. ’ Ori­ce persoană care va cumpăra 10 bilete direct de la administrația ziarului «Universul», București, va primi un bilet gratis. Cine dorește a vinde aceste bilete, se va a­­dresa la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, București, care a luat asupra sa vânzarea tuturor biletelor, și care le vinde la vânzători cu un mare rabat. Boalele secrete si’eputin­ța Bârbâtească Se vindecă după cele mai nouă metode ra­­­­dical fără durere și împedicare, după expe­­­­rienta de 23 ani de specialitate în boli lumești Dr. TN­ «B — No. 1. STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care D-rol Sterte N. Starea IX. Pelikangasse No. 10.—Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și cu specialiștii de la facultatea de me­dicină din Viena.—Consultațiuni și prin corespondențe. ________ 1582._—(99) Consultațiuni speciale Boale nervose și Boale de ochi Examen atentic și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris 1 Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. 1 1­189__________________________ ’ ''30­— I Trifonimil Uatuilismui1 UUblUi UA USSR S1A81A11M Medic la spitalul Colțea BOALE de PIELE și SIFILITICE No. 35 Str. Romană No. 35 — Consultațiuni de la orele 3 la 5 p. m­. — J 207 (20) j ■r NOUA LOTERIE 1 Pentru complectarea Bisericei și Școlii Evanghelice din Brăila, fiind bilete pu­ține se va trage negreșit în ziua de 6 Noembre a. c., în localul Primăriei. Numai cu 1 leu se poate câștiga 4.000 lei sau­ unul din cele­l­alte 49 câștiguri mai mici.­­ Biletele se găsesc de vân­zare în București, la d. R. Marcu, casa de schimb, hotel Continental, vis-a-vis de Teatru Național. Pentru societăți și revânzători care vor să cumpere o sumă de cel puțin 50 bilete diferite numere la care poate e și mai sigur un câștig, se face un ra­bat de 20 la sută. Se expediază în pro­­vincie bilete contra mandate poștale. De vânzare o sobă de meidin­ger cu prețuri foarte moderate, a să vedea de la 10 până la 12 și de la 2 până la 5. 69 Strada Colțel în curte 69 259. (2) Pomada Italiană e un produs serios studiat, un regenerator foarte puternic al perului, ale căreia proprietăți balsa­mice introducându-se prin porii pie ei, întăresc rădăcina perului, împiedică atrofiarea bulbilor și face să crească în câte­va săptămâni perul și barba dacă vitalitatea tubului capilar nu e de tot stinsă. „Pomada Italiană“, afară de aceea că oprește căderea părului și ’l curăță de toate murdăriile ca mătreața și altele, ținendu’l tot­dea­una sănătos, moale și lucios, mai are și incontestabila propri­etate de a preveni albirea­ perului. Lei 4.50 fla­conul mare.—De vânzare la adin. ziarului „Uni­versul“, Str. Brezoianu No. 11, București și la depozitele de ziare din Craiova, Iași, Galați și Brăila. I ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]...unu...... *----------­ Reparațiile de ceasoarnice —cu 50 la sută mai ieftin de­cât ori­unde— Depozitul de ceasoarnice de la administrația ziarului UNIVERSUL, luând un avânt foarte mare și în urma dorinței exprimate de mai mulți cititori, am adus din Geneva (Elveția) două lucrători speciali pentru repararea cea­­soarnicelor. Pentru a satisface publicul și mai ales pe ci­titorii noștri, ori­ce reparație de ceasoarnice se va face cu 50 la sută mai ieftin de­cât ori­unde A se adresa la administrația ziarului UNI­VERSUL strada Brezoianu No. 11, București. CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Joul, 27 Octombre.—Dim. Basar, și Nest. Catolic Joul, 8 Noembre.—4 Martiri în cor. Râs. soarelui 6.48 ; Ap. soarelui 4.39 București, 27 Octombrie. ABUZURI Opinia publică e încă impresionată de descoperirea abuzurilor de încredere comise de maiorul Poenaru,—unul din­tre cei mai distinși ofițeri din armata românească. • Acest caz ne aduce aminte și de al­tele ; am observat că, în ce privește mâ­nuirea fondurilor, în administrația mi­litară se comit proporțional mai multe greșeli de­cât în administrația civilă. Ne facem întrebarea: Oare casierii militari sunt mai neonești de­cât ca­sierii civili, din fire ? întrebarea n’are nevoie de răspuns, de sigur că tot atât de on est e ofițerul plătitor ca și casierul civil. Lucrul pe care-l spunem se va părea paradoxal. Casierul militar e nevoit, de multe ori, să facă greșeli pe care apoi să le plătească cu pușcăria, din cauza disciplinei.* * * Să zicem că e casier un locotenent, —vine un general sau­ un colonel și-i cere acestuia un avans.... Casierul n’are de­cât putința de a zice: «Să trăiți !» și să dea banii. Vine, peste câte­va zile, un ofițer în­sărcinat cu inspecția; ofițerului i se gă­sește lipsă de bani în casă; e dat jude­cății, e osândit și, dacă cutează să acuze pe superiorul care-l a silit să-și calce datoria, pedeapsa i se agravează. Noi ne facem și această întrebare: De ce s’ar lăsa atâția bani în casele regimentelor— bani ținuți fără de do­bândă— pentru niște plăți care se pot face direct — printr’o secție specială a plăților, ce s’ar înființa la ministerul de războiu. In afară de presiunea pe care supe­riorul o face asupra ofițerului plăților, acesta, dacă e mai slăbuț de înger, se îndeamnă singur să se împrumute din casa regimentului cu o sumă, cu nă­dejdea că o va pune îndărăt. * * * In provincie, acesta e fapt—distracția principală a societății boerești și mijlo­cii e jocul de cărți. O dată pornit pe povîrnișul jocului de bani, aceasta de asemenea se știe, omul nu mai poate să se stăpânească. Dacă pierde, speranța unui câștig în viitor îl face să recurgă la toate mij­loacele ca să mai joace. Ofițerul casier, înfundat într-un oră­șel pierdut din țară, e vecinic ispitit ca să se împrumute de la casa pe care o are spre pază cu nădejdea că va pune la loc banii imediat sau că nu va veni atât de repede o inspecție. Au­ fost cazuri, în adevăr regretabile. Pentru niște manipulații de bani ne­corecte, în câți­va ani de zile, armata noastră a pierdut elemente bune, ele­mente care numai cu trecere de vreme se pot înlocui. Din pricina aceasta, credem că s’ar pune odată sfîrșit abuzurilor de acest fel, printr’o reorganizare a sistemului de contabilitate a ministerului de răz­boi ș­. Serviciul socotelilor și al plăților să fie centralizat, ast­fel ca să nu râmâe zeci de mii de lei pe la diferite regi­mente, cari să se manipuleze ast­fel ca ofițerul casier să fie sau victimă—după porunca superiorului, — sau iarăși vic­timă din­ cauza ispitirii ochilor celor galbeni din casă. * * * 5 basi­ în capitali­—10 bani în jutieție Redacția ți Administrația: STRADA 8 P­ EZCUI&4 ¥ * B&CURESCI * \­ J­­­r . :«44• «A 1­ DXZT RUSIA l^orespondența particulară a «Universului)• Petersburg, 22 Octombre. Țarul Nicolae II Membrii consiliului de răsboiă și func­ționarii superiori și inferiori al ministe­rului de răsboiu au jurat credință Ța­rului Nicolae II, fiind de față toți mi­niștrii. Noul Țar e—după cum se știe, în vîr­­stă de 26 de ani. Cei 3 predecesori ai lui erau cu mult mai bătrâni când s’a fi suit pe tron. Iată etatea la care prin­cipalii Țar’i s’au suit pe tronul Rusiei de când e la putere dinastia Romanoff, adică de la 1613 încoace: Mihail III 17 ani. Alexe­i 16. Petru cel Mare 17 (7 ani de regență). Elisabeta Petrona 32. Caterina II, 33. Pavel I, 42. Alexandru I, 24. Nicolae I, 2y. Alexandru II, 39. Alexandru III, 36. Nicolae II, 26. Transportarea sicriului mortuar la Petersburg Până acum nu se știe ziua pozitiv când va fi transportat la Petersburg si­criul cu rămășițele pământești ale de­functului Țar. La toate stațiunile mari s-au­ făcut preparative pentru în­tâmpinarea trenului imperial în care se află coșciugul. Gările sunt cernite și împodobite cu coroane de flori trimise de municipalități pentru a fi depuse pe sicriul lui Alexandru III. Numărul coroanelor cari vor sosi din toate părțile imperiului la gările unde se va opri trenul va fi așa de mare în­cât vor trebui mai multe vagoane deo­sebite pentru transportarea lor în capi­tala Rusiei. Cercurile medicale din Petersburg așteaptă cu n­^berare .publicarea oficii­ală a rezulta­tu­l­u^autapSVej*- Țarului. A* tunel se va vedea e^re~­dintre cei doi doctori: Leyden sau­ Sac­arjin a făcut­ exact diagnostica Țarului. Se asigură că corpul lui Alexandru III va fi sfințit la Moscova și numai după aceea va fi transportat și înmor­­­­mân­tat la Petersburg în cripta de la­ Sf. Petru și Pavel.­­ Doliul curții imperiale rusești va dura, 3 luni de zile, în timpul cărora nu sa va da nici o serbare oficială și nu va avea loc nici o recepțiune. Moartea lui Alexandru III.—Relația unui ziar Un ziar de aici publică următoarele amenunte asupra morți lui Alexan­dru III: In noaptea de Miercuri spre Joi, îm­păratul fusese cuprins de o tuse dure­roasă și de o omoragie, care progresa din ce în ce­ nu putea să doarmă de loc. Câte­odată bătăile inimei se opriau­, iar pulsul părea că se oprise de aseme­nea. In zori de zi temperatura se ridicase la 40 de grade; pulsul slăbise de tot. Pen­tru ca să nu se înăbușască i s'a dat o doză mai mare de oxigen. Bolnavul nu pu­tea face nici o mișcare, de­cât ajutat fiind de alții. El se schimbase cu de­­sâvîrșire; boala îl slăbise așa de tare în­cât aceia cari nu l’au văzut de­cât în vremea când era sănătos nu-l mai recunoșteai­. Se zice că doctorii au spus verde suveranului că nu-l pot scăpa de la moarte. Țarul a asclutat știrea tristă cu o răbdare nespus de mare și Mier­curi toată ziua s’a ocupat cu luarea ultimelor dispoziții, cât îi permiteau puterile și slăbiciunea lui mereu cres­cândă. Sosirea prințesei Alix a fost pentru Alexandru III o mare bucurie. — Poporul rus—a zis el tinerii îm­­părătese—e foarte bun și el iubește sin­cer pe aceia, cari îl iubesc. La 10 ceasuri dimineața simptomele morții se accentuază și se credea că moartea sosise deja. Dar pentru ultima oară Țarul își redobândi puterile. El Își avea cunoștința deplină și s-a îm­părtășit în prezența familiei. După îm­părtășanie a început să vorbească cu împărăteasa, cu principesa Alix și cu Țareviciul mângâindu-i pe toți ; ei ată­­teau îngenuchiați în jurul patului. Pe la 11 ceasuri a început să slă­bească bătăile inimei; respirația scădea din minut în minut până a încetat cu totul. Erau 2 ore și 20 m. p. m. Țarevna n'a mâncat 2 zile absolut nimic atât de grozav o isbia perderea bărbatului ei, pe care-l iubea foarte mult. Tulburări în Moscova Atât în Petersburg cât și în Moscova s’au întâmplat tulburări îndată ce s’a publicat știrea despre moartea Țarului. Era temere să nu facă nihiliștii vre­o revoluție. Din cauza aceasta­­ trupe de cazaci au fost rânduite pe străzile ora­șelor pentru a potoli vre­ o revoltă. Se asigură că dintre marii funcționari ai statului nu vor remâne sub actualul Țar la putere de­cât Pedrodonosev, procurorul sfântului Sinod, miniștrii Witte și Muraiev. După cum au­ anunțat deja, poporul a dărîmat la Moscova o parte din casa doctorului Sac­arjin. Poliția acolo a a­­restat vre-o 50 de oameni dintre cari 10 sunt nihiliștî. La Petersburg s’au făcut chiar în ziua morții Țarului numeroase arestări de nihiliștî. Kim­insky. UN PROVERB PE ZI Prinde orbul, scoate-o ochii. (Românesc). Banditismul de lângă Lacul­ Sărat Intr’una din nopțile trecute comer­ciantul Teodor Bogdănescu, de la 3 mo­­vili, împreună cu socrul său, de pe șo­seaua Brăila-Călărași au fost jefuiți de tâlhari. Ei locuesc în dreptul Lacului­ Sărat; în noaptea aceea au pătruns în odaea lor o ceată de tâlhari. Bandiții au cerut lui Bogdănescu bani. Acesta și socrul său au scos revolverele. O luptă crâncenă s’a încins între tâl­hari și între Bogdănescu. In focul luptei, au fost grav răniți Bogdănescu și socrul acestuia. Ei au fost transportați într’o stare desperată la spitalul din orașul Brăila. Hoți au legat pe soția comerciantu­lui și au ținut-o legată cât timp au răscolit eî tejghelele și lăzile. Un ziar din Brăila, care ne-a sosit ieri, spune că bandiții au furat de la numitul comerciant 1.000 de fr. bani gata. De urma lor nu s-a putut da până acum.

Next