Universul, iulie 1896 (Anul 14, nr. 154-179)

1896-07-31 / nr. 179

A&tf SIV.^No. 179 ni­i r iim­nnci Boaiele secrete la cpuibuța Bărbătească Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, dupe experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești . THOR — No. 1. STRADA EMIGRAT­D, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevo. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care­ lit. Sferie­i. Cercu IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și mi spe­cialistă de la facultatea de medicina dil Viena. 381­6 Doctor P. K. Șerbanesc a fifambru al Sociatățil du Ophtahnologie dîn Paris Consultațiunii pentru boale interne și siplalitics Specialist în boala de ochi, gât, nas și urechi — STRADA l’OPA­ TATU No. 69 — 1. Orele de consultațiune de la 2—6 p. m. pentru cei din provincie, consultații și prin­­ corespondență Doctorul Vineșin Maladii de copii și interne După o practică îndelungată în spitalele din­­ Paris (clinicele profesorilor Grondier, Pétain și Jules Simon), întorcându-se în țară, s’a stabi­­­lit în calea Moșilor No. 53._ Consultațiuni de la 4­—n­ pi de la 6—7 p. m. Pentru săraci gratis. 361 15 Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultatului de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol. 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. CASA DE SANATATE 5­­, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICS Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurata.. — Tratament special Consultațiunea numai 1 lefi S’a redeschis Secțiunea Fumegațiunilor, re­mediu sigur contra boalelor syphilitice. POLICLINICA de COPII CASA SE SĂNĂTATE .5 /, Str. Teilor, 5 / Policlinica de Copii s’a redeschis de la 1 Mar­ttie a. c. D. doctor Rapaport special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 leu. Cu jumătate preț și garantat se efectuează și se repară dinți artificiali în aur și cauciuc. Asemenea curățitul, plumbalul și sco­sul. Dr. Th. F. Marovici, dentist, str.­ Știr­bei—Vodă No. 30. Institutul fie domnișoare „POMPILIAN“ Bucuresci, 64—66, calea Ilahovei Sub direcțiunea d-rei Constanța Pompilian, licențiată în științele matematice din București și din Paris (Sorbona). Se primesc eleve interne și semi-interne. Cur­surile încep la 1 Septembre, înscrierile se pot face de la 1 August. Pen­tru alte informațiuni a se adresa la direcțiune In toate zilele de la 9—12 și de la 2—6. Prospecte se trimet la cerere. 348 20 Institutul BERAR — București, strada Romulus No. 12 — (înființat în 1891.—Autorizat cu No. 53). Informațiuni și înscrieri în toate zilele, intre orele 10— 12 a. m., pentru elevi de cursul primar și liceal: interni, semi-interni și externi. Programe la cerere. — Director MIH. BERAR — profesor la liceu­ Mateiu Basarab și la școala superioară de rasboiu.­r 244 o Bani in Capitala. 10 Bani in județ © r­simimim mssmi^mr«mrsimssm<sme!!¥ m^mss!Sscase mssmma B Bsss s BBB!miasim^mma9ism­es CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Marți 30 Iulie.— Ap. Sita și Silvan. Catolic Marți 11 August.— Tiburtiu. Res. soarelui 4.59 Ap. soarelui 7.10 care corabie cu pânze dacă vor trăda cauza in­surgenților. Li se mai promite că nu vor fi pe­depsiți de loc. Guvernatorul insulei n’a primit până acum nici un răspuns de la căpitanii corăbiilor. Maximo Gomez, șeful insurgenților, a plecat cu un număr mare de oameni spre provincia Santa-Clara. Revoltă la ținutul Valenței Au­ primit știrea telegrafică cum că în Valen­­ția au isbucnit revolte. La început se credea că oamenii s’au revoltat din cauza birurilor grele. S’a dovedit însă, că revoltele au caracter politic și stau în legătură cu cele din Guba. Ministrul de interne, Cos­ Qayon, a declarat co­respondentului unui ziar, că lângă Valența au fost bătute și împrăștiate, de soldați 2 bandei mari de insurgenți. 17 dintre aceștia­ au fost a­­restațî. Cei­lalțî s’au refugiat în munți. Ei sunt bine înarmați și au de comandant pe Bernardo Alvarez, un colonel în pensie. Guvernul e sigur că partizanii cubanilor au provocat revolta și că pe insurgenți îi ajută protestanții și franc­mazonii. Lângă Gerona de asemenea a avut loc o în­căierare între soldați și o ceată de insurgenți. Aceștia au fost bătuți. In mai multe case din Valența s’au făcut per­­chiziții și s’au aflat numeroase scrisori din Sta­­tele­ Unite și din Argentin­a. Prin aceste scrisori amicii mișcării din Cuba erau îndemnați la re­voltă pentru ca ast­fel să împedece guvernul de a trimite în curând trupe în Cuba. Regina și eroul din Cuba Un erou din Cuba a vizitat nu de mult pe re­­gina-regentă. El e un simplu soldat, cu numele Zacariaâ Baranco, care s’a distins, acum e anul, în lupta sîngeroasă de la Sagua de Taramo și a fost ră­nit de gloanțele și de săbiile insurgenților așa de răa, în­cât tot corpul lui era numai-o rana. Generalul Martinez Campos l-a vizitat în spital, de mai multe ori și i-a făgăduit, că, după ce se va face sănătos, va fi înaintat și răsplătit. Ni­­­­menea nu credea că Baranco va mai trăi și de­­ aceea i se făgăduise bani mulți și onoruri mari. I Dar bietul soldat s’a însănătoșit și ajunsese în­­ cea mai neagră mizerie. Promisiunile de odini­oară fuseseră uitate și sărmanul erou n’avea de­cât o pensie de 6 fr. pe lună. Intr’acea vreme Martínez Campos fusese revocat și Baranco s-a adresat generalului Weyler căruia i-a descris soarta sa tristă. Generalul i-a dat 1000 de fr. adunați de zia­­­rul «Imparcial» și când soldatul a plecat spre Spania i-a dat și o scrisoare de recomandații către ministrul casei regale, ducele de Medina1 Sidonia. Otto Braun. — (Vezi explicația:. București, 30 Iulie. Sănătatea orășenilor Suntem în toiul verei, căldura nesufe­rită, apa proastă și abuzul de fructe, fac ca, în această vreme, bolile să bântue cu furie și să secere strași­rc. E dar natural să ne ocupăm în această vreme de sănătatea orășenilor. Țăranii scapă cu­m scapă ; ei lucrează vara la câmp, în aer liber, au apă bună și nu sufer atâta ; e mult mai greu de orășeni, osândiți să lucreze între ziduri înfierbântate de arșița soarelui, să respire aer infect, să bea apă plină de microbi și să nu se poată măcar odihni noaptea din cauza zădufului. Cum stăm cu sănătatea orășenilor ? cu în­grijirea acestei sănătăți atât de amenințate în timp de vară? Să luăm ca exemplu Bucureștiul, orașul fruntaș al terei, cel cu mai multe mijloace și mai îngrijit, mai de aproape priveghiat. La întrebarea de mai sus, dacă o punem pentru capitală, vom căpăta următorul răs­puns îngrijitor, dat de un ziar oficios : «Asupra numărului mare de decese de gastro-enterită în București, d. dr. Felix, director­ general al serviciului sanitar, a ce­rut informații d-lui dr. N. Georgescu, me­­dic-șef al orașului, și a controlat, împreună cu d-sa, lucrările statistice despre verifica­rea deceselor. «Amândouă au dobândit convincțiunea, în urma cercetărilor ulterioare ce au făcut, că diagnosele se stabilesc adese­ori cu ușu­rință, că mulți copii mor fără ca in ultima boală să fi fost căutați de medic, că în ase­menea cazuri se face diagnosa într’un mod nu tot­deauna exact, că se inscriu ca morți de gastro-enterită copii morți de tubercu­losa sau de inanițiune și că în realitate nu­mărul deceselor de gastro-enterită este mai mic de­cât cel declarat. «Este bine constatat că mare parte din publicul sărac n’are încredere în medicii co­munali, nu’i chiamă la timp, sau nu’i chiamă de loc, ori îl poftesc la verificarea decesului, și aici sunt de vină unii din medicii comu­nali , cari nu lucrează cu inimă și cari nu știu să-șî atragă încrederea locuitorilor să­raci din capitală prin abnegațiime, prin pur­tare blândă, prin stăruința și prin desinte­­resare în căutarea săracilor. «Dacă medicii comunali ar veni mai adese­ori în contact cu populațiunea săracă și ar avea ocasiune să influențeze asupra igienei, mai ales asupra hranei copiilor, asupra în­grijirea sugarilor și copiilor înțărcați de cu­rând, el ar putea preveni ast­fel numeroa­sele decesuri de gastro-enterită, cari devin mortale din ignoranța părinților. «D. dr. Georgescu a recunoscut că aceasta este partea cea mai slabă în serviciul sani­tar al capitalei și a promis ca va găsi un leac pentru îndreptarea acestei stări de lu­cruri».* * * E îngrjitor ceea­ ce spune ziarul oficios, nu e așa? Dar e perfect adevărat. Observațiunile noastre personale ne per­mit a spune că în adevăr așa stau lucru­rile cum se arată în relațiunea de mai sus. Medicii comunali sunt departe de a-și face datoria cu tragere de inimă și în această privință stăm mai reu de­cât acum o sută de ani. Cu un veac în urmă, agenții sanitari umi­­blau din casă în cașă și întrebați de sănă­tatea locuitorilor; ei nu plecau de la ușă, până nu li se răspundea că toți sunt să­nătoși. Oare n’ar fi cuminte lucru să facem și noi tot așa ? Medicii comunali, puțini la număr și cam slab plătiți, nu pot să-și facă datoria în con­știință, chiar dacă i-ar trage inima. Dar s’ar putea înființa agenți sanitari, cari, ca și predecesorii lor de acum o sută de ani, să umble din casă în casă și să rapor­teze medicilor comunali unde se găsesc bol­navi ne­îngrijiți, pentru ca sa se ducă me­dicul să-î caute. Acești agenți sanitari ar putea să mai aibă însărcinarea de a observa starea de curățenie a caselor, curților și latrinelor, explicând locuitorilor necesitatea curățeniei și avizând la nevoie autoritatea comunală. In vremuri de epidemii, serviciile acestor agenți ar fi neprețuite. Supunem această ideie celor în drept. Cheltuiala ce și-ar face comuna prin cre­area agenților sanitari ar fi cu totul neîn­semnată, față cu imensele foloase pe cari le-ar trage sănătatea orășenilor. HIM SPANIIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Madrid, 26 Iulie Luptele din Cuba După știrile sosite din Cuba, situația de acolo e gravă. Cu toată sporirea trupelor, armata spa­niolă nu poate birui pe insurgenți. Afară de a­­ceasta, trupele spaniole sunt decimate de dife­rite epidemii. Guvernul e hotărît să trimită la toamnă în Cuba, 25.000 de oameni, iar pentru a tăia ori­ce comunicație a insurgenților cu americanii, in­sula va fi înconjurată de vapoare de răsboiu. O parte din vapoarele acestea se construesc în Geneva, iar cele­l­alte vor fi cumpărate din Scoția. Se zice că generalul Weyler a lansat un de­cret prin care promite căpitanilor vapoarelor in­­­­surgenților, că le va da ca d­­spăgubire 120.000­­ de franci pentru fie­care vapor și­ 45.000 de fie­: Miercuri 31 iulie (1 August) 1896 qmi Miiiiiiiiinii Tirni~TTT'Tiiilirnri~iwinrii in Tirin­........mii m­i gm—-----------------------—-----------­ i ■ *V -gl ; Soldatul la palat Pe baza acestei scrisori, Baranco a fost pri­mit în audiență de regina-regentă. Când a în­ceput sărmanul să stie, sprijinit pe câini, trep­tele palatului, regina care îi ieșise în cale, a în­ceput să plângă. Ea-l duse în salonul de pri­mire și după­ ce soldatul s-a așezat pe un foto­liu, a început să vorbească cu regina, răspun­zând deslușit la toate întrebările acesteia. El a început să istorisească despre patria sa, despre mamă-sa bătrână și bolnavă, despre resboiul alb­ Cuba etc. Baranco a arătat reginei chipiul pe care l-a purtat în lupta de la Sagua. Chipiul era găurit în el locuri de 11 gloanțe. Regină a arâ­ i­tat chipiul regelui Alfonso și infantelor. Când a plecat soldatul, i-a dăruit 500 de fi. l-a ajutat să se scoale și l-a petrecut pân­­ la ușa scării. Un atentat cu dinamită O bombă mică cu dinamită a fost aruncată în­­tr-una din serile trecute înaintea prefecturei po­liției din Cadix. Bomba a exploadat. Detunătura a fost puter­nică. Geamurile prefecturei și ale câtor­va case din împrejurimi s’au sfărîmat. Un agent de po­liție și un trecător au fost grav răniți. De urma atentatorului nu s’a putut da până acuma. Valladolid. CRONICA MEDICALI In timpul verei, este știut lucru că boala cea mai frecventă este durerea de pântece însoțită de diaree și chiar vărsături. Mâncarea nehigienică, fructe multe și de multe ori crude, apa rea și nefiltrată sunt cauzele care determină această boală. Obi­ceiul ce au mai ales unii de a mânca pe­peni și fructe necoapte chiar de dimineață pe stomacul gol, este cauza principală în ivirea acestei nenorocite boli. Cei cari plătesc un tribut mare fiind se­cerați de gastro-enterita sunt mai ales co­piii. Cei mici de tot din pricina biberonului de cele mai multe ori. Intr’adevăr, este foarte greu­ lucru să hră­nești copiii cu biberonul în timpul călduri­lor celor mari. Cea mai mică neglijență în ce privește curățirea biberonului este de a­­juns ca miile de microbi să se introducă ast­fel în gura copilului și în stomacul lui și apoi se înțelege, se ivesc ușor simpto­­mele boalei de care vorbim, căci nu trebue să uităm­, că mai ales gastro-enterita este una din acele boale ce se ivesc numai da­torită microbilor. Microbul obișnuit, care o produce se numește bacilul coli și are multă asemă­nare cu cel al tifosului. De aceea de multe ori este și foarte greu­ lucru de a putea distinge sub microscop acești doi microbi. * ¥­n Zilele acestea, învățatul Dr. Widal a des­coperit un nou mijloc prin care putem dis­ Gastro-enterita (Diarea)

Next