Universul, iulie 1896 (Anul 14, nr. 154-179)
1896-07-31 / nr. 179
A&tf SIV.^No. 179 nii r iimnnci Boaiele secrete la cpuibuța Bărbătească Se vindecă după cele mai nouă metode, radical și fără durere și împedicare, dupe experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești . THOR — No. 1. STRADA EMIGRATD, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevo. Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare lit. Sferiei. Cercu IX Pelikangasse—No. 10, Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale și mi specialistă de la facultatea de medicina dil Viena. 3816 Doctor P. K. Șerbanesc a fifambru al Sociatățil du Ophtahnologie dîn Paris Consultațiunii pentru boale interne și siplalitics Specialist în boala de ochi, gât, nas și urechi — STRADA l’OPA TATU No. 69 — 1. Orele de consultațiune de la 2—6 p. m. pentru cei din provincie, consultații și prin corespondență Doctorul Vineșin Maladii de copii și interne După o practică îndelungată în spitalele din Paris (clinicele profesorilor Grondier, Pétain și Jules Simon), întorcându-se în țară, s’a stabilit în calea Moșilor No. 53._ Consultațiuni de la 4—n pi de la 6—7 p. m. Pentru săraci gratis. 361 15 Doctor MAURICIU LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultatului de la 1—3 și de la 6—8 — S’a mutat, 95, strada Carol. 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. CASA DE SANATATE 5, Strada Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICS Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurata.. — Tratament special Consultațiunea numai 1 lefi S’a redeschis Secțiunea Fumegațiunilor, remediu sigur contra boalelor syphilitice. POLICLINICA de COPII CASA SE SĂNĂTATE .5 /, Str. Teilor, 5 / Policlinica de Copii s’a redeschis de la 1 Marttie a. c. D. doctor Rapaport special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 1 leu. Cu jumătate preț și garantat se efectuează și se repară dinți artificiali în aur și cauciuc. Asemenea curățitul, plumbalul și scosul. Dr. Th. F. Marovici, dentist, str. Știrbei—Vodă No. 30. Institutul fie domnișoare „POMPILIAN“ Bucuresci, 64—66, calea Ilahovei Sub direcțiunea d-rei Constanța Pompilian, licențiată în științele matematice din București și din Paris (Sorbona). Se primesc eleve interne și semi-interne. Cursurile încep la 1 Septembre, înscrierile se pot face de la 1 August. Pentru alte informațiuni a se adresa la direcțiune In toate zilele de la 9—12 și de la 2—6. Prospecte se trimet la cerere. 348 20 Institutul BERAR — București, strada Romulus No. 12 — (înființat în 1891.—Autorizat cu No. 53). Informațiuni și înscrieri în toate zilele, intre orele 10— 12 a. m., pentru elevi de cursul primar și liceal: interni, semi-interni și externi. Programe la cerere. — Director MIH. BERAR — profesor la liceu Mateiu Basarab și la școala superioară de rasboiu.r 244 o Bani in Capitala. 10 Bani in județ © rsimimim mssmi^mr«mrsimssm<sme!!¥ m^mss!Sscase mssmma B Bsss s BBB!miasim^mma9ismes CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Marți 30 Iulie.— Ap. Sita și Silvan. Catolic Marți 11 August.— Tiburtiu. Res. soarelui 4.59 Ap. soarelui 7.10 care corabie cu pânze dacă vor trăda cauza insurgenților. Li se mai promite că nu vor fi pedepsiți de loc. Guvernatorul insulei n’a primit până acum nici un răspuns de la căpitanii corăbiilor. Maximo Gomez, șeful insurgenților, a plecat cu un număr mare de oameni spre provincia Santa-Clara. Revoltă la ținutul Valenței Au primit știrea telegrafică cum că în Valenția au isbucnit revolte. La început se credea că oamenii s’au revoltat din cauza birurilor grele. S’a dovedit însă, că revoltele au caracter politic și stau în legătură cu cele din Guba. Ministrul de interne, Cos Qayon, a declarat corespondentului unui ziar, că lângă Valența au fost bătute și împrăștiate, de soldați 2 bandei mari de insurgenți. 17 dintre aceștia au fost arestațî. Ceilalțî s’au refugiat în munți. Ei sunt bine înarmați și au de comandant pe Bernardo Alvarez, un colonel în pensie. Guvernul e sigur că partizanii cubanilor au provocat revolta și că pe insurgenți îi ajută protestanții și francmazonii. Lângă Gerona de asemenea a avut loc o încăierare între soldați și o ceată de insurgenți. Aceștia au fost bătuți. In mai multe case din Valența s’au făcut perchiziții și s’au aflat numeroase scrisori din Statele Unite și din Argentina. Prin aceste scrisori amicii mișcării din Cuba erau îndemnați la revoltă pentru ca astfel să împedece guvernul de a trimite în curând trupe în Cuba. Regina și eroul din Cuba Un erou din Cuba a vizitat nu de mult pe regina-regentă. El e un simplu soldat, cu numele Zacariaâ Baranco, care s’a distins, acum e anul, în lupta sîngeroasă de la Sagua de Taramo și a fost rănit de gloanțele și de săbiile insurgenților așa de răa, încât tot corpul lui era numai-o rana. Generalul Martinez Campos l-a vizitat în spital, de mai multe ori și i-a făgăduit, că, după ce se va face sănătos, va fi înaintat și răsplătit. Nimenea nu credea că Baranco va mai trăi și de aceea i se făgăduise bani mulți și onoruri mari. I Dar bietul soldat s’a însănătoșit și ajunsese în cea mai neagră mizerie. Promisiunile de odinioară fuseseră uitate și sărmanul erou n’avea decât o pensie de 6 fr. pe lună. Intr’acea vreme Martínez Campos fusese revocat și Baranco s-a adresat generalului Weyler căruia i-a descris soarta sa tristă. Generalul i-a dat 1000 de fr. adunați de ziarul «Imparcial» și când soldatul a plecat spre Spania i-a dat și o scrisoare de recomandații către ministrul casei regale, ducele de Medina1 Sidonia. Otto Braun. — (Vezi explicația:. București, 30 Iulie. Sănătatea orășenilor Suntem în toiul verei, căldura nesuferită, apa proastă și abuzul de fructe, fac ca, în această vreme, bolile să bântue cu furie și să secere strașirc. E dar natural să ne ocupăm în această vreme de sănătatea orășenilor. Țăranii scapă cum scapă ; ei lucrează vara la câmp, în aer liber, au apă bună și nu sufer atâta ; e mult mai greu de orășeni, osândiți să lucreze între ziduri înfierbântate de arșița soarelui, să respire aer infect, să bea apă plină de microbi și să nu se poată măcar odihni noaptea din cauza zădufului. Cum stăm cu sănătatea orășenilor ? cu îngrijirea acestei sănătăți atât de amenințate în timp de vară? Să luăm ca exemplu Bucureștiul, orașul fruntaș al terei, cel cu mai multe mijloace și mai îngrijit, mai de aproape priveghiat. La întrebarea de mai sus, dacă o punem pentru capitală, vom căpăta următorul răspuns îngrijitor, dat de un ziar oficios : «Asupra numărului mare de decese de gastro-enterită în București, d. dr. Felix, director general al serviciului sanitar, a cerut informații d-lui dr. N. Georgescu, medic-șef al orașului, și a controlat, împreună cu d-sa, lucrările statistice despre verificarea deceselor. «Amândouă au dobândit convincțiunea, în urma cercetărilor ulterioare ce au făcut, că diagnosele se stabilesc adeseori cu ușurință, că mulți copii mor fără ca in ultima boală să fi fost căutați de medic, că în asemenea cazuri se face diagnosa într’un mod nu totdeauna exact, că se inscriu ca morți de gastro-enterită copii morți de tuberculosa sau de inanițiune și că în realitate numărul deceselor de gastro-enterită este mai mic decât cel declarat. «Este bine constatat că mare parte din publicul sărac n’are încredere în medicii comunali, nu’i chiamă la timp, sau nu’i chiamă de loc, ori îl poftesc la verificarea decesului, și aici sunt de vină unii din medicii comunali , cari nu lucrează cu inimă și cari nu știu să-șî atragă încrederea locuitorilor săraci din capitală prin abnegațiime, prin purtare blândă, prin stăruința și prin desinteresare în căutarea săracilor. «Dacă medicii comunali ar veni mai adeseori în contact cu populațiunea săracă și ar avea ocasiune să influențeze asupra igienei, mai ales asupra hranei copiilor, asupra îngrijirea sugarilor și copiilor înțărcați de curând, el ar putea preveni astfel numeroasele decesuri de gastro-enterită, cari devin mortale din ignoranța părinților. «D. dr. Georgescu a recunoscut că aceasta este partea cea mai slabă în serviciul sanitar al capitalei și a promis ca va găsi un leac pentru îndreptarea acestei stări de lucruri».* * * E îngrjitor ceea ce spune ziarul oficios, nu e așa? Dar e perfect adevărat. Observațiunile noastre personale ne permit a spune că în adevăr așa stau lucrurile cum se arată în relațiunea de mai sus. Medicii comunali sunt departe de a-și face datoria cu tragere de inimă și în această privință stăm mai reu decât acum o sută de ani. Cu un veac în urmă, agenții sanitari umiblau din casă în cașă și întrebați de sănătatea locuitorilor; ei nu plecau de la ușă, până nu li se răspundea că toți sunt sănătoși. Oare n’ar fi cuminte lucru să facem și noi tot așa ? Medicii comunali, puțini la număr și cam slab plătiți, nu pot să-și facă datoria în conștiință, chiar dacă i-ar trage inima. Dar s’ar putea înființa agenți sanitari, cari, ca și predecesorii lor de acum o sută de ani, să umble din casă în casă și să raporteze medicilor comunali unde se găsesc bolnavi neîngrijiți, pentru ca sa se ducă medicul să-î caute. Acești agenți sanitari ar putea să mai aibă însărcinarea de a observa starea de curățenie a caselor, curților și latrinelor, explicând locuitorilor necesitatea curățeniei și avizând la nevoie autoritatea comunală. In vremuri de epidemii, serviciile acestor agenți ar fi neprețuite. Supunem această ideie celor în drept. Cheltuiala ce și-ar face comuna prin crearea agenților sanitari ar fi cu totul neînsemnată, față cu imensele foloase pe cari le-ar trage sănătatea orășenilor. HIM SPANIIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Madrid, 26 Iulie Luptele din Cuba După știrile sosite din Cuba, situația de acolo e gravă. Cu toată sporirea trupelor, armata spaniolă nu poate birui pe insurgenți. Afară de aceasta, trupele spaniole sunt decimate de diferite epidemii. Guvernul e hotărît să trimită la toamnă în Cuba, 25.000 de oameni, iar pentru a tăia orice comunicație a insurgenților cu americanii, insula va fi înconjurată de vapoare de răsboiu. O parte din vapoarele acestea se construesc în Geneva, iar celelalte vor fi cumpărate din Scoția. Se zice că generalul Weyler a lansat un decret prin care promite căpitanilor vapoarelor insurgenților, că le va da ca dspăgubire 120.000 de franci pentru fiecare vapor și 45.000 de fie: Miercuri 31 iulie (1 August) 1896 qmi Miiiiiiiiinii Tirni~TTT'Tiiilirnri~iwinrii in Tirin........mii mi gm—-----------------------—----------- i ■ *V -gl ; Soldatul la palat Pe baza acestei scrisori, Baranco a fost primit în audiență de regina-regentă. Când a început sărmanul să stie, sprijinit pe câini, treptele palatului, regina care îi ieșise în cale, a început să plângă. Ea-l duse în salonul de primire și după ce soldatul s-a așezat pe un fotoliu, a început să vorbească cu regina, răspunzând deslușit la toate întrebările acesteia. El a început să istorisească despre patria sa, despre mamă-sa bătrână și bolnavă, despre resboiul alb Cuba etc. Baranco a arătat reginei chipiul pe care l-a purtat în lupta de la Sagua. Chipiul era găurit în el locuri de 11 gloanțe. Regină a arâ itat chipiul regelui Alfonso și infantelor. Când a plecat soldatul, i-a dăruit 500 de fi. l-a ajutat să se scoale și l-a petrecut pân la ușa scării. Un atentat cu dinamită O bombă mică cu dinamită a fost aruncată într-una din serile trecute înaintea prefecturei poliției din Cadix. Bomba a exploadat. Detunătura a fost puternică. Geamurile prefecturei și ale câtorva case din împrejurimi s’au sfărîmat. Un agent de poliție și un trecător au fost grav răniți. De urma atentatorului nu s’a putut da până acuma. Valladolid. CRONICA MEDICALI In timpul verei, este știut lucru că boala cea mai frecventă este durerea de pântece însoțită de diaree și chiar vărsături. Mâncarea nehigienică, fructe multe și de multe ori crude, apa rea și nefiltrată sunt cauzele care determină această boală. Obiceiul ce au mai ales unii de a mânca pepeni și fructe necoapte chiar de dimineață pe stomacul gol, este cauza principală în ivirea acestei nenorocite boli. Cei cari plătesc un tribut mare fiind secerați de gastro-enterita sunt mai ales copiii. Cei mici de tot din pricina biberonului de cele mai multe ori. Intr’adevăr, este foarte greu lucru să hrănești copiii cu biberonul în timpul căldurilor celor mari. Cea mai mică neglijență în ce privește curățirea biberonului este de ajuns ca miile de microbi să se introducă astfel în gura copilului și în stomacul lui și apoi se înțelege, se ivesc ușor simptomele boalei de care vorbim, căci nu trebue să uităm, că mai ales gastro-enterita este una din acele boale ce se ivesc numai datorită microbilor. Microbul obișnuit, care o produce se numește bacilul coli și are multă asemănare cu cel al tifosului. De aceea de multe ori este și foarte greu lucru de a putea distinge sub microscop acești doi microbi. * ¥n Zilele acestea, învățatul Dr. Widal a descoperit un nou mijloc prin care putem dis Gastro-enterita (Diarea)