Universul, ianuarie 1898 (Anul 16, nr. 1-25)

1898-01-15 / nr. 11

r­­­­ 1,­­ Boalele secrete •— Neputința Bărbătească — Se vindecă repede fără durere și îm­piedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). sf. TOO­R No. 1, STRADA EMIGRAȚII, No. 1 Intrarea numai prin str. str. Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctoral V. SUCCXN — fost medic de spital și oraș — Specialist în BOALE interne și sifilis s’a savu­ra­t — Calea Șerban-Vodă Xo. 51 — (vis-a-vis de șc. comunală, c. Bălășeanu) Consultațiuni de la 4—6 p. m. 1077 ____________________30 Dr. ÎL«. Eugel Specialist in boale de ochi si urechi Consultațiunile de la 2—5 p. m. IV p. 3. Calea N­­aho­vei, IV p. 3 1110 36 Dr. I. POENARU Cu o practică în spitale și expe­riență proprie de 9 ani — STRADA ROMANĂ No. 22 — Consultațiuni pentru ori­ce boala de la 1—3 p. m. Cel fără mijloace au­ o reducere de ju­­mătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de asemenea au un acăzământ însemnat la mai multe far­macii din capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greu bol­navi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi Dr. Gr. Athanasia S’a mutat­­ calea Rahovei No. 4 alături cu palatul Justiției Special. Boale de copil și interne 1286 10 Doctor Steinhart Mii SMC IDE CLIP II — Strada Carol IVo. 55 — Consultatiuni de la 2—4 p. m. 1191 ’ 20 Doctor L BRAUNSTEIN Fost Asistent de PROFESOR IN VIENA Specialist pentru Boalele Capului Soarele de Gât, Gură, Nas, Urechi și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN A­NESTES­IA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultații de la 8—Uși de la 2— 5 p. m. — STRADA COLTEI No. 14 — Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 5­­ — Consultațiuni speciale pentru — Boale Interne, Nervoase și Sofilitice Boalele secrete la bărbați și feme­ in toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament special Consultația numai 1 left N.B. Se primesc bolnavi interni în tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimete gratuit. g: Loteria din Galați — Tragerea loteriei spitalului «Eli­sabeta Doamna» din Galațî cu câștigul principal de 12.000 lei și alte multe câștiguri, va avea loc irevocabil, fiind ultimul termen, conform publicațiunei prin «Monitorul Oficial» No. 192 din 27 Noembrie 1897, în ziua de 2 Februarie 1898, în lo­calul Primăriei Galați. Onor­ public este ru­gat a se grăbi de a-și procura aceste bilete, de­oare­ce au mai rămas foarte puține, obser­vând tot de­odată când cumpără bilete de la vânzătorii de pe stradă, atât in Capitală, cât și în provincie, ca biletele să fie de culoare albastră, căci numai aceste bilete su­nt de ale loteriei Galațî, și cu câștigul principal de 12 mii lei. Biletele­­ se găsesc de vânzare in Bu­curești la d-nul R. MARCU, casă de schimb, h­otel Continental, care expediază și in pro­vincie ori­ce sumă de bilete, contra­mandat poștal. 1 bilet costă un leu, iar 12 bilete nu­mai 10 lei. Onor, societăți, fabrici precum și d-ni­ funcționari, cari se asociază spre a-și procura mai multe bilete pentru a profita de avantagiî la mai multe câștiguri, li se acordă un rabat însemnat. Câștigurile in valoare de 50.000 lei, sunt deja depuse la Primăria din Galați. Strada Regală No. 9, București Vechea agenție universală Pentru împrumuturi ,în bani pe hipotecî, asupra caselor și moșiilor, etc. Vînzere de case, moșii, locuri vi­rane cu înlesnire de plată. Strada Regală No. 9, București 22 3 Dr.PAUL ELEFTERESCU ( JA. MOS) S’a imitat în str. Ilegală ,­T. 8 Consultatiunî de la orele 2—3 p. m. Consiliații gratuite Lunea și Vinerea de a ora 1 până a 2 p. m­. JOQO 24 ÎNTÂMPLĂRI Din Capitală Nenorocirea din str. Foișor. —In strada Foișor, la No. 3, lo­cuia un anume Dimitrie Petre, în vârstă ca de 45 de ani. De cât­va timp ne­norocitul a căzut bolnav de parali­zie, una din cele mai crude boale. Luni seara, fiind singur în odaia sa, a voit să tragă farfuria de pe masă, ca să mănânce. Din nebăgare de seamă însă, el iubi lampa, care se răst­urnă peste dansul. Hainele de pe el luară foc și puțin după aceea se aprinse și patul. Nenorocitul, care nu se putea mișca din loc, începu să strige. Mai mulți vecini săriră atunci în ajutor și reușiră să stingă focul. Se anunță apoi secția 38 și comisarul respectiv venind la fața locului, găsi­te Dimitrie Petre într’o stare desperată, acoperit de arsuri aproape peste tot corpul. El fu tran­sportat de urgență la spitalul Cari­tas, unde încetă din viață peste un ceas și jumătate, în mijlocul celor mai atroce dureri. Fariul din calea Călărași. — O calfă de cofetar, anume Nico­­lae Teodorescu, s’a dus Luni seara cu un anume Angh­el Rădulescu, pa­­raclisier din strada Traian No 83, la o cârciumă din calea Călărașilor și au început să facă chef. Teodo­rescu observă că Anghelescu avea asupra sa un bilet de bancă de 100 lei. El își puse numai de­cât în gând ca să-î­șterpelească biletul. In acest scop calfa de cofetar începu să-i cânte paracliserului bisericește. Lu­crul acesta încântă, pe cât se vede, pe Anghel Rădulescu, care se apro­pie tot mai mult de prietenul seu Teodorescu, ca să audă și mai bine melodia orientală a cântecelor biseri­cești. La un moment dat, Teodorescu înbrățișă pe Rădulescu, dar tot a­­tunci îî șterpeli și biletul de 100 lei. Nu trecu însă mult și păgubașul observă lipsa banilor. El reclamă sergentului de stradă, acesta înhăță pe Nicolae Teodorescu și-l duse la secție, unde, făcându’î-se percheziție, s’au găsit asupra lui cei 100 de lei. Pungașul a fost arestat și dat ju­decate!. Ion Țară , incendiul din T.­Măgurele. —Duminecă spre Luni noaptea a is­­bucnit un mare incendiu în orașul T.­Măgurele. Focul s’a declarat la casele d-lui Vasile Marinescu Cojo­­caru, din str. Mircea-Vodă. Mari­nescu e un bătrân infirm și lipsit de ori­ ce mijloace. Cu tot ajutorul pompierilor și a unei companii de infanterie din ba­­talionuul permanent al reg. 20, flă­cările au consumat întreaga clădire. Persoanele caritabile din acel oraș, se zice că vor face o colectă de bani, pentru a veni în ajutorul familiei lui Vasile Marinescu, rămas acum pe drumuri. Furtul cu spargere din str. Sfintu Nicolae din Botoșani. —In ziua de 7 Ianuarie, la orele 8 și jumătate a. m., pe când preotul Costache Ifrimescu oficia în biserica sf. Niculae din Botoșani, un individ necunoscut, servindu-se de chei false, pătrunse în locuința numitului preot, unde nu se afla nimeni și forță ser­tarul în care părintele Ifrimescu o­­bișnuește să-și ție banii. In sertar se afla pe lângă mai mulți saci cu gologani, adunați în timpul sărbătorilor, un portofel cu argint și hârtii, în valoare de 660 lei. Holul își apropie portofelul și conținutul, lăsă sacii cu gologani și dispăru fără a fi observat de nimeni. Până acum, cu toate cercetările, nu s’a dat încă de urma hoțului. Recursul locotenent Papdopol Ieri s’a înfățișat înaintea consiliu­lui de revizie al armatei recursul făcut de către locotenentul Papado­­pol în contra consiliului de războiu al corpului al 3-lea de armata (Ga­lați), care l’a condamnat la șase luni și o zi închisoare pentru insulta su­periorului. Cititorii noștri cunosc peripețiile acestei afaceri, după descrierea ce am făcut-o în momentul când s’a ju­decat de către consiliul de răsboiu din Galați, înaintea consiliului de revizie nu s’a tratat chestiunea de­cât din punctul de vedere al forme­lor, dacă ele erau bine sau nu înde­plinite. Ședința s’a deschis la orele 2 și un sfert. Sala era plină de un public compus din civili și militari. Consiliul era compus din d. gene­ral Argintoianu, președinte, dt. colo­nel Coan­dă și Zolu, maior Costescu și Mustață. Fotoliul ministerului public era o­­cupat de d. colonel Gherghel, co­misar regal. Apărarea era reprezintată prin d-nii Al. Giuvara, fost ministru, C. Disescu, Gogu Florian și locotenent Theodorescu. D-nii apărători au desvoltat 5 mo­tive pentru anularea hotărîrea consi­liului de războiu. D. colonel Gherghel își însușește două din motivele de casare : «com­­plecșitatea chestiunilor», adică s’a pus într’o aceeași chestiune înt’ebărî cari trebuiau să formeze obiectul a două chestiuni separate și al cîouilea «reaua constituire a consiliului de — 2 — războiu», adică s’a luat pentru con­stituirea consiliului un căpitan care figura în capul tabloului, fără să se motiveze aceasta. La ora 3 și jum., consiliul intră în sala de deliberare. După 20 minute, ese cu următoarea decisiune : Consiliul, în unire cu conclusiunile comisarului regal, anulează decizi­­unea consiliului de războiu al cor­pului al 3-lea de armată și trimite afacerea spre a se judeca din nou înaintea consiliului de războiu al cor­pului al 2-lea de armată (București). Decisi­unea aceasta este salutată cu aplauze de publicul asistent. Rudele locotenentului Papadopol și apărătorii primesc felicitări din partea amicilor și cunoscuților. Duelul Lah­ovary-Filipescu D. Alexandru Em. Lahovary și d-na Zoe Ghica-Comănești, cari se află în acest moment la Niza, au a­­dresat alaltă­ror, telegrafic președin­telui secției a treia a tribunalului de Ilfov, următoarea petiție : Niza, 12 ianuarie 1898. «Mama noastră, fiind pusă în cu­rentul procesului intentat în urma duelului de la 29 Noembrie și inspi­­rându-se de sentimente de pietate, a cerut ca noi să ne desistam de ac­țiunea noastră civilă și să lăsăm ca justiția să facă singură și fără inter­venția familiei, ceea­ ce va fi necesar spre a stabili responsabilitățile. «Respectând această voință, noi declaram formal că ne dezistăm și rugăm tribunalul de a ne da act de această dezistare. Noi avem încre­dere că justiția va ști să lumineze toate circumstanțele teribilei drame care a costat viața pe iubitul nostru frate. «Sora noastră, d-na Maria Laho­vary și cumnata noastră, d-na Zoe G. Lahovary, au fost înștiințate de noi despre aceasta și rugate să se deziste și ele». Alexandru Em. Lahovary. Zoe D. Ghica. ** * Astă­zi va veni înaintea tribu­nalului corecțional secția III proce­sul duelului Lahovary-Piuipescu. Se crede că de astă­ dată procesul se va judeca, de­oare­ce procedura se află îndeplinită. Advocați în acest proces sunt d-nii Petre Grădișteanu, Danieleanu și V. Misir din partea familiei Lahovary, iar d-nii M. Cornea, Cernescu, De­­lavrancea, Gh. Panu și C. Disescu din partea inculpaților. Doni reporteri ai «Universului» vor asista la desbaterile acestui intere­sant proces, așa că în numărul de mâine cititorii noștri vor găsi cea mai complectă dare de seamă. NOTA SATIRICA — Domnule, e scandalos ! —Eu dau o subvenție ziarului d-tale ca să vorbească în­tot­dea­una bine de mine ...și azi citesc, alimîaticul nostru...» în loc de «simpaticul nostru de­putat...». Știri din străinătate Inundațiile din vara și toamna a­­nului trecut, epidemia între porci și recolta proastă, au adus la sapă de lemn populația din mai multe dis­tricte ale Slavoniei (Austria.) In co­muna Neukapeln domnește o foamete cumplită. Sunt acolo 400 de case cu 2000 locuitori, cari nu au nici o bu­cățică de pâine. Ziarele din Agram publică apeluri pentru ajutarea ne­voiașilor. * * * Turcia a cerut anexarea insulelor Ciclade și Kinyra din arhipelagul grecesc. Turcia a făcut aceasta după îndemnul Angliei. Se zice că Anglia a dobândit de la sultan permisiunea de a ocupa un teritor turcesc la gol­ful Persic.­­ Relațiile între Turcia și Rusia de­vin tot mai încordate, după ultimele știri din Constantinopol. Notele am­basadorului rusesc la Poartă și la palat devin tot mai dese. Acum am­basadorul rus cere să se numească o comisiune care să călătorească prin Armenia și Kurdistan, de­oare­ce starea de lucruri de acolo e nesuferită. Poarta din contră trimite pe­ cores­pondenții de ziare să viziteze Alba­nia și Anatolia, ca să risipească svo­­nurile false împrăștiate de ruși. Sultanul, văzând că cu rușii n­u să o scoată bine la capăt, a dat ordin să se construiască de urgență dru­murile strategice către granița ru­sească din Asia.* * * Din Cassala se vestește că marele Calif al Sudanului a trimis ca dar regelui Menelic al Abisiniei, capul regelui Ioan, ucis în bătălia de la Metemmeh și care era păstrat ca trofeu de războiu de către derviși. Menelk­ e dispus să ajute în tot chipul pe Calif, pentru ca englezii să nu se poată apropia de teritoriile abisine. Tulburările din Franța — Prin fir telegrafic — Alger, 12 ianuarie. Prădarea prăvăliilor evreești Dimineața au fost câte­va tulburări. Niște bande au prădat prăvăliile evreești. S’au făcut vr’o doue­zeci de arestări. Seara au fost câte­va manifestațiuni. Magazinele evreești sunt închise. Alger, 13 ianuarie. Eri de la 11 ore, noaptea a fost li­niștită. Toate străzile evacuate sunt păzite militărește. Numărul arestări­lor se urcă la 300. Lucrai din toată lumea lui... ceasornic. — Cu negrul Andre Henderson, mort zilele trecute la Zanesville (Ohio), dispare unul din tipurile cele mai curioase ale regiu­nei aceleia. Henderson fusese sclav ; din copi­lărie el putea să spuie cu multă u­­șurință și cu puțină gândire ora e­­xactă ca și cel mai bun cronometru. Ceea­ ce e mai uimitor, e că sclavul acesta n’avea trebuință să se uite la vre­un ceas sau la soare când spu­nea ora. Când îl opreai pe drum bunăoară, ca să’l întrebi ora, el își punea mâi­nile la urechi și, după o secundă, îți dădea ora exactă, fără să greșească nici un minut. El pretindea că, prin singura lui putere de voință, după ce-și punea mâinile pe urechi, se producea în cre­­erit lui o mișcare în urma căreia îi apărea în minte ora exactă la care se afla în acel timp. Henderson zicea de asemenea că înainte de nașterea sa, mama lui a­­vusese presimțirea că fiul său va avea un dar supranatural. îln strava noastră Oasele în­ Voltaire și ale lu­i Rousseau Se știe că oasele lui Voltaire ,și ale lui Rousseau, cei doui mari fi­losofi cari au pregătit revoluțiunea popoarelor pentru dobândirea liber­tăților, sunt depuse în Pantheonul din Paris, locul unde se înm­ormântea­­ză cei mai vestiți bărbați ai Franciei. O comisiune numită de guvernul francez, a descoperit de curând coș­­ciugurile lor, pentru a vedea dacă în adevăr oasele lor sunt acolo, căci se svonise că în timpul restaurațiunei, rămășițele pământești ale acestor fi­losofi fuseseră arse și cenușa lor fu­sese împrăștiată în vânt, iar în coș­ciugur­i se puseseră niște pietre. Si­criul lui Voltaire fusese găsit aproape putred ; de abea se mai ținea la un loc prin două cercuri de fier. Deschizându-se, s’au găsit oasele lui Voltaire în desordine, însă per­fect conservate. Coșciugul lui Rousseau era într’o stare mult mai bună ; s’a găsit în el o învelitoare de plumb; oasele lui Rousseau erau într’o ordine desă­vârșită. Pe țeasta lui Rousseau nu se ve­dea nici o urmă de glonte, ast­fel că s-a desmințit credința cum că Rousseau a murit de o lovitură de pistol. Comisiunea a constatat de aseme­nea pe deplin că oasele din sicriuri sunt cu adevărat ale celor două mari filosofi francezi. Oasele au fost scoase din sicriile vechi și așezate în coșciuge frumoase de marmoră, cu cuvenitele inscripții. Gravura noastră de mai sus re­prezintă descoperirea coșciugului lui Rousseau. Sus într-un colț e repre­­zintată țeasta lui Voltaire. Corpurile legiuitoare Ședința de La 13 ianuarie 1898 Ședința se deschide la ora 2 și ju­mătate. D-nii miniștri de interne, de in­strucție și de lucrări publice depun mai multe proiecte­ de legi. D. Ioan N. Iancovescu, în numele a 26 deputați, propune din inițiativă parlamentară un proiect de lege pen­tru recunoașterea «Societăței Presei» ca persoană juridică. Se procede din nou la votarea în total a proiectului de lege pentru întreprinderea tramvaiului electric din Iași. Proiectul se votează. D. Livezeanu citește raportul pri­vitor la alegerea colegiului al treilea din Putna. D. N. N. Săveanu se proclamă ca deputat al colegiului al II-lea de Putna. D. Dobrescu-Argeș interpelează în privința administrației sub-prefectu­­rei plășei Cotmeana, jud. Argeș. D. ministru de interne arată notele bune dobândite de la superiorii lui, constată că acel funcționar este de­corat pentru destoinicia lui, și de­clară că nu poate lua nici o măsură înainte de a cerceta acuzațiunile pre­cise, formulate de interpolator. Se depune proiectul de lege pen­tru autorizarea comunei Brăila de a contracta construirea unui tramvai­ electric între Brăila-Monument-Lacu- Sărat. D. I. Poenaru-Bordea combate acest proiect. D. N. Ionescu susține proiectul. D. G. Scorțescu combate proiectul, ca desavantagios pentru comuna Brăila. D. ministru de interne afirmă că concesiunea propusă este din toate punctele folositoare comunei Brăila, și cere votarea proiectului de lege. Pus la vot în total, proiectul de lege se adoptă. Ședința se ridică la ora 4. SEIST.^­X’­CTX. Ședința de la­­ 3 ianuarie 1898 Ședința se deschide la ora 2 și un sfert, sub președinția d-lui Al. Nico­­laid, vice-președinte. Prezenți 83 d-in senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială e­d. gen. Berendeiu. D. P. Grădișteanu zice că eli s’a distribuit proiectul de lege relativ la modificarea legei drumurilor de fier de interes privat, roagă biuroul ca să intervie pe lângă d. ministru de lucrări publice pentru ca să’i pue la dispoziție procesele verbale în­cheiate de comisiunea numită de d. ministru cu acasia modificarea legei, pentru a-i servi la discuția generală, când legea va veni la ordinea zilei. Se pune la vot împământenirea d-lui Hugo Emil, farmacist, din Bu­curești și se respinge. D. P. Grădișteanu observă d-lui președinte că nu e drept a se res­pinge votul, de­oare­ce n’a întrunit două treimi nici pentru nici contra. Se votează recunoașterea d-lui Ioan Stănescu, funcționar din București. Ședința se ridică la ora 3. Afacerea Breyffus In Camera Deputaților — Prin fir telegrafic — Paris, 12 Ianuarie. Sala este plină­.Răspunzând la o plângere asupra in­terven­ți­unei tru­pelor în timpul ședinței de Sâmbătă, d. Brisson explică că soldații au in­trat pentru a goli tribunele publice.Continuând interpelarea sa de Sîm­­bătă, d. Jaurès întreabă dacă jude­cătorii consiliului de resbel au avut în mâini actele atestând culpabilita­tea lui Dreyfus. D. Jaurès protestează în contra ilegalităților și violării dreptului. — Reamintește procesul german în con­tra lui Degony și se miră că Fran­cia nu pot judeca cu această li­bertate. Oratorul impută guvernului că nu urmărește pe Zola pentru acuzațiu­nile sale în contra generalilor. D. Jauras reproșează majorității că dă republica pe mâna reacțiunei militare și clericale, și termină zi­când că socialiștii vor apăra Repu­blica (aplause). D. Meline refuză să răspundă, de­oare­ce guvernul n’are drept să se substitue justiției țării. D. Lanjuinais, al dreptei, cere ca guvernul să pue capăt campaniei abominabile a sindicatului Dreyfus. D. Meline declară că guvernul nu poate să comunice procesul Dreyfus fără să comită o ilegalitate îndrăs­­neață. Președintele consiliului ter­mină făcând apel la toți acei cari iubesc Francia. Discuția este în­chisă. S’au depus mai multe ordine de zi.—D. Meline acceptă ordinea de zi a d-lui Bancel, aprobând declarațiu­­nile guvernului. Ordinea de zi Bancel se adoptă cu 276 voturi contra 133. (aplause). D. Blaneregard cere să interpe­leze guvernul asupra uneltirilor sin­dicatului Dreyfus și depune o or­dine de zi invitând guvernul să pună capăt acestei campanii. Centrul cere ordinea de zi pură și simplă.— D. Meline se raliază la această cerere. — Această ordine de zi se adoptă, apoi se ridică ședința. Paris, 12 ianuarie. In urma incidentelor de Sâmbătă, procurorul general a depus pe biuroul camerei o cerere de autorizație de urmăriri în contra d-lor de Bernis și Geraud-Richard. Carter fac­hiar Tribunalele române Ceartă între doctori I. Gavrilescu, român din Transil­vania, fost medic de batalion cl. II-a, a ajuns, în timpul din urmă, sub­­chirurg la spitalul Dămienești, jud. Roman, având de șef pe doctorul Bădescu, un alt veteran al științei medicale. Sub­ chirurgul, cam grandoman, și doctorul, cam prea modest, nu trăiau bine. Gavrilescu lua cam în toate pe dinaintea doctorului. Supe­riorul, însă, a învins. Consiliul sa­nitar a revocat pe Gavrilescu. Acesta, de necaz, a denunțat tele­grafic procurorului general că femeia „... a murit în spitalul Dămienești, din cauza unei punctuații făcute la ab­domen de doctorul Bădescu. Se face o anchetă și doctorul A. Vasiliu, medicul județului numit su­pra­arbitru, a găsit că femeia a mu­rit de moarte naturală, că suferea de dropieă și că deci leac nu mai era, chiar dacă doctorul Bădescu ar fi fost de acord asupra tratamentului cu sub-chirurgul Gavrilescu. Cearta între cei 2 practicieni a con­sistat în următorul punct: doctorul Bădescu a fost d­e părere ca punctuația să se facă numai la partea de jos a abdomenului, pe când Gavrilescu susținea că trebue făcută și la to­­race, pentru că mai ales apa de sus produce opresiunea plămânilor și a inimei, și deci sufocații). Femeea a murit în țipete grozave. Dr. Vasiliu afirmă însă că deși nor­mal, în urma punctuației, pacientul nu acuză dureri, d­ar aceasta nu poate să ne alarmeze, căci așa sunt oamenii , unii mor rîzând, iar alții plângând. Dr. Bădescu a dat în judecată pe d. Gavrilescu, cerându’i 15.000 lei daune pentru calomnie. Tribunalul a con­damnat pe Gavrilescu la 300 lei a­­mend­ă și 100 lei despăgubiri. Atât condamnatul cât și procurorul au fă­cut apel. Afacerea s’a prezinlat înaintea Cur­­ței s. II în ședința de Sâmbătă. Apărarea, reprezentată prin d. Tă­­nase Gheorghiu, a menținut că Ga­vrilescu este o victimă a adminis­trației locale, căreia nu’î plac ochii săi și că aceasta se dovedește chiar di­n felul cum e redactată sentința și di­n graba pe care a pus’o procuro­rul de a face apel. D. Ianculescu, apărătorul d-rului Bădescu, a avut șansa de a convinge pe Curte că sub-chirurgul este în adevăr un calomniatorii Curtea, după o lungă deliberare, a respins a­­pelul acestuia. MODA Să nu uităm pe drăguții de copi­lași. Și ei au drept solicitudinea noas­tră. Iată un pardesiu de băiat în pos­tav albastru, garnisit cu blană de vulpe. Căciuliță e făcută din aceiași blană. Fetița e îmbrăcată cu o re­dingotă de postav roșie, cu un mare guler garnisit cu astrahan. Gulerul e de catifea neagră. Palăria, de tea­­tru asortat, e garnisită cu pene de a­­ceași culoare. Manșonul e mic și de «muflon». Ecaterin­a. Cronica Teatrală Luni seară a avut loc la Teatrul Național prima reprezentație a d-nei de Nuovina. Deși compatrioata noastră nu e o celebritate ca d-na Darclée, însă în opera «Carmen» pe care a cântat-o, ne-a arătat că este o eminentă ar­tistă. Ea posedă o voce foarte fru­moasă și o școală perfectă. In cât privește jocul de scenă, am găsit că în unele momente e cam exagerat, cu toate astea publicul i-a făcut o primire din cele mai călduroase, a­­plaudând-o des și rechemând-o de mai multe ori. De asemenea i s’a dat și un splendid coș cu flori, M. S. Regina, care a asistat la a­­ceastă reprezintație, a aplaudat ne­contenit pe diva noastră. La sfirșitul reprezintației, când ar­tista noastră a ieșit din teatru, pu­blicul i-a făcut o manifestație de simpatie. Astă-seară, Miercuri, d-na de Nuo­vina va da a doua reprezintație cu opera Cavalleria rusticană și frag­mente din Cid, Navarraise și Lo~­hengrin. Mâine, două 15 curent, va apare No. 12 din ziarul Teatru, Muzică și Modă care cuprinde 13 figuri de modă.— O bucată de muzică; Vals pentru piano. — Materia cea mai variată și aleasă, între care și senzaționalul ro­man Lupta pentru amor. IO­RAM IX TOATĂ ȚARA Prețul abonamentului pentru un an în toată țara lei 5 , pentru 6 luni lei 2.60. Abonații pentru un an primesc ca premiu Calendarul de citit al «Uni­versului» pe anul 1898. Știri jud­icia­re Procesul dintre contesa Balș și fiică-sa d-șoara Beldiman care tre­­bue să se judece la 7 Februarie, va fi amânat și de la acea dată. Corpul portăreilor refuză de a re­mite citațiunile pentru d-ra Camper la Colonia și pentru d. Ghica la So­fia—de­oare­ce ministrul justiției a zis că trebue să treacă măcar două luni pentru înmânarea citațiunilor.­­ ..in—... ■ [UNK] .Li,. —..1»...

Next