Universul, decembrie 1895 (Anul 13, nr. 284-308)
1895-12-08 / nr. 290
Anul XIII No. 290 In valoare de 3000 lei La abonații ziarului «UNIVERSUL» — POLITIC ZILNIC — Abonamente in premii extraordinare ridică calendare, romane și obiecte în valoare de — 3000 Lei — Cu începere de la 16 Decembre 1895 KIT Pentru 3 luni In Capitală, lei 8.30.—In județe, lei ii.SO Premii.—4 calendare, adică : calendar de perete, de buzunar, american și de citit, precum și două volume din romanele noastre și «Universul Literar» colorat care apare în fiecare Duminecă. Măi va concura, prin tragere la sorț, și fără nici o plată, la unul din obiectele notate mai jos. HHP“ Pentru 6 luni In Capitală, lei 11.30.—In județe, lei 19.50 Premii.—Toate cele 4 calendare de mai sus și 4 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sorț, la două din obiectele notate mai jos. __Pentru 1 an __ In Capitală, lei 23.60.—In județe, Tei 34.Premii. Toate cele 4 calendare de mai sus și 6 volume din romanele noastre. Mai va concura, prin tragere la sorț, la patru din obiectele notate mai jos. N.B. Abonații din provincie vor primi premiile de mai sus franco de port imediat după primirea costului abonamentului. Premii prin tragere la sorți Toate persoanele cari se vor abona la «Universul» cu începere de la 15 Noembre curent, afară de premiile de mai sus, vor mai concura, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la următoarele premii: 1 pianino în valoare de 900 lei, al marei fabrici frații Zimermann din Lipsea. i frumoasă bicicletă (velociped), pentru bărbat, în valoare de 350 lei. i ceas de aur cu lanț de aur, pentru bărbat, în valoare de 300 lei. A t*onor]o mn* rn Invit 7o fitty non fry fromîS I COtto «vv» WW» uv» cwtiu «ÎW WW> fru UUU1U în valoare de 250 lei. i masă de marmoră (mozaic), în valoare de 209 lei. i mare oglindă fantasie, sculptată, (noutate), în valoare de 150 lei. i frumos și artistic ceasornic de bronz de masă în valoare de lei 150. i mașină de cusut de mână și picior. Singer perfecționat, în valoare de 140 lei. i frumoasă pușcă de venit, foc central, în vaoare de 120 lei. i pereche vase chinezești mari, în valoare de 100 lei. i mașină de cusut de mână, Singer perfecționat, în valoare de 90 lei. i frumoasă etajeră nichelată și aurită, în valoare de 80 lei. i masă de metal aurită, în valoare de 70 lei. i frumoasă călimară de metal bronzat, în valoare de 40 lei; i serviciu pentru licher de argint plache, în valoare de 30 lei; i frumos revolver, în valoare de 30 lei. Fiecare abonat, pentru 3 luni, va primi gratuit, împreună cu premiul, și un bilet numerotat spre a concura la tragere; fiecare abonat, pentru 6 luni, va primi 2 bilete și abonații pentru un an vor primi 4 bilete. Abonații sunt rugați a păstra acele bilete spre a putea lua premiile în caz de câștig. Tragerea va avea loc la 11 Februarie la administrația ziarului «Universul» și vor putea asista toți abonații. Obiectele de mai sus se pot vedea în fiecare zi la administrația «Universului». Doctor P. A. Șerbănescu Membru al societății de Ophtamologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni ele la 2—5 ore p. m. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechh Pentru săraci gratis ALEXANDRU IONESCU — Chirurg — Dentist — De la Facultatea din Paris Fost asistent al d-rilor Clavia și Magi tot Lucrări garantate cu preț jumătate Consultațiuni de la 9—12 a. m., și 2—6 p. m Strada Academiei No. 2 (casa Steiner) 562 _____________ (16) Sala fabricei de bere Bragadiru — Calea Rahovei No. 151 — Concert în fiecare seară de la 8—11, sub conducerea d-lui prof. Peters. — Intrarea liberă — Dumineca de la 3—5, concert de promenadă. Intrarea 50 bani de persoană, în beneficiul orchestrei. 5 Bani in Capital—10 Bani în județe Vineri, 8 (20) Decembre 1895 figSagSgf CALENDAR PE ANUL 4895 Ortodox Jouî, 7 Decembrie.—Părintele Ambrosie, Catolic Jouî, 19 Decembrie.— Nemesim Res. soarelui 7.34 Ap. soarelui 4.21 Am înțelege asta când creditorii au fost pe deplin satisfăcuți de debitorii lor. Dar după cât se pare, nu așa s’au petrecut lucrurile și de aceea ministerul justiției ar avea de gând să modifice legiuirea falimentelor. Vrea să zică, creditorii înșiși, în contra interesului lor, s’au făcut complicii debitorilor pentru a înconjura legea. * * * Suntem curioși să vedem cum se va modifica legea. Până atunci, trebue să constatăm că starea piețelor noastre e bolnavă, și că la starea aceasta contribuesc foarte mult chiar fabricanții și comercianții din străinătate, cari strigă apoi că în comerțul român nu se poate avea nici o încredere. București 7 Decembrie. Legiuirea falimentelor Curioase lucruri se petrec în țara noastră, atât de curioase încât de multe ori nu te mai poți dumeri asupra stării noastre din punctul de vedere al moralei. Iată un exemplu : Se știe că vara trecută s’a făcut o nouă legiuire asupra falimentelor, legiuire prin care se luau măsuri severe împotriva ticluirii de falimente frauduloase. Trei dispozițiuni, mai ales, aveau de scop să puie capăt neorânduielei de până acum .«i să împedice discreditarea comerțului român : una, care fixa minimul cotei cu care se putea face concordat; a doua, care dădea drept chiar unuia singur din creditori, dacă era nemulțumit, să împiedice concordatul și să ceară intervenirea justiției ; a treia, care instituia magistrați-sindică. Cu aceste dispozițiuni, falimentele scandaloase deveneau imposibile. Nu se mai puteau creia majorități de creditori fictivi care să impună creditorilor adevărați concordate cu 5 și cu 6 la sută ; fabricanții și marile case de export din străinătate nu mai riscau să fie jefuiți ca un cadru, fără altă mângâiere decât aceea de a face României reputațiunea de țară de boți. Ei bine, legea aceasta s’a dovedit neputincioasă, inaplicabilă și a făcut mai mult rea decât defectuoasa lege din nainte. De ce ? Răspunsul pe care-l capeți la această întrebare e uimitor: — Legea e inaplicabilă, fiind-că e prea bună, fiind-că taie răul din rădăcini. Aceasta nu e vre-o exagerare, e curatul adevăr. In contra legiuirii celei nouă s’a organizat numai decât un teribil complot : de la punerea în aplicare a legii nu s’a dat nici un faliment. Așa că sărmanii magistrațî-sindicî au rămas fără leafă, deoarece ei trebuia fi să fie plătiți din o taxă de atîta la sută din masa fiecărui faliment. E de neînchipuit lucrul acesta, și cu toate acestea e adevărat. Cu toate că afacerile n’au prea mers, din cauza crizei din care n’am eșit încă cu desăvîrșire, falimente nu s’au dat, deși falimente se întâmplă chiar în vremurile de belșug. Cum se poate explica acest curios fenomen ?* * * Neapărat că au trebuit să fie în vremea asta, în toată țara, mulți comercianți cari să’șî fi încetat plățile. Nimeni nu poate fi atâta de naiv încât să nu înțeleagă aceasta. Vrea să zică, falimente au fost. Dar ele n’au ajuns pe mâna justiției, s’au înăbușit înainte d’a eși la iveală. Lucrul acesta e greu de explicat. Că faliții, față cu rigoarea legii, au avut tot interesul să se împace cu creditorii, asta o înțelege oricine. Dar cum se face că creditorii s’au învoit și n’au recurs la justiție? ram Biden (Corespondența particulară a ziarului Universul Bruxel, 3 Decembrie. Bătăi sângeroase Mai multe încăierări sângeroase s’au petrecut la Renaix (Flandra orientală) între lucrătorii din fabricele de țesătorie. Un lucrător tânăr, în etate de 24 de ani, a fost lovit așa de puternic în cap cu un drug de fer încât a’ murit pe loc. Asasinul a fost arestat. Intr’o cârciumă s’a întâmplat o bătae teribilă. Un lucrător a primit o lovitură de pumnal drept în pept. El a murit imediat. Altul s’a ales cu capul spart. Nenorocitul și-a dat sufletul pe drum către spital. In alte localități s’au întâmplat de asemenea încăierări sângeroase. Numărul răniților se ridică la 12. S’a deschis o anchetă și s’a dovedit că o parte dintre lucrători voiau să provoace o grevă generală, alții nu se învoiau de loc cu aceasta. Din pricina asta au isbucnit neînțelegerile și apoi încăierările. La Ham-Sambre, în provincia Namurului, o femee cu numele Looten, soția unui tîmplar, a căzut în fluviul Sambre. Bărbatul ei i-a sărit în ajutor, dar a căzut și el în apă. Cu toate acestea a reușit sa prindă pe soția sa. Valurile furioase s-au despărțit repede. Femeea a fost trasă la fund. Bărbatul ei a început să strige ajutor. Numai decât au alergat acolo o fată cu numele Maria Clement și atelierul Arthur Monge. Ei au aruncat căngi lungi în apă dar n’au putut scăpa decât de tâmplar. Nevasta lui s’a înecat. Un ofițer ars de viü Un locotenent tânăr din Bruges, cu numele Perrotet, se spălase deunăzi pe mâini cu petrol, ca să-și șteargă niște pete de smoală. Apropiindu-se prea tare de foc, gazul s’a aprins și focul s’a comunicat repede la haine. Ofițerul a început să arză ca o lumânare. La strigătele lui desperate i-au sărit mai mulți oameni în ajutor. Ei abia au putut stinge focul. Perrotet s-a ales cu arsuri foarte grave pe tot corpul. Nenorocitul a fost transportat în grabă la spitalul militar, unde a murit în cele mai crude suferinți. Ofițerul acesta era în etate de 22 de ani și singurul sprijin al mamei sale văduve și al fraților lui minori. Un atentat anarhist Un atentat anarhist s-a săvârșit de mnă-seară la Charleroi. Pe când supraveghetorul de mine, Wilhelm Rohan, se afla la masă cu nevastă-sa și cu 3 copii ai lui, un individ a aruncat în antreul ce dă în sufragerie un cartuș mare de dinamită. Fitilul cartușului era scurt de tot și a ars repede. O explozie teribilă, care a sguduit toată casa, s-a produs. Ușa sufrageriei a fost prefăcută ln țăndări iar acestea aruncate cu violență In toate părțile au rănit grav pe două copii ai lui Rohan, pe acesta și pe nevasta lui. Al treilea copil a scăpat teafăr. Mobilele din odăi s’au resturnat. Geamurile, sticlele și farfuriile s’au spart. Detunătura s’a auzit la o distanță mare. Răniții au fost transportați la spital. Poliția a arestat în timpul nopții pe 3 anarhistă făcându-le și perchiziții domiciliare. Unul dintre ei cu numele Robert Grann a declarat că el e autorul atentatului și a spus că l-a comis ca să-și resbune pe Wilhelm care-l dăduse afară din mine. O hoție îndrăsneață O hoție îndrăsneață a fost săvîrșită deună zi în Bruxel în prăvălia giuvaergiului Iacob Rosten intră un individ îmbrăcat foarte elegant și cere să i se arate câteva inele cu briliante, mai multe pietre scumpe etc. El cumpără un inel cu 300 de fr. Giuvaergiul vesel că a dat de un mușteriu bun îi arătă petrele cele mai scumpe pe cari le avea, inelele etc. Individul se uită la ele le, ia în mănă, le sucește, le învârtește și peste câteva minute pleacă zicând : — Pentru azi e destul inelul, pe care l’am cumpărat. Mâine o să’țî fac dever mai mulți — Cred că o să ve aduceți aminte de mine — zise giuvaergiul ploconindu-se. După plecarea mușteriului giuvaergiul aranjându-și marfa observa că 4 inele cu briliante dispăruseră precum și vr’o 7 bucăți de petre scumpe. Le furase mușteriul care nu era decât un pungaș și jumătate. De urma lui nu s’a putut da până acum. Van Stan O salvare emoționătoare