Universul, iunie 1896 (Anul 14, nr. 128-153)

1896-06-11 / nr. 136

Universul No. 136.2 zgomot, căci nimeni nu’l vezuse eșind din casă. După cit se pare, asasinii sunt două tineri­­,n varab­i de 20—25 de ani. Cât despre sem­­­nalmentele lor, până acuma a fost imposibil de , se reconstitui. E evident că ei trebue să aparțină lumei care freccenta pe victimă. In această parte se vor face cercetările jus­­,ilieî. __________________ Brutus-Efilisa­­u­ft­si 1 CEL MAI MARE DEPOZIT din ȚARA de Umbreluțe de Soare — PENTRU DAME — Frumoase și elegante umbreluțe de mătase negre și colorate, pentru darrte, se vând la ad­­m­inistrația ziarului «Universul», str. Brezoianu Nii­li, și la sucursală, calea Victoriei No. 102, m­S&ta palatului Regal, cu prețurile de lei 6.50, 7.90, 11.50, 18, 18.50 si 25. Soliditate, eleganță și ieftinatate N.3. Nici un magazin și chiar nici o fabrică din țară nu poate vinde umbreluțe mai ieftine de­cât noi, de­oare­ce noi am cumpărat cu bani gata, o mare cantitate de umbreluțe. N’avem elentele mari și ne mulțumim numai cu un mic câștig de 5 la sută, spre a mulțumi pe nume­roasele noastre cititoare. Ion Popa, observând imediat aceasta, a reclamat poliției și pungașii au fost prinși. Ei sunt două vechi cunoștințe ale poliției, Tudorache Magheran și Niculae Manciu. UN SFAT PE ZI Mănușile ofițerilor adese­ori se prăpădesc cu totul prin spălare, dacă procedeul spă­lării e fals. Bată un mijloc de-a spăla mă­nușile, ori­cât de murdare ar fi: în două litri de apă caldă se toarnă un păhărel de spirt de salmiac, tot atât de mult pleiu de stearină și această amestecătură o batem cu lingura până devine spumă. Ținem apoi mănușile vr’o 5 minute în această apă, le apăsăm bine și le stoarcem. Le mai punem odaia și iar le stoarcem, apoi le uscăm la umbră (nu la soare și nici în apropierea cuptorului). Nu e bine să frecăm mânușile, când sunt ude , uscându-se, le periem bine, și ele devin ca noul. tanul și ploi torențiale In tară 4 oameni trăsniți.—Pagube mari In urma ploiei torențiale care a căzut de­­ună­ri asupra orașului Medgidia, județul Constanța, multe case din acel ora­ș sunt, pe cale i de a se dărîma, din cauza apei ce s’a introdus la temelii, iar stradele orașu­lui, și în special trei dintre ele, pe toată lungimea lor, sunt cu totul deteriorate și pe lângă că s’au curățit de împetruire, apoi, din cauza curentului de apă, care era foarte furios, s’au format pe ele o mulțime de gropi, dintre cari unele au o adîncim­e de peste o jumătate metru, așa în­cât au de­venit improprii circulațiunea. In afară de pagubele cauzate particulari­lor, pagubele suferite de comuna Medgi­dia din cauza ploilor torențiale, se urcă la suma de 25.000 lei. — întruna din zilele trecute căzând o ploaie peste comuna Dobromir, din plasa Silistra- Nouă, județul Constanța, fulgerul a trăsnit la câmp 2 cai, cari au murit pe loc ; trăs­netul a atins puțin și pe femeile Maria Tă­­nase Mitu, Stanca Belciu și Cristina Belciu care se aflau la câmp la săpatul păpușoiului, fără însă a le produce răni grave. In ziua de 31 Mai, a. c., orele 5 p. m., căzând o ploae cu furtună pe teritoriul co­munei Grozești, jud. Bacău, fulgerul a trăs­nit pe băetanul Constantin, fiul lui Nică Pal­can, din zisa comună, fiind cu caii la pășune pe câmp, împreună cu tatăl său care, în acel moment, se afla mai la o parte de băetan cu 2 metri, și care a rămas puțin amețit iar băetanul a murit momentan. _^cte oficiale Fostul conductor Filipeanu Grigore este repri­mit în clasa de conductori gradul III, pe ziua când va intra în serviciu. * D. Gheorghe Bujoreanu s’a numit, pe ziua intrărei în serviciu, în postul de revizor de vize al secției V din despărțirea VII a zonei preven­tive, în locul d-l­ui Ioan Pascu, depărtat pentru neglijență în serviciu. * Sub-chirurgul I. Croitorescu este numit în postul de agent-sanitar-vaccinator la plasa Dum­brava, din jud. Dolj, în locul sub-chirurgului Teodor Dinescu, pus în disponibilitate pentru­ neglijență în serviciu.­­ Sub-chirurgul Alexandru Constantinescu este numit în postul de agent-sanitar-vaccinator la circumpscripția III Moldova, din jud. Suceava, în locul sub-chirurgului Leon Raihman, care o­­cupă și altă funcțiune.­­ Moașa Areti Stătescu este numită provizorier în postul de moașa comunală în orașul Brăila, în locul moașei Alexa Nicolau, suspendată din acel post pe ș­ase luni. *Paul Bujor, doctor în științele naturale, în urma concursului depus în ziua de 15 Maiu 1896 la Universitatea din București, s-a numit, pe ziua de 1 Octombrie 1896, profesor cu titlu pro­vizoriu la catedra vacantă de morfologie de la facultatea de științe a Universitate­ din Iași. * D. Florian Predescu este numit în funcțiunea de agent de constatare în Capitală, cu diurnă de 250 lunar, în locul d-lui V. Nicolau, trecut în altă funcțiune. Nenorocirea din Movilița Un mort și două răniți Grigoraș Mocanu din Movilița jud. Iași venind seara de la munca câmpului, după ce a stat la masă cu familia sa și cu Vasile Manolache, a luat o lumânare aprinsă și apro­­piindu-se de un vas în care era gaz, cu o tinichea, a voit să pună gaz în o lampă,— lichidul din tinichea aprinzându-se, de la lumânare focul s’a comunicat la vasul cu gaz, care esplodând a stropit pe Mocanu și pe Manolache, aprinzându-le hainele. In momentul când gazul din tinichea a luat foc și vasul a esploadat, Grigoraș a sv­­­lit spre ușă tinicheaua cu gaz și din greșeală a lovit pe o copilă a sa, care sta pe prag, vărsându-se peste dânsa gazul aprins. Din cauza arsurilor suferite, copila a mu­rit, iar ambii locuitorii au fost trimiși la spitalul din Vidra. întâmplări din Capitala Moarte subită Vineri noaptea d. Georgescu, sub­ comi­­sarul secției 33, a încetat subit din viață pe la orele î1, la domiciliul seu din str. Fra­ților, 42. Bani falși Niculae Preda Dumitru și Enache Preda Du­miitru, au fost conduși la secția 14, fiind­că s’a găsit la eî o piesă falsă de 5 lei. Interogați la secție, au declarat că au primit acea piesă de la d. Vasile Lascar, din strada Teilor No. 65. Hoția da la bariera Herestrăii Vineri dimineața Ion Popa, servitor la d-l I­ndraski, pe când era în fața barierei Herăstrău, doi pungași de meserie i-au fu­rat portofoliul cu 117 lei. CRIMA DIN NĂNEȘTI Locuitorul Ioan Petcu, din Comuna Nănești, jud. Putna, plecând Miercuri în sat de la prășitul porumbului, spre a-și mai lua merinde, a găsit ușa casei stricată și înăuntru pe Costache Bucșă, care se înde­letnicea cu vămuirea lucrurilor de prin ca­să. Hoțul surprins, s’a repezit la Petcu, îl împinse afară din casă și cu ajutorul u­­nui băiat al seu voi să-l omoare. Vezin­­du-se atacat de 2 inși, Petcu a început a lovit pe agresori cu sapa cea avea în mînă, lovind pe Bucșă, care a murit pe loc. O copilă omorîtă de un miel Fiica locuitorului Iftime M. Bostan din Ruginești, jud. Putna, în vârstă de 13 ani, ducându-se pe izlazul satului, a legat pe un nonten de gât cu capătul betelor, cu cari­era încinsă. Nentenul spăimântându-se a început a alerga, târând după el pe copilă peste câmp. Această alergătură sdrobind corpul copilei i-a cauzat moartea. Un locotenent italian, prizonier al reginei Tartu Locotenentul Scala, făcut prizonier la Amba-Alagi, se găsește actualminte la re­gina Taîtu. Până acum, toate gazetele streine au vor­bit de un soldat, care distra cu canțonetele sale napolitane, pe frumoasa regină Taîtu. Acela care a distrat atât de bine"’ pe re­gina Taîtu, nu e altul de­cât locotenentul italian de artilerie Scala. El, de puțin timp, a scris familiei sale, zicând că e foarte bine tratat și că e încărcat de daruri, așa în­cât d­acă nu l-ar chinui dorința de a-și îmbrățișa familia și de a-și revedea patria, ar fi foarte dispus de a ra­mâne în­ Africa, aproape de curtea abisi­­­ niana.___________________________ OMOARTE TRAGICĂ Luni, chelarul N. Poancă de la via Chelman din Odobești, certându-se cu scum­pa lui jumatate a voit s’o omoare, femeea însă fugind în vie, el a alergat după ea cu pușca; in timpul f­ugăriței cocoșul armei o­­prindu-se de o viță, pușca s’a descărcat și glonțul a pătruns în capul chelarului, cau­­zându-i îndată moartea. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ Pe pag. I a numărului nostru de azi dăm portretul I. P. Sfinției sale Silvestru, epis­cop de Huși. Episcopul Silvestru s-a născut în Podo­­lenii, jud. Neamțu. Studiiile și le-a făcut la Iași. După ter­minarea acestor studii a fost trimis la Ki­ev, unde și-a complectat studiile teologice La reîntoarcerea în țară, a fost numit pro­fesor la seminarul central din capitală. Mai târziu­ a fost numit arhiereu, direc­tor al seminarul central și apoi a fost ales episcop. Episcopul Silvestru e în etate de peste 50 de ani. Hoția de la Gozești Neculai, Iordachi Negruț, Costache Lupu și N. I. Teleman, locuitori din comuna Go­zești, jud. Falciu, au spart într’una din nop­țile trecute, gratiile de la casa femeei Ma­ria Popa, din acea comună, au intrat în casă și, surprinzând-o în somn, i-au arun­cat o manta în cap, pentru a-o nu recunoaște și au început a o bate, până ce aceasta a spus unde are bani. Atunci, pe când două o țineau, al treilea a deschis o ladă din care a furat bani și mai multe obiecte. Mai în urmă hoții au fost descoperiți și prinși. .Ei au fost trimiși în judecata curței cu juri din județul Fălciu. UN PROVERB PE ZI Cine se știe, sărind mai multe trepte de­odată, mai ușor se împedică și cade. f danez­ 5.V­I­I Incident intr’un cimitir «Evenimentul» dă următoarele amănunte privitoare la un incident curios petrecut în Iași. D. Niculai Dimitriu, clisiarh­ul cimiti­rului de la moara de vînt, fiind de mai mult timp în neînțelegere cu d. Iancu Ha­­ret, intendentul cimitirului, deună-seară, cam pe la ora 8, luând un revolver cu dînsul, se duse în cimitir ; d­in intendent, Haret însoțit de soția sa și o ne­poată, se plimba printre morminte. Dimitriu, fără multă vorbă, trage un foc de revolver asupra d-lui Haret. La detună­tura focului, d. Haret strigă în ajutor pe soția sa, sergentul și gardianul, cu cari apoi vroi să dezarmeze pe Dimitriu; însă dînsul în loc de a ceda, îi amenință pe toți zicând: Să nu vă apropiați că dau foc în voi. Sergentul, dând alarma poliției, a sosit imediat comisarul Neculau ; în acest timp Dimitriu a fugit în casă nevroind să iasă afară. Dimitriu a fost arestat și împreună cu revol­verul, înaintat parchetului. Dimitriu la parchet a declarat că în cimitir întră porci și câini și părîndu-i-se că Haret este un câine, a dat foc și că nici de cum n’a avut intenție cri­minală. Furtună cu trăsnete. — O condamnare Intr’una din serile trecute, pe la ceasu­rile 9, peste comuna Mogoșești plasa Bra­niștea a căzut o ploae torențială, însoțită cu fulgere și trăsnete. Trăsnetul a căzut asupra unui coșar cu popușoi a locuitorului I. P. Sandu din acea comună, de la care luând foc, au ars o ju­mătate vagon de păpușoi cauzând o pagubă de 600 lei. A Joi a avut loc înaintea tribunalului secția II, acțiunea intentată de d. Wallace Garry, preparatorul de limba engleză de la liceul internat, contra lui Ion Dabija, G. Radu, Vasile Cățel și D. Bordeanu pentru că l’au bătut pe șoseaua Scurenilor, bătae despre care s’a vorbit prin ziare. Tribunalul a condamnat pe Ion Dabija la 10 zile închisoare, pe C. Radu la 5, iar pe, ceî­l’alți douî la câte 20 deî amendă in folo­sul Statului. LUCRURI CU TOATA LUMEA O escrocherie ingenioasa. — Intr’una din zilele trecute, tînerul Bruneau a răstur­nat mergând cu bicicleta, pe o femeie bă­trână, care trecea pe strada Neuve-Popin­­court (Paris). Bătrâna a leșinat mai mult de frică de­cât de lovitura suferită, care la drept vorbind, nu avea nici o însemnătate. El a istorisit aceasta prietenilor săi și chiar la cafenea, lăudându-se în gura mare de norocul pe care l’a avut, neîntâmplându­­se nimic grav bătrânei. Dar care nu’î fn spaima când primi ur­mătoarea notă de la prefectura poliției: 19 Martirii Căsătoriei Roman de Emile Richebourg PARTEA l­a Roza de iarnă II Orfanii Acei cari putuseră să aprecieze inima cea mare a d­-lui de Lestange și cari ’șî aminteau cu emoțiune de femeea care fusese vrednica lui tovarășă, ziceau despre orfană că moște­nise tot ce avuseseră tatăl și mama sa. Dar, pentru ca să fim de părerea lui tata Malouet care credea că tinerii formează o pereche frumoasă și potrivită, trebue să a­­runcăm o privire și asupra tânărului o­­fițer. O statură de husar cu acea eleganță de forme și acea distincție înăscută care se a­­comodează de minune cu ținuta militară. Capul pe care și-l ține sus, fără fudulie, îi complectează personalitatea în așa chip, în­cât îi atrage toate simpatiile. Fața lui exprimă liniștea de conștiință, sentimentele valoarei pe care dînsul știe si o aibă. Privirea lui arată un scop pe care e hotărît să’l atingă cu ori­ce preț. In momentul acesta, când tînera fată îi vorbia în șoaptă, ca într'un murmur, dacă o ușoară roșeață se ivește pe fața lui albă, cauza este că simte ochii tatălui său, ațin­tiți asupră , și știe că inima bătrânului tre­sare de bucurie. Se uitaseră la ilustrațiile albumului de la anteia până la ultima pagină. D-șoara de Lestange se ridică și apropiin­­du-se de d-șoara de Brüniere, o întrebă: — Scumpă mătuși ca, ne dai voie să mer­gem în grădină? — A ! înțeleg, zise veselă d-șoara de Bro­niere, vrei să faci o surpriză d-lui Petre. — Da, mătușică, vreau să ’i arăt tranda­firii mei de iarnă. — In adevăr, deschiderea acestor fiori în luna asta, e ceva foarte rar, zise d-șoara de Braniere. Tînerul se ridicase și dînsul așteptând cu grijă învoirea d’a însoți pe d-șoara de Lestange în grădină. D-șoa­ra de Braniere urmă adresându-se nepoatei sale : — Da, fata mea, du-te de arată d-lui Pe­tre trandafirii tei de iarnă. Și adaogă zîmbind : — Mergeți, copiii mei, o să venim și noi îndată. Grădina castelului de Kerouan era mare însă rău întreținută. Aleele nu erau în­t­ot­­deauna curățite, iar pe brazde buruienile cre­­ștea și alăturea cu florile. Și toate astea nu din cauza lenei grădina­rului. Insă el singur nu putea să facă tot. Nevasta lui făcea treabă la bucătărie și nu putea să o ajute de­cât atunci când stăpâ­nele se intorceau la Paris pentru iarnă. Ar fi trebuit grădinarului un ajutor sau chiar două. Tocmai asta spunea și dînsul d-rei Hortansa. Insă castelana, nevoită la e­­conomie, nu putea să tocmească alți oameni. Totuși florile nu lipseau din­ grădină, erau multe și de toate soiurile. Când cine­va se plimba printre brazde, ghicea îndată că cul­tura plantelor era sub direcțiunea specială a unei persoane care avea mare dragoste de flori. Persoana asta era d-șoara de Lestange care, de la eșirea sa din monastire, punea să se facă acele plantații în fața cărora dînsa își petrecea orele cele mai delicioase. Aceste partere înflorite în veseliau ele sin­gure vechiul castel cu ziduri derăpănate, găurite, mucegăite. De când castelul era în stăpânirea d-șoa­­rei de Broniere, nu i se făcuse de­cât prea puține reparațiuni, cele strict necesare. Tot­ drauna foarte lumeață, roabă a fanteziilor sale, plăcându’i serbările și stră­mutările costisitoare, mătușa d-șoarei de Lestange n’avea adesea nici destui bani ca să facă față cheltuelilor necesitate de ran­gul pe care voia să și’l țină. NOTA DE SERVICIU «Convocarea d-lui Leopold Bruneau, strada Popincourt No. 3, în casa părinților sSI. «Prezentați-ve Sâmbătă de la 3-4 ore, la prefectura poliției (divizia I, biuroul 2) pen­tru nenorocitul accident pe care l-ați cauzat unei bătrâne, pe când mergeați cu bicicleta pe str. Popincourt». Secretarul general. «Semnal: Nedescifrabil». Pe când el traversa sălile prefecture­, cău­tând, plin de spimă, biuroul la care fusese chemat, tatăl lui primea scrisoarea urmă­toare : «Domnule «Am fost înștiințat de către judecătorul de instrucție că mașina, cu care fiul d-voastră a călcat pe o sărmană bătrână și care e pe punctul de a muri, nu e numerotată. «Find­că acest lucru ne-ar face un mare reü, ne rog să ne trimiteți bicicleta în ces­­tiune spre a-î da numărul cuvenit, știind că, față de vaza pe care o are fabrica noas­tră, aceasta ar fi în binele fiului d-voastră: «Pimițî, etc. La două ore după acea, tînerul se întorcea, după ce aflase de la prefectură, că fusese păcălit, și că nu-l chemase nimeni. Tatăl seu îi spuse atunci, mirat, de primirea scri­­sorei de la fabricant și cum că dase bici­cleta. S’a dovedit apoi că, atât scrisoarea ca din partea prefecturei, cât și aceea ca din par­tea fabricantului, au fost opera unui oare­care Falluel, care a și fost arestat. Bicicleta deja o vînduse cu 200 lei. Hoțiile de la serbările încoronărei.­ Cercetările relativ la cauzele nenorocitului accident de pe câmpia Chodynsky (Rusia), au avut de rezultat constatarea că de la în­ceputul împărțirea cadourilor cu ocazia a­­celei fstivitățî, s’au furat din ele mai multe sute de mii. In loc de 400.000 de cadouri, s’au găsit numai 150.000. A treia parte din paharele pentru bere au fost furate. Catastrofa se pare că a fost în favoarea celor cari furaseră din acele cadouri, căci printr’ânsa se va șterge ori­ce posibilitate de a se da de urma culpabililor. In tot cazul, hoții au avut în vedere un «scop mare», căci știut este că, peste câte­va sutimi de ani, valoarea acestor obiecte, pahare, farfurii, etc., va crește în mod des­tul de simțitor. TouasTAREpFir Se vede că femeile frumoase n’au fost creiate de D-zeu de­cât pentru necazul băr­baților, căci un bărbat nu poate fi fericit nici cu ele nici fără ele. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.—Vor sosi peste câte­va zile la Con­gresul internațional socialist, care se va ține la Londra, 80 de delegați. E temere că anarh­iștii excluși din Congres vor provoca dezordine. Austro-Ungaria.— Am dat știrea că în Mos­cova s’au făcut numeroase arestări ; arestații au avut de gând să provoace revoluțiune. In Var­șovia de asemenea s’au arestat mai mulți inși cari erau bănuiți că stau în legătură cu cele făcute în Moscova. Acum se scrie din Lemberg, că și acolo au fost arestați numeroși publiciști poloni. Belgia.­ Două deliberări ale administrațiilor comunale din Hainaul, au fost anulate prin de­­­crete regale : cea d’antei a consiliului comunal din Wikernes, decizând că la 1 Mai, un drapel roșu să fie arborat în vârful unei biserici­ a 2-a a colegiului de primari din Lodelinsart prin care se zice că ori­ce manifestație publică să fie autorizată sau refuzată de primar. Bulgaria.­Din Filipopol au plecat spre Ma­cedonia numeroase cete de bulgari și macedo­neni revoluționari. Trecerea s-a făcut pe sub ascuns. In Sofia se vorbește că e foarte proba­bil că în curând are să isbucnească o mare re­voluție în Macedonia. Danemarca.­Parlamentul danez a votat un credit militar de 10 milioane do fr. Cadrele ar­tilerii vor fi sporite. Se va construi și un vapor de resboiu. Elveția.— Directorii de căi ferate europene s’au întrunit la Geneva spre a arangia orariul liniilor internaționale. Ei au aprobat funcționarea unui tren fulger de la Zurich la Amsterdam. Franța.— Procesul lui Arton, care va începe la Curtea cu jurați a Senei la 13 iunie a. c., va dura trei zile. Arton va fi apărat de celebrul advocat Do­m­a­nge. Germania.— Se anunță din Kiel că în marea Baltică s’a cufundat, în timpul unei furtuni, va­porul german «Pfeil». Vaporul s’a isbit de stânci și s-a sfărâmat. 5 pasageri de pe bordul vaporului și un marinar au porit în valuri. Grecia.­ Comitetul candia­ din Athena face apel la finanțiarii marilor puteri, invocând inter­­venirea Europei creștine spre a se scăpa de­ Marți 11 (23) Iunie 1896. meile și copii cari se află în Creta și cari sunt­ reduși la cea mai neagră mizerie, Italia.— Circulă zvonul că, în urma sentinței tribunalului din Asmara, ministrul de războiu,] Ricotti, vrea să destitue pe Baratieri lăsândul însă dreptul la pensie. Muntenegrul.— In Cetinge se va înființa zi­lele acestea un consulat sârbesc. Muntenegrul de asemenea va trimite un ro­­­prezentant la Belgrad. Olanda.— O depeșă a guvernului din Bavaria sosita la Haga, anunță că grave tulburări au is­­bucnit la Praga (Lombock)­. Guvernatorul coloniei a plecat la fața locului. Portugalia. — Un cutremur puternic de pă­i­mânt a sguduit ținutul sudic al țerii. Nume­roase case din diferite localități au suferit stri­căciuni. Populația e foarte îngrozită. Rusia.­ Din închisoarea centrală din Mos­cova au fugit într’una din nopțile trecute 12 a­­restațî politici (mai toți nihiliștî). 2 gardieni au­ fost găsiți asasinați. Cu toate cercetările poliției nu s’a putut da de urma fugarilor. Directorul și supraveghetorul închisorii au fost arestați. Spania.­­S’a primit la Madrid o depeșă­­ din Havana prin care se spune că spaniolii, urmărind pe rebeli, au năvălit într’o fabrică aparținând u­­nui francez și au omorât 14 lucrători, cu toate că contra-maistrul a arborat drapelul francez. Generalul Weyler a ordonat o anchetă. Serbia.— Se scrie din Belgrad: Semi-oficioasa «Male Novine» provoacă guver­nul să închidă granițele dinspre Austro-Ungaria și să proclame moratoriu față cu creditorii au­­stro-ungari. In interiorul țarei crește în măsură îngriji­toare agitațiunea contra partidului progresist. Se vestește chiar că mulți membri distinși ai acestui partid au fost uciși de către popor. Scandinavia.­ Exploratorul norvegian An­dree a sosit cu vaporul la Tromsee, de unde va porni spre Spitzberg. De aci va pleca cu balo­nul spre polul nordic. Turcia.—­Vine știrea din Constantinopol că, în urma unui ordin al Portei, 2 monitoare circu­­lează pe lângă malurile Siriei, ca nu cum­va ar­menii să se asocieze la mișcarea din Creta, ori să aprovizioneze cu arme pe insurgenții de pe insulă. «EHE 22 Unchiul (bancher) «.....Eu, acuma, sor­gule, să venim la chestia datoriilor tale, dictează’mî tot ce ești dator, că eu însemn pe hârtie... Nepotul (student).—Bine, dragă unchiule, dar stai mai íntâiu să-ți torn mai multă cer­neală în călimară... întrunirea de la Dacia Ieri a avut loc întrunirea partidului na­­țional-liberal. Sala era literalmente plină și au asistat și o mulțime de delegați din pro­vincie. La ora 2 p. m., se deschide întrunirea sub preșidenția d-lui Giani. D. D. Sturdza, luând cuvântul, spune că întrunirile partidului liberal-național, atât în opoziție cât și la guvern, sunt întruniri pacinice ale cetățenilor, cari se sfătuesc ce să se mai facă spre binele teren. Oratorul adaugă că a convocat pe cetățeni pentru ca guvernul să-și dea seamă de fap­tele sale. D-sa spune că, dacă azi țara se bucură de o constituție liberală și de aplicarea ei în mod liberal, când guvernul este liberal, se datorește partidului liberal-național. D. Sturdza zice că liberalii merg îna­inte pe cale liniștită căci ei merg după un program, care e al națiunei de multă vreme. Primul ministru spune apoi că guvernul e acuzat că a făcut împrumuturi și zice că aceste împrumuturi au fost contractate de guvern, spre a se termina lucrările începute de conservatori. D. Sturza adaugă că pe cât timp liberalii vor fi la putere va domni libertatea alege­rilor, căci nu se poate ast­fel când partidul liberal-național e la putere. Oratorul vorbind apoi de chestia Mitro­politului zice că prin Constituție se spune că Sinodul este autoritatea supremă între­­bile bisericești și de aceea guvernul n’a pu­tut să ajute pe fostul Mitropolit, care vroia să fie mai mare de­cât sinodul, adică mai mare de­cât o instituție întreagă. D-nul prim-ministru compară purtarea fostului Mitropolit Ghenadie cu aceea a fos­tului Mitropolit Ghiorghian și zice că pe când cel d’întâiu disprețuește pe toți, cel d’al douilea s’a retras de bună-voe la mănăstire unde ’și duce viața în rugăciune ; oratorul adaogă că guvernul nu putea să se alieze cu fostul Mitropolit Ghenadie și să dispre­țuiască tot ce avem sfînt în această țară. D. Sturza crede că tot ce a lucrat guver­nul în această privință este legal și spre bi­nele Bisericei. Oratorul spune apoi că guvernul a făcut mult în chestia țărănească, căci a ușurat cumpărarea de către săteni a bunurilor Statului. In societatea înaltă se credea că e bogată de­oare­ce dânsa poseda meșteșugul de a a­­runca praf în ochii lumea. Insă vecinii săi de la țară, văzând dome­niul strîmtându-se în toți anii, își zice oji dând din cap : — Aci trăește foarte simplu, însă la Paris prea mult cheltuește și o să ajungă răa. Petru și Angela se reneau în acea gră­dină care fusese teatrul sburdălniciei lor în acea vârstă fericită când n’are omul nici griji, nici amintiri chinuitoare. Dînșii n’aveau­ atunci altă părere de rău de­cât aceea d'a se despărți acum la sfârșitul vacanței, părăsind această grădină în care a­­vea fie­care ungherul seu preferat, unde își îngrija plantele favorite ale căror flori se așteptau­ cu o mare nerăbdare. In curs de ani îndelungați, Angela și Petru își petrecuseră vacanțele împreună fără să observe incă că aiainlau pe nesimțite în viață. Acesta era fermecătorul prolog al idilei primei dragoste, idilă drăgălașă, cu îndoelile și sfiala eî, cu emoțiunile și toate speran­țele ei dulci. Intr’o zi, o lumină neașteptată îi făcu să vadă orizonturi noul și dînșii auziră un glas tainic intonând în inimile lor cântecul divin al amorului de curând născut. Acum dînșii aveau să ’și piardă nepăsa­rea de până acum, aveau să cunoască re­veriile tulburătoare. Era mai bine de un an de când se iubeau cu amor, de când, fără să -și fi spus asta, se știa și iubiți. Dragostea ghicește dragostea. Tînărul ofițer venise să petreacă o săp­tămână la tatăl său adoptiv. Și în ziua aceasta, când pentru prima oară Petre se cutremurase atingând mânile An­­gelei, când pentru prima oară de asemenea fata se simțise tulburată sub privirea cam expresivă poate a amicului seu de copilărie, dînșii mergeau alăturea, însă tăceau , ea ’și ținea ochii plecați, iar el era foarte tulbu­rat, îngrijat. III O idilă Petre și Angela mergeau dar alăturea tă­cuți. In chip instinctiv cautau singurătatea sub acei copaci înalți, populați încă de vi­sările anului trecut. Căci acolo avuseseră din șî aceiași tresărire, acolo simțiseră erup­­țiu­nile pe cât de noui pe atât de dulci, pen­tru dînșii, ale dragostei. Ah !­ce departe le era gândul acum de la frumoșii trandafiri de iarnă ai d-șoarei de Lestange ! Trandafirii fuseseră numai un pre­text pentru convorbirea pe care tinerii ar­­deau de dor ca s-o aibă.­ ­Va urmai.

Next