Universul, decembrie 1895 (Anul 13, nr. 284-308)

1895-12-08 / nr. 290

Anul XIII No. 290 In valoare de 3000 lei La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Abonamente in premii extra­ordinare ridică calendare, romane și obiecte în valoare de — 3000 Lei — Cu începere de la 16 Decembre 1895 KIT Pentru 3 luni In Capitală, lei 8.30.—In județe, lei ii.SO Premii.—4 calendare, adică : calendar de pe­rete, de buzunar, american și de citit, precum și două volume din romanele noastre și «Uni­versul Literar» colorat care apare în­ fie­care Duminecă. Măi va concura, prin tragere la sorț, și fără nici o plată, la unul din obiectele no­tate mai jos. HHP“ Pentru 6 luni In Capitală, lei 11.30.—In județe, lei 19.50 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 4 volume din romanele noastre. Mai va con­cura, prin tragere la sorț, la două din obiectele notate mai jos. __Pentru 1 an __ In Capitală, lei 23.60.—In județe, Tei 34.­­Premii.­ Toate cele 4 calendare de mai sus și 6 volume din romanele noastre. Mai va con­cura, prin tragere la sorț, la patru din obiec­tele notate mai jos. N.B. Abonații din provincie vor primi premi­ile de mai sus franco de port imediat după pri­mirea costului abonamentului. Premii prin tragere la sorți Toate persoanele cari se vor abona la «Uni­versul» cu începere de la 15 Noembre curent, afară de premiile de mai sus, vor mai concura, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la urmă­toarele premii: 1 pianino în valoare de 900 lei, al marei fa­brici frații Zimermann din Lipsea. i frumoasă bicicletă (velociped), pentru băr­bat, în valoare de 350 lei. i ceas de aur cu lanț de aur, pentru bărbat, în valoare de 300 lei. A t*ono­r]o mn* rn Invit­­ 7o fitty non fry fromîS I COtto «­vv» WW» uv» cwtiu «ÎW WW> f­ru UUU1U­ în valoare de 250 lei. i masă de marmoră (mozaic), în valoare de 209 lei. i mare oglindă fantasie, sculptată, (noutate), în valoare de 150 lei. i frumos și artistic ceasornic de bronz de masă în valoare de lei 150. i mașină de cusut de mână și picior. Singer perfecționat, în valoare de 140 lei. i frumoasă pușcă de venit, foc central, în va­­oare de 120 lei. i pereche vase chinezești mari, în valoare de 100 lei. i mașină de cusut de mână, Singer perfecțio­nat, în valoare de 90 lei. i frumoasă etajeră nichelată și aurită, în va­loare de 80 lei. i masă de metal aurită, în valoare de 70 lei. i frumoasă călimară de metal bronzat, în va­loare de 40 lei; i serviciu pentru licher de argint plache, în valoare de 30 lei; i frumos revolver, în valoare de 30 lei. Fie­care abonat, pentru 3 luni, va primi gratuit, împreună cu premiul, și un bilet numerotat spre a concura la tragere; fie­care abonat, pentru 6 luni, va primi 2 bilete și abonații pentru un an vor primi 4 bilete. Abonații sunt rugați a păstra acele bilete spre a putea lua premiile în caz de câștig. Tragerea va avea loc la 11 Februarie la administrația ziarului «Universul» și vor putea asista toți abonații. Obiectele de mai sus se pot vedea în fie­care zi la administrația «Universului». Doctor P. A. Șerbănescu Membru al societății de Ophta­mologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni ele la­ 2—5 ore p. m. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechh Pentru săraci gratis ALEXANDRU IONESCU — Chirurg — Dentist — De la Facultatea din Paris Fost asistent al d-rilor Clavia și Magi tot Lucrări garantate cu preț jumătate Consultațiuni de la 9—12 a. m., și 2—6 p. m Strada Academiei No. 2 (casa Steiner) 562 _____________ (16) Sala fabricei de bere Bragadiru — Calea Rahovei No. 151 — Concert în fie­care seară de la 8—11, sub con­ducerea d-lui prof. Peters. — Intrarea liberă — Dumineca de la 3—5, concert de promenadă. Intrarea 50 bani de persoană, în beneficiul orchestrei. 5 Bani in Capital—10 Bani în județe Vineri, 8 (20) Decembre 1895 figSagSgf CALENDAR PE ANUL 4895 Ortodox Jouî, 7 Decembrie.—Părintele Ambrosie, Catolic Jouî, 19 Decembrie.— Nemesim Res. soarelui 7.34 Ap. soarelui 4.21 Am înțelege asta când creditorii a­­u fost pe deplin satisfăcuți de debitorii lor. Dar după cât­ se pare, nu așa s’au petrecut lu­crurile și de aceea ministerul justiției ar avea de­ gând să modifice legiuirea fali­mentelor. Vrea să zică, creditorii înșiși, în contra interesului lor, s’au făcut complicii debito­rilor pentru a înconjura legea. * * * Suntem curioși să vedem cum se va mo­difica legea. Până atunci, trebue să constatăm că sta­rea piețelor noastre e bolnavă, și că la sta­rea aceasta contribuesc foarte mult chiar fabricanții și comercianții din străinătate, cari strigă apoi că în comerțul român nu se poate avea nici o încredere. București 7 Decembrie. Legiuirea falimentelor Curioase lucruri se petrec în țara noas­tră, atât de curioase în­cât de multe ori nu te mai poți dumeri asupra stării noastre din punctul de vedere al moralei. Iată un exemplu : Se știe că vara trecută s’a făcut o nouă legiuire asupra falimentelor, legiuire prin care se luau măsuri severe împotriva ti­cluirii de falimente frauduloase. Trei dispozițiuni, mai ales, aveau de scop să puie capăt neorânduielei de până acum .«i să împedice discreditarea comerțului ro­mân : una, care fixa minimul cotei cu care se putea face concordat; a doua, care dă­dea drept chiar unuia singur din creditori, dacă era nemulțumit, să împiedice concor­datul și să ceară intervenirea justiției ; a treia, care instituia magistrați-sindică. Cu aceste dispozițiuni, falimentele scan­daloase deveneau imposibile. Nu se mai pu­teau creia majori­tăți de creditori fictivi care să impună creditorilor adevărați concordate cu 5 și cu 6 la sută ; fabricanții și marile case de export din străinătate nu mai ris­cau să fie jefuiți ca un cadru, fără altă mângâiere de­cât aceea de a face Româ­niei reputațiunea de țară de boți. Ei bine, legea aceasta s’a dovedit nepu­tincioasă, inaplicabilă și a făcut mai mult rea de­cât defectuoasa lege din nainte. De ce ? Răspunsul pe care-l capeți la această în­trebare e uimitor: — Legea e inaplicabilă, fiind-că e prea bună, fiind-că taie răul din rădăcini. Aceasta nu e vre-o exagerare, e curatul adevăr. In contra legiuirii celei nouă s’a organi­zat numai decât un teribil complot : de la punerea în aplicare a legii nu s’a dat nici un faliment. Așa că sărmanii magistrațî-sin­dicî au rămas fără leafă, de­oare­ce ei tre­bui­a fi să fie plătiți din o taxă de atîta la sută din masa fie­cărui faliment. E de neînchipuit lucrul acesta, și cu toate acestea e adevărat. Cu toate că afacerile n’au prea mers, din cauza crizei din care n’am eșit încă cu desăvîrșire, falimente nu s’au dat, deși falimente se întâmplă chiar în vre­murile de belșug. Cum se poate explica acest curios fe­nomen ?* * * Neapărat că au trebuit să fie în vremea asta, în toată țara, mulți comercianți cari să’șî fi încetat plățile. Nimeni nu poate fi atâta de naiv încât să nu înțeleagă aceasta. Vrea să zică, falimente au fost. Dar ele n’au ajuns pe mâna justiției, s’au înăbușit înainte d’a eși la iveală. Lucrul acesta e greu de explicat. Că fa­liții, față cu rigoarea legii, au avut tot in­teresul să se împace cu creditorii, asta o înțelege ori­cine. Dar cum se face că cre­ditorii s’au învoit și n’au recurs la justiție? ram Biden (Corespondența particulară a ziarului Universul­ Bruxel, 3 Decembrie. Bătăi sângeroase Mai multe încăierări sângeroase s’au petrecut la Renaix (Flandra orientală) între lucrătorii din fabricele de țesătorie. Un lucrător tânăr, în etate de 24 de ani, a fost lovit așa de puternic în cap cu un drug de fer în­cât a’ murit pe loc. Asasinul a fost arestat. Intr’o cârciumă s’a întâmplat o bătae teribilă. Un lucrător a primit o lovitură de pumnal drept în pept. El a murit imediat. Altul s’a a­­les cu capul spart. Nenorocitul și-a dat sufletul pe drum către spital. In alte localități s’au întâmplat de asemenea încăierări sângeroase. Numărul răniților se ridică la 12. S’a deschis o anchetă și s’a dovedit că o parte dintre lucrători voiau să provoace o grevă ge­nerală, alții nu se în­voiau de loc cu aceasta. Din pricina asta au isbucnit neînțelegerile și apoi încăierările. La Ham-Sambre, în provincia Namurului, o femee cu numele Looten, soția unui tîmplar, a căzut în fluviul Sambre. Bărbatul ei i-a sărit în ajutor, dar a căzut și el în apă. Cu toate acestea a reușit sa prindă pe soția sa. Valurile furioase s-au despărțit repede. Fe­­meea a fost trasă la fund. Bărbatul ei a început să strige ajutor. Numai de­cât au alergat acolo o fată cu nu­mele Maria Clement și atel­ierul Arthur Monge. Ei au aruncat căngi lungi în apă dar n’au pu­tut scăpa de­cât de tâmplar. Nevasta lui s’a înecat. Un ofițer ars de viü Un locotenent tânăr din Bruges, cu numele Perrotet, se spălase deună­zi pe mâini cu petrol, ca să-și șteargă niște pete de smoală. Apropiindu-se prea tare de foc, gazul s’a a­­prins și focul s’a comunicat repede la haine. O­­fițerul a început să arză ca o lumânare. La strigătele lui desperate i-au sărit mai mulți oameni în ajutor. Ei abia au putut stinge focul. Perrotet s-a ales cu arsuri foarte grave pe tot corpul. Nenorocitul a fost transportat în grabă la spi­talul militar, unde a murit în cele mai crude suferinți. Ofițerul acesta era în etate de 22 de ani și singurul sprijin al mamei sale văduve și al fra­ților lui minori. Un atentat anarh­ist Un atentat anarh­ist s-a săvârșit de mnă-seară la Charleroi. Pe când supraveghetorul de mine, Wilhelm Rohan, se afla la masă cu nevastă-sa și cu 3 copii ai lui, un individ a aruncat în antreul ce dă în sufragerie un cartuș mare de dinamită. Fitilul cartușului era scurt de tot și a ars re­pede. O explozie teribilă, care a sguduit toată casa, s-a produs. Ușa sufrageriei a fost prefăcută ln țăndări iar acestea aruncate cu violență In toate părțile au­ rănit grav pe două copii ai lui Rohan, pe acesta și pe nevasta lui. Al treilea copil a scăpat teafăr. Mobilele din odăi s’au resturnat. Geamurile, sticlele și far­furiile s’au spart. Detunătura s’a auzit la o distanță mare. Răniții au fost transportați la spital. Poliția a arestat în timpul nopții pe 3 anar­h­istă făcându-le și perchiziții domiciliare. Unul dintre ei cu numele Robert Grann a declarat că el e autorul atentatului și a spus că l-a comis ca să-și resbune pe Wilhelm care-l dă­duse afară din mine. O hoție îndrăsneață O hoție îndrăsneață a fost săvîrșită de­ună­ zi în Bruxel în prăvălia giuvaergiului Iacob Rost­en intră un individ îmbrăcat foarte elegant și cere să i se arate câte­va inele cu briliante, mai multe pietre scumpe etc. El cumpără un inel cu 300 de fr. Giuvaergiul vesel că a dat de un mușteriu bun îi arătă petrele cele mai scumpe pe cari le avea, inelele etc. Individul se uită la ele le, ia în mănă, le su­cește, le învârtește și peste câte­va minute pleacă zicând : — Pentru azi e destul inelul, pe care l’am cumpărat. Mâine o să’țî fac dever mai mulți — Cred că o să ve aduceți aminte de mine — zise giuvaergiul ploconindu-se. După plecarea mușteriului giuvaergiul aran­­jându-și marfa observa că 4 inele cu briliante dispăruseră precum și vr’o 7 bucăți de petre scumpe. Le furase mușteriul care nu era de­cât un pungaș și jumătate. De urma lui nu s’a putut da până acum. Van Stan O salvare emoționătoare

Next