Universul, ianuarie 1895 (Anul 13, nr. 1-25)

1895-01-15 / nr. 12

ANUL XIII. —NO. 42 -A Duminecă, 15 (27) Ianuarie 1895 PREMII EXCEPȚIONALE La abonații ziarului „UNIVERSUL“ — politic zilnic — Cu începere de la 15 Ianuarie 1895 BW" Pentru 3 luni In Capitală, let 8. — In județe, lei 9.50 iVestiis. — 12 farfurioare frumos gravate de metal alb pentru masă sau o cutie cu 12 lingurițe pentru cafea de metal alb cu m­âneru gravat. — 1 fru­mos calendar colorat american cu foi zilnice pe anul 1895. —• 1 calendar de citit al ziarului Universul de 110 pagine cu 18 ilustrații. — 1 calendar de buzu­nar și 1 calendar de perete, în 6 culori, pe anul 1895.—NB. In loc de 12 lingu­rițe putem da un roman ilustrat de 4 volume, după alegere. BW* tintru 6 lupi In Capitală, lei 15.20—In județe lei 19.70 Premii.— Cele 4 calendare de mai sus.—1 frumos ceas de masă (Baby) cu deșteptător sau 3 furculițe, 3 cuțite și 3 lingurițe de masă de metal alb cu mânerul gravat.—1 roman de 2 volume ilustrat și un mic pieptine de buzunar. NB: In loc de ceasornic sau linguri, furculițe și cuțite, putem da 7 volume din romanele noastre ilustrate. "­“ Pen­­­fen "ISI! In Capitală lel 29.70.—In județe lel 38.20 PreiHÜI—Cele 4 calendare de mai sus. — Un ceasornic foarte elegant de masă cu deșteptător, cu piciorul și cu­tia cu reliefuri nichelate și aurite, cons­truit intr’adins pentru abonații noștri de un an, sau o elegantă cutie cu o­­glindă, conținând 1 pudră fină, 1 apă de toaletă, 1 săpun fin parfumat și 1 glicerină parfumată.—1 frumoasă rîjniță de piper. — 1 cheie nichelată, conținând un briceag, 1 condeiü și un creion. — 1 elegant Notes legat în piele și cu flori argintate, un mic pieptene de bu­zunar, precum și 4 volume din ro­manele noastre ilustrate.— NB. In loc de toate obiectele de mai sus putem da 12 volume din romanele noastre. Toți abonații sunt rugați să ne anunțe deslușit. obiectele pe care doresc a le avea ca­­ premii. NB. Toți abonații din provincie vor tri­mite un leu mai mult pentru portul premiilor. — Neprimind un leu se vor limite premiile nefrancate și abonatul va plăti portul la sosirea lor. COSTUL ABONAMENTULUI In capitală « 3­0 . . . . • « 7.60 Toți abonații la ziarul «Universul politic», primesc gratis «Universul li­terar», care apare în fie­care Duminecă" In format dublu cu splendide ilustrații colorate. Pentru 1 an. ..... Lei 20.10 « 6 luni ..... « 10.60 « 3 < ...ii * 5.60 In județe Pentru 1 an. ..... Lei 28.10 « 6 luni . . . • . « 14.60 Con­sultațiuni speciale Boaie nervose și Boaie de ochi Examen atentic și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 2—4 p. m. Calea Văcărești 102. — 3^sTiero-u­rsa, grat­u­it — 417 '30) Doctor P. A. Șerbănescu Membru al societății de OphtaLmo foare din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Con­sultațiuni .și operațiuni gratuite X de la, 2—5 ore­ p. 2». Pentru boabe de ocă, gât, gură, nas și urechi 56 (10) MEDIC ȘI CHIRURG Doctor STEÎNHART SPECIAL: IN BOALELE DE COPII Consultații 1—3 p. m. m PENTRU SĂRACI GRATIS­OR No. 62, STRADA CAROL, No. 62 312 (36) * ZDS moșiile 196Elaț Greci, din districtul Romanați, plasa Oltul-de-Sus și Vlădaia, districtul Mehedinți, plasa Câmpului. Doha cu începere de la 23 Aprilie 1895, iar Vlădaia și Greci cu începere de la 23 Aprilie 1896. — A se adresa strada Banului No. 1, București.­­ 499 (11 CALENDAR PE ANUL 4895 Ortodox Sâmbătă, 14 Ianuarie.—14 Păr. uciși în Sinai și Rait. Catolic Vineri, 25 Ianuarie.—Policarp. Ros. soarelui 7.27 , ap. soarelui 4.59. București, 14 ianuarie. Proprietatea numelui In două ședințe consecutive, Camera a­ discutat un important proiect de lege, cu privire la­ proprietatea numelui. Sunt ani de zile de când, în diferite rînduri, am arătat nevoia de a se pune capăt, printr’o lege, abuzurilor, escro­cheriilor și crimelor a căror comitere , schimbarea numelui o fac lesnicioasă. Un falit fraudulos din București își face pedeapsa la pușcărie; după ce scapă, fuga la Monitorul oficial, plătește 5 franci și din Ștrul Leibu se face Ște­fan Câmpineanu sau Brâncoveanu, ad libitum. Cu numele cel nou, el se duce la Botoșani și începe din nou comerțul, cu banii pe cari ’l­olosise din faliment , face afaceri bune, câștigă bani, capătă credit și, de­odată, d­anil încetează iarăși plățile. Dacă nu trece din nou prin pușcărie, totuși își face bagagiul, plătind 10—15 la sută din datorii și—sub alt nume— face iarăși același comerț în altă parte. Dacă s’ar stabili prin lege proprieta­tea unui nume și neputința de­­ a­r schimba de­cât în cazuri bine justifi­cate, numărul escrocheriilor s’ar înpu­­țina­­ scăpații de prin pușcăria de la Ocnele Mari n’ar face pe oamenii onești în fundul Moldovei, de­oare­ce n’ar putea produce nici un act autentic prin care să dovedească că numele lor e al­tul de­cât acela sub care au fost osân­diți la pușcărie. Cu schimbarea lesnicioasă a numelor se comit și escrocherii de alt­fel, care compromit comerțul nostru față cu străi­nătatea. La București, „... a lucrat cu o casă din Viena, ca comisionar , s’a purtat câtă­va vreme cinstit până și-a căpătat încrederea , face apoi o comandă mare, ia bani, plătește un anunț la Mo­nitor cum că îl chiamă Y..., fuge la Iași și... caută­ 1. Cel de la Viena, care n’are fotogra­fia lui X... cere poliției să-l prindă. X... e căutat pretutindeni. La Iași, dacă e aflat de vre­un agent, poate dovedi prin carta de alegător că e Y... Și negustorul străin rămâne păcălit. Alt­fel ar fi, de­sigur, dacă pungașul ar fi pus în neputință de a produce acte de acestea... autentice. In cameră, s’au­­ ridicat în contra pro­iectului de lege mai mulți membri ai partidei liberale. Noi am constatat a­­ceasta cu mirare. Că proiectul va fi având defecte, e posibil , dar e un adevăr incontestabil că e de urgentă nevoie să se pue capăt hoțiilor înlesnite prin ușoara schimbare a numelor și să fie legat, omul și familia lui, de numele patronimic, ca o garanție pentru societate și ca un folos pentru familia, care va avea putință mai mare de a urmări drepturi de moștenire ,și altele. Proectul a fost luat în considerație în general; discuția pe articole s’a amânat pe luni, când sperăm că—amendat—va fi adoptat de cameră și apoi, cât de curând, de senat.________ 5 bani în capitală—10 bani în județu­l Redacti# 1i Administrația: l STRADA BREZOANU 11 BUCURESC! DIN TURCIA (Corespondență particulară a «Universului») Constantinopol. 8 ianuarie. O afacere de senzație — Conflictul între Turcia și Anglia La ordinea zilei în Constantinopol e conflictul iscat între Anglia și Turcia pentru confiscarea unor scrisori de ale poștei engleze și pentru arestarea unui amploiat poștal. Iată amănunte asupra acestei afaceri care a produs unult zgo­­mot aici și în străinătate : Hamalul armean.­­Arestarea Direcția poștei engleze are în servi­ciul ei, de vre-o 15 ani, ca factor pe un armean hamal. Sâmbătă armeanul acesta, care purta semnul de hamal, pe când se ducea la Stambul cu 12 scrisori trimise din Smyrna și din alte localități din Asia mică, a fost prins de agenții de poliție și dus la comisariat din cauză că banii plătiți de el ca vamă pentru trecerea podului spre Stambul erai falși. Taxa e de 10 bani. Un trecător care observase arestarea în știința îndată pe d. Cobb, directorul poștei engleze. Cobb plecă îndată îm­preună cu un turc la comisariat. Aci se legitimă cine e și ceru ca factorul să fie liberat. Cererea i s'a refuzat de­o­cam­dată și a fost oprit și densul acolo. Factorul a fost percheziționat și i s’au luat cele 12 scrisori. Se zice, că după aceea i s’au­ legat mâinile, cu care o­­cazie un soldat l’a rănit cu sabia la braț. Intervenirea consulului englez Cobb a cerut să i se dea voe ca să anunțe pe consulul englez dar cererea i s’a refuzat. Directorul poștei engleze,­ voind să sară la fereastră ca să strige ajutor, a fost oprit în loc și îndată au fost închise obloanele ferestrelor. Cele 12 scrisori se aflau pe masă. Cobb a voit să le ia, dar n’a fost lăsat de soldați. Niște trecători auzind ce se petrece la comisariat s’au dus la consulul en­glez din Stambul și l-au anunțat. Con­sulul a venit îndată acolo cu un dra­goman și cu un pavas. In urma inter­­ven­irea lui factorul a fost liberat, iar Cobb a primit scrisorile. Autoritatea tocească credea că acele scrisori sunt din Armenia și conțin ia­răși știri false despre cele ce se petrec acolo. Firul telegrafic i’a adus știrea că conflictul s’a aplanat, în urma demer­surilor făcute de d. Currie, ambasado­rul englez, pe lângă poarta otomană. O scrisoare a Sultanului In cercurile de aici se vorbește că Sultanul a trimis papei de la Roma o lungă scrisoare, în care '1 roagă să asi­gure puterile europene că știrile despre măcelurile din Armenia sunt false. Papa ar fi răspuns Sultanului că aș­teaptă să vază raportul comisiunei de anchetă asigurând însă pe Sultan de a­­miciția și bună­voință sa. Ex­pedivul Egiptului Ex­pedivul Ismail-pașa e pe moarte aici In Constantinopol Au­ anunțat că acum câte­va zile un consiliu de doc­­tori sub președinția lui Nothnagel și-a exprimat părerea că e posibil ca starea sănătății lui Ismail pașa să se îmbunătă­țească dacă i se va împlini dorința de a vedea încă odată iubitul său Egipt. Mem­brii familiei au cerut Sultanului să lase ca Ismail-pașa să fie dus în Egipt. In por­tul Constantinopolului stă m mereu gata un vapor. Se zice că Anglia se opune foarte mult la aceasta, de aceea Kedi­­vul va muri aici. Acesta e sfîrșitul trist al unui om care a trecut odată prin cele mai minu­­nate și unai strălucite zile. Mulți contimporani cari au asistat în 1869 la deschiderea canalului de Suez își aduc aminte de spiritul ospitalier și excentric a lui Ismail, de cheltuelile lui enorme pentru a putea duce o viață dulce și fericită ca în poveștile din o mie și una de nopți. Din cauza greșelilor politice însă pe cari le-a făcut a fost nevoit să guste până la moarte amarul exiliului. Levant. UN PROVERB PE ZI Nevoile se țin mai mult de nevoiași. _____________(Românesc). I Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Procesul unui căpitan. — Incendiul pe bordul vaporului «Alexandru cel bun» Miercuri s’a judecat la tribunalul mi­litar din Galați procesul căpitanului Ră­­dulescu Paul, din flotilă, învinovățit pen­tru faptul că ar fi ocazionat incen­diul pe bordul vaporului «Alexandru cel bun», pe timpul când conducea va­sul în însărcinarea ce avea de a dis­truge cu dinamită, mai jos de Bechet, vaporul «Ada», înecat încă din timpul resboiului. In urma pledoariilor d-lor locot.-colo­­nel Merișescu, maior Gărdescu și căpi­­ta­n Lambru de la artilerie, s’a stabilit pe deplin neculpabilitatea căpitanului,­ care a salvat vasul, pe care­ 1 comanda, de un dezastru.­­­­ Pe lângă căpitanul Rădulescu, mai erau dați în judecată 5 marinari și pi­lotul vaporului, inculpați pentru faptul că au părăsit bordul în timpul incen­diului. Din desbateri ile ce au urmat, s-a con­statat că atât pilotul cât și marinarii , s’au aruncat într’o barcă împreună cu­­ regretatul locot. Iosipescu, ca să se ducă­­ în ajutorul acelora, cari din cauza ză­­păcelei în timpul desastrului de pe bord, , s’au asvăi­lit în Dunăre și dintre cari, locotenentul, scafandrul și 3 soldați, s’au înecat, plătind cu viața lor salva­rea acelora pentru cari se aruncaseră în Dunăre. ! Toți învinovățiți­, căpitanul Rădule­­scu Paul, pilotul și cei 5 marinari au­ fost achitați în unanimitate.­­ Condamnarea unui căpitan de gardiști Tot Mercuri a fost condamnat de că­tre secția a doua a Curței de apel din Galați, la o lună de zile închisoare și 2.000 lei despăgubiri către comuna Brăi­la, comandantul gardiștilor din acest oraș. El se numește Alexandrescu, și faptul imputat este că a înscr­is în re­gistrele sergenților de oraș ai Brăilei,­ nume fictive de ser­genți pentru care incasa numitul Alexandrescu refux’ile. * Furt între soți divorțați­i D. B., un mare industriaș de tră­suri din capitală, este un om de peste 70 de ani dacă nu ap­­oape de 80. Aceasta nu l’a împedicat ca acum vr’o 9 ani să ia în căsătorie o tînără femee cu care trăise deja cât­va timp într’o uniune liberă. Pare însă că traiul din căsă­torie nu ia așa de dulce și liniștit ca cel din concubinagiu căci n’a tr­ecut mult de la promisiunile date înaintea ofițerului stărei civile cum că soții își datoresc credință și sprijin reciproc, și iată căsătoria desfăcută prin divorț.­­ Dar cum zice francezul: Tot­ d’a­una omul se întoarce la dragos­tea d’întâiă, deși gurile rele spun că au mai fost amoruri și înaintea celor zise d’Intain, nu trece un an de la pronun­țarea divorțului și iarăși vedem trăind împreună pe d. B. și pe d-na. De astă dată armonia părea că se restabilise complect și fără concur­sul ofițerului stărei civile, căci în vara anului tre­cut tânără­ bătrână perechie pornește ca într’o călător’ie de nuntă... spre Viena. Se vede însă că f­uiscal inci­dente de călătorie stricaseră din nou bunele, relații dintre dănșii căci ajunși la Viena, d. B. pornește singur cu trenul înainte, iar d­na J. se întoarce la Bu­curești. La întoar­cere d. B. află că tînă­­ra sa soție părăsise domiciliul con­jugal, luând cu dînsa o mare parte din mobilele casei. D. B. face plângere la parchet. I se refuză ca imorală acțiunea ce voia să intenteze.­­ Face atunci o plângere direct tribu­nalului. Zilele ex­ecute a fost înfățișarea la secția 2 a a tribunnalului Ilfov. Iată cuma d. Ionescu, advocatul re­clamantului, își desvoltă argumentele: «Clientul meu, cum îl vedeți, d-lor ma­gistrați, este bătrân. Cu șosele cu mâ­inele această femee, d-na J., a re­ușit acum câți­va ani să devie soția lui legitimă. «Asta a așteptat dumneaei, până să de­vie legitimă, și pe urmă ce să se mai uite la un bătrîn (ilaritate). «Reclamantul a fost silit să ceară di­vorț. Tribunalul a admis: Atunci au în­ceput să vie la d. B. o mulțime de persoane să’l roage să ia îndărăt pe d na J., că e păcat, etc. D. B. a consim­țit ca să o ție ca menageră, ca ne­vastă de formă, căci de, el nu mai putea fi bărbat, nu 'l vedeți cât e de bătrân? ’! «Dr’ept î’e cunoștință, d-nar. pe când d. B. se afla în străinătate, îi fură toate lucrurile din casă. Parchetul ne-a refu­zat ori­ce acțiune. Cum se poate una cu asta ? Apoi aci nu e furt între soți, căci sunt divorțați. E adevărat că d. B. a

Next