Universul, ianuarie 1900 (Anul 18, nr. 1-29)
1900-01-15 / nr. 13
suflă un răsunător «Trara», în tăcerea general, înspăimântat ?! rușinat se uită bietul Gostică la profesor. — Așa tiară d-ta, tocmai d-la ! zise profesorul. După aceea scoase catalogul și-l scrise pe Costică între cei de sub rubrica neagră. După aceea , il într’ebă : — Cine le-a îndemnat ? !» — Costică, cu vântul de onoare, șoplit cu îngrozit. — Nimeni, d-le profesor, respunse Costică, conform datoriei sale. — Atunci supoartă singur pedeapsa Costică, elevul model, căzuse în disgrace. El 'și perdu nota bună de la conduită, postul onorific de censor al meu, ba căpătă nota 2 la fisică. Sic transm gloria muncii 1 Costică e acum funcționar la C. F. R. Cornel. ■ »■«<---------------Dacă englezii vor fi învinși Prevederile unui diplomat «Pester Lloyd» publică un interview cu un diplomat care ocupă o pozițiune înaltă la Viena, care, întrebat asupra posibilelor consecințe în Europa a unei eventuale înfrângeri engleze în Africa, s’a exprimat în chipul următor: Noi vom evita în orice caz pericolul unei conflagrațiuni europene pentru două motive : iubirea pentru pace a Țarului, care e afară din orice discuție, și expoziția din Paris. Rusia va putea să procure supărări Angliei pe granița Afganistanului și desigur va încerca de a trage folos din întâmplările din China, Persia, etc. Le va putea face fără să recurgă la războiu. «De altmintrelea, nu numai ea va menține pacea pe contul său, dar va ține în frîu și Franța care, de nu ar fi în pericol să aducă pagube expoziției din Aslan, ar încerca desigur vre-o lovitură sau în Maroc, sau cel puțin reînviind chestiunea Egiptului. Toate acestea le-ar face Franța, cu toate că francezii, cei ce se gândesc matur, sunt convinși de enorma superioritate navală a Angliei și de snaintatea întreprinderilor coloniale care, ca Franța, n’au excedente de populație. Afară de aceasta, cu toate aparențele contrarii,Franța are o reală dorință a unui alt război ș cu Germania. Asta se știe la Berlin și e cauza politicei împăratului și a consilierilor săi. «La Berlin se știe că Rusia și Franța ar trage cel mai mare folos dintr'o înfrângere engleză, și cum guvernul în Germania e mai înțelept decât reaua informată opinie publică, astfel, de acord cu guvernele din Italia și din Austria,și fondează politica sa pe principiul că o înfrângere engleză ar pune în pericol pacea europeană. O CUGETARE PE ZI Impresiunile, sentimentele, pasiunile, ideile, suvenirile cele mai frumoase și profunde dispar cu timpul ca o decolorare progresivă. Știri din străinatate — Prin poștă — Ziarul rusesc «Novoie Vremia» publică următoarea știre sensațională: «Deoarece Curtea pune pedică unei căsătorii între regele Alexandru al Serbiei și o principesă austriacă, deoarece nu poate permite acesteia să treacă la religia ortodoxă, regele Milan caută să înduplece pe fiul său să treacă la biserica grecocatolică Prin aceasta s’ar face o legătură mai strînsă între Austro-Ungaria și Serbia. Austro- Ungaria va consimți la uniunea dintre Serbia, Bosnia și Herțegovina. In schimbul acesteia, Serbia va recunoaște protectoratul Austro-Ungariei.* ¥ ¥ Ziarul «Italia», din Roma, anunțat că Luna s’au reunit la Grand- Hotel de acolo diferiții reprezintanți ai caselor de bancă și maritime spre a fonda o nouă societate de transporturi maritime. Societatea va avea un capital de zece milioane. Ca președinte al Consiliului de administrație fu numit amiralul Gorsi, iar administrator Ignazio Florio. *¥ » O groaznică nenorocire s’a în tâmplat lângă Lemberg în Galiția. Primarul comunei Luka, anume Karnow, trecu în sanie peste rîul Dnistru. Deodată s’a rupt ghiața și sania se cufundă cu caii cu tot în valuri unde s’au înecat cu toții și adecă primarul, soția sa, 2 copii și vizitiul. * * * Ziarele din Budapesta anunță cu siguranță că Dumineca viitoare va avea loc la Londra căsătoria văduvei principese de coroană Stefánia cu contele maghiar Lonyay. Tinera pereche își va petrece luna de miere în Anglia și după aceea se va stabili la castelul contelui, în Ungaria.* * * Prințul George, guvernatorul Cretei, va face în curând vizită șefilor celor patru puteri protectoare ale insulei.* * * Circulă zvonul că viitorul moștenitor al tronului Bavariei, prințul Robert,se va logodi în curând cu Arhiducesa Anna Maria Teresa de Toscana. Cu prilejul aniversării nașterei sale, la 15 ale lunei, Wilhelm II va grația pe toți condamnații de drept comun,a căror pedeapsă nu trece peste 6 luni de închisoare și chiar și pe aceia cari nu și-au început încă pedeapsa. * ¹ ¹ La Barcelona se pregătește, cu adesiunea celor mai autori, ¥ ■ ¥ z ale corporațiunîi științifice, literare, industriale și muncitoare, un mare meeting în favoarea păcei și nu contra politicei engleze în Transvaal. D. Arthuro de Marcoarla va lua cuvîntul. Mentingul se va ține înainte de deschiderea Parlamentului englez, Dunâneză probabil : "■ . * * ¥ Se anunță că generalul mexican Torres’a bătut la Macayata pe indienii Caquî, omorîndu-le 200 oameni și făcând 500 prisonieri. Apoi el a liberat pe niște preoți și mai multe surori de caritate, care erau de mult timp captivi la indieni.* * * O telegramă din Wiesbaden anunță că alaltă era a sosit, acolo regele Leopold al Belgiei, nu cel mai strict incognito, ca să facă un consult medical. * * * Citim în «Koelnische Zeitung». Serbările florale din Colonia se vor ține a doua oară la 6 Mai. Se vor da premii pentru câte o poesie de amor, religioasă, patriotică, o nuveletă, o piesă umoristică, o poveste și pentru o piesă de teatru cu subiect luat din Colonia. Dreptul de a alege pe regina florilor este în legătură cu premiul pentru cea mai bună poezie de amor. In anul trecut, după cum se știe, regina florilor a fost regina României ; dînsa a fost reprezintată prin o d-șoară din Neuwied. ★ ¥ ¥ Se anunță că guvernul francez va cere un credit de 48 milioane spre a fortifica Biserta, și alte 12 milioane spre a transforma baia Diego Suarez într’un port de războiu.* ¥ . E îndouială despre exactitatea știrei prin care se anunță că la Santa Fe în Argentina au fost arestați două complici ai lui Luccheni, căci acesta a negat întotdeauna că a avut complici în atentatul lui contra împărătesei Austriei. Cu toate acestea guvernul elvețian a însărcinat pe trimisul său din Argentina de a lua cu cea mai mare îngrijire informațiuni.* ¥ ] Deputații unguri, contele Alexandru Karolyi și Gajary au fost condamnați cel dintâiü la 7, al douilea la 15 zile de închisoare de fortăreață. Duelul fusese provocat de o expresie a Contelui Karolyi într-un discurs al său la Cameră în timpul perioadei de obstructionism, expresie pe care deputatul Gajary o consideră ofensivă pentru onoarea sa. Ministrul de instrucțe italian Baccelli va da în curând un decret prin care se va introduce invertimîntul limbei spaniole în școlile secundare italiane, spre a răspunde la actul curtenilor al Argentinei, care a introdus în școlile sale învățămîntul limbei italiane.* ¥ ¥ Curtea de casație din Zurich, constituită în tribunal ordinar, a decis ca duelurile între studenții universitari să fie pedepsite după codul penal. * ¥ ¥ A murit la Mexic a doua nevastă a omului care prin capitularea de la Metz, în 1870, s’a acoperit pentru totdeauna de rușine și de dezonoare. După ce a perdut prima sa soție, mareșalul Bazaine, șeful suprem de atunci, al expediției franceze, care avu ca rezultat împușcarea împăratului Maximilian Queretaro, s-a căsătorit cu o frumoasă, tînără și galantă mexicana. Doamna Bazaine urmă atunci pe bărbatul ei în Franța, și mai târziu, după condamnarea fostului mareșal, ea a organizat evadarea lui din insula Sf. Margareta.* * ¥ Dacă în luna iunie viitor războiul anglo-boer nu va absorbi încă atenția universală, «festivalul» lui Gulemberg care va avea loc în acel oraș în cursul acelei luni, va atrage privirile lumei întregi. Scopul festivalului e de a celebra al 5-lea centenar al lui Gulemberg, adică nașterea «marei eretice din evul mediu», cum a fost numită mașina de tipar. «Veselia» care va apare mâine Sâmbătă,15 Ianuarie, va cuprinde pe lângă o materie bogată și hazlie, un frumos tablou în șase culori, reprezentând o scenă de actualitate și adică : «Remaniarea ministerială.» «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. O femei tăiată în bucăți Corespondentul nostru din Viena ne-a comunicatia timp că în fluviul Adige a fost găsit cadavrul unei femei tăiat în bucăți și că fusese arestat, la Verona locotenentul Trivulzio și moașa Friedmann, bănuiți că ar fi autori ai crimei. Iată acum amenunțele ce găsim în această privință în ziarele italiene ce ne-au sosit ieie : Misterul femeei tăiate în bucăți a fost cu totul descoperit. Resturile găsite în Adige aparțineau fetei Isolina Canuti, în vârstă de 19 ani, fiica unui impiegat, ce locuește în strada Cavour. Isolina avea relațiuni de amor cu locotenentul de alpini Carlo Trivulzio, de 24 ani, și rămăsese însărcinată. Locotenentul atunci î procură un praf spre a avorta prin mijlocul moașei Antonietta Andreoni-Friedman. Pulberea însă nu și-a atins scopul și copila a murit. Dispariția ei din sînul familiei data din ziua de 24 Decembrie. Cadavrul ei s’a găsit la 4 Ianuarie. Tocmai în acea zi lângă Verona s’a văzut un individ, despre care se spunea că eșise cu un mare parchet în mână și ceruse deslușiri spre a se duce la graniță. Se crede că acesta era cel ce dusese și tăiase cadavrul. Moașa a fost arestată încă de acum cinci zile, iar locotenentul Duminecă seara pe când eșea de la un bal mascat de la teatrul Ristori. Cu arestarea lui fură însărcinați două căpitani din același regiment. Atitudinea locotenentului era liniștită și nu dădea nimic de bănuit. El locuia în aceiași casă cu moarta. Sora acesteia a recunoscut veștmintele găsite în Adige și a pus poliția pe urmele crimei. Se mai vorbește și de alte arestări. S’a aflat apoi că din ziua de 24 Decembrie Isolina Canutti se dusese în casa moașei Friedmann. Trivulzio spune că nu știe nimic. La regiment e convingerea că în realitate Trivulzio nu e culpabil ; după colegii lui, el ar fi dat acea pulbere printr’un act de ușurință a tinereței și pentru că ceruse victima, dar nu cu scop criminal. Să se noteze ceal’altă împrejurare că Trivulzio a sosit la Verona numai în Octombrie trecut. Caracterul său simțitor, viața sa din aceste zile, liniștea de care a dat dovadă în momentul când colegii lui l’au arestat, totul ar face să se creadă că el e mai puțin culpabil decât se părea la început. ------------------ -------- ----UN PRO VERS* PE ZI Culcă-te cu mielul și scoală-te cu privighetoarea. (Alsacian). Mișcare în magistratură Următoarea mișcare în magistratură s’a făcut pe ziua de 15 Ianuarie. D. Const. C. Sărățeanu, primprocuror la trib. Ilfov, se numește procuror de secție la Curtea de Apel din Iași, în locul d-lui Panaite Stoica ; D. Const. Glăsnaru, doctor în drept din Liege, actual jude-instructor la trib. Ilfov, se numește prim-procuror la același tribunal, în locul d-lui G. Sărățeanu, înaintat; D. Corneliu Botez, doctor în drept de la Bruxelles, actual procuror la trib. Botoșani, se numește judecător de ședință la același tribunal, în locul d-lui Ion Ivașcu . D. Grigore Buzalov, fost judecător, întrunind condițiunile art. 51 din legea judecătoriilor de pace, se numește judecător la ocolul 2 Botoșani, în locul d-lui Constantin Milicescu . D. Victor Vrabie, actual ajutor de grefă clasa I la Curtea de apel din Iași, întrunind condițiile nr. 51 din legea de organisare judecătorească, se numește grefier la aceiași curte în locul d-lui Al. Gusty, decedat. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Mort pentru un serviciu comandat Sunt vr’o 7 ani, d. dr. Fralostițianu, medic în armată, murt în împrejurările următoare . Se găsise bolnav în casă de un erisipel (brâncă). In această stare fiind, primește ordin ca să facă autopsia unui cadavru. Medicul observă starea sa. I se răspunde că ar putea cu toate astea să-și îndeplinească această însărcinare. Medicul se execută și face autopsia ! Se vede că microbii infecțiunei cadavrului au avut influență asupra erisipelului, care agravându-se, a determinat peste 3 zile moartea nefericitului medic. D-na dr. Fratostițianu, văduvă cu 2 copii, a obținut o pensie conform cu anii serviți. S’a făcut atunci proces ministerului de războiu pentru a se obține pensia cuvenită pentru caz de moarte pentru un serviciu comandat. Pensia atunci e egală ca și aceea ce se obține pentru anii de serviciu complect îndepliniți. Afacerea aceasta a venit ieri înaintea secției a 2-a a Curții de apel din București. In intervalul procesului, murind văduva și unul din copii, cellalt copil era reprezintat de bunica lui, d-na Maria Oteteleșanu, mama văduvei. D-nii avocați D. Giani și Stavri Bratianu, erau însărcinați cu apărarea intereselor minorului. Ministerul de războiu era reprezintat prin d, avocat Budișteanu. Curtea a dispus citarea de martori, amânând judecarea procesului pentru astă zi. ¥ ¥ Procesul Unire! Ieri a venit înaintea secției a Curții de apel din București apelul d-lui Pană Buescu în contra sentinței tribunalului de comerciu, care a respins cererea pentru casarea ultimei alegeri a noului consiliu de administrație al societăței de asigurare Unirea. Procesul s-a amânat la 26 Februarie, fiind-că nu veniseră unii din administratorii «Unirea», făcându-se aplicația art. 151 din procedura civilă.★ ¥ . Noul prim-procuror D. Grăsnaru, judecător de instrucție a depus ieri la secția 1-a a tribunalul Ilfov, în fața primului president, jurământ pentru numirea sa ca prim-procuror al tribunalului Ilfov, în locul d-lui Sărățeanu, numit procuror de Curte la Iași. Elian. ■ — •»mm .......... Locruri din toată lumea Repeziciunea unei depeși. — Una din ultimele depeșe a luî sir George White, generalul englez asediat la Ladysmith, a sosit la birourile ministerului de războiu din Londra 32 minute după expediarea ei din Durban. Această iuțeală e cu atât mai uimitoare, cu cât telegramele din Durban nu ajung de-a dreptul la Londra. Ele urmează următorul Umenirii : Durban, Zanzibar, Aden, Suez, Alexandria, Gibraltar, Londra. Și fiind că, din pricina transmitere, trebue să se facă o pauză de câteva minute la fiecare stație dintre Durban și Londra, se poate admira, cu toată nepărtinirea, minunata funcționare a serviciului telegrafic dintre Anglia și coloniile ei. Anul — despărțitura. — Scriitorul francez Tristan Bernard publică următoarea nostimată, spre a împăca pe aceia cari cred că noul secol începe cu anul 1900 și pe aceia cari spun că noul veac nu va începe decât anul viitor . «In privința faimoasei chestiuni a veacului al XX-lea, cred că am găsit soluțiunea care poate să ne ducă la împăcare. «Anul 1900 să nu aparție nici secolului al 19-lea, nici secolului al 20-lea. «El să fie un an neutru, un an de separație, «anul—despărțitură». «Ge? E oare absolut necesar ca un an să facă numaidecât parte dintr’un secol anumit ? N’o cred «Se va spune că un secol trebue să cuprindă 100 ani ! «Ei bine 1 fiecare secol va cuprinde 99 ani ordinari și un an de despărțire. Nu se va hotărî dacă acel an e al începutului sau al sfirșitului veacului ! Fiecărui secol ’I va fi de ajuns să știe, că are drept la un an de despărțire. «Avantagiul sistemului meu e că se va putea înființa o serie de serbări cu minunatul titlu : «Serbările Anului — despărțituri». 3E3.^.7 Intre două ziariști: — Cari sunt negațiunile cele mai tari în limba românească ? — Ea nu, — răspunse cel mai flămând. ------------------«-» ------------------Universal In proîificie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 12 Ianuarie — Craiova Falimente.—In urma încetarea plăților, Tribunalul Dolj, secția comercială, a declarat în stare de faliment pe comerciantul Dimitru Hagi Sterie, din acest oraș. S’a stabilit ca creditorii să depună declarația creanțelor până la data de 10 Februarie c., pentru ca acestea să poată fi verificate până la 2 Martie. De asemenea, prin sentința No. 11900, a Tribunalului Dolj, a fost declarat falit comerciantul de articole de fererie, Ion I. Popescu. Aceasta, după cererea d-lui Emile Meidender, mandatarul companiei comerciale de «Export et import Réunis» din Paris. Falitului i se oprește frecventarea localurilor burselor. Furtul din strada Barbu Catargiu.—Ferocea Maria Matei Coșoală, pândind o ocazie de mult așteptată, s’a introdus astănoapte, într’un mod clandestin, în casa d-nei Maria Constantin Sboroiu, din str. Barbu Catargiu. Madam Coșoabă a înhățat o mulțime de obiecte ce se aflau puse rea în camera d-nei Sboroiu, precum și suma de lei 45, cu care voia să se cărabănească pe aci încolo. Prinzându-se de veste la timp desprea această însușire de lucruri pe nedrept, madam Coșoabă a fost poftită la poliție, pentru a i se da o lecție de morală. Comerciu ambulant. Camera de comerciu a înființat un post de comisariat, care a fost încredințat d-lui Ignătescu, care va avea însărcinarea de a împedica pe toate căile comercial ambulant atât de dăunător comercianților stabiliți. Scînteie. Galați Procesul lacobescu. — După cum v’am telegrafiat azi a început adjudecarea procesului locot. lacobescu. – Ședința se deschide la orele 1 și jum. p. m. Presidează d. colonel Boteanu. Se aduce în sală locot. lacobescu. El pare vioiu, are încredere multă că va fi achitat. D. grefier Simionescu dă citire actului de acuzare. D. locot. Teodorescu, apărătorul lui lacobescu, cere să i se pue la disposiție ordinul ministerial No. 6.517, și un dosar relativ la maiorul Andreescu, fostul șef al acuzatului. Se pune la dispoziție copia menționatului ordin, iar dosarul se refuză sub motiv că e secret. Incidentul se închide, dându-se apărare dosarul cerut. La ora 2 și jum. d. comisar regal căpitan Navasart își începe rechizitoriul, care durează până la ora 4. După aceia se începe cu ascultarea martorilor, printre cari se află sub intendentul Mihăiță, maiorii Andreescu și Petrescu, mai mulți căpitani, etc., cum și câțiva civili, printre care d. Botez, șeful siguranței din Iași. Dintre martorii citați lipsesc 9. In momentul când ve selia se continuă cu ascultarea martorilor. Faliment.—Tribunalul a declarat din oficiu în stare de faliment pe comerciantul de manufactură Ide Nathansohn, despre care v’am comunicat că a dispărut din localitate. In același timp s’a lansat și un mandat de arestare în contra sa. Rasta. Iași Șâmbiltăci a muli primar.D. procuror general a aflat erî că în comuna Tăutești, din județul nostru, un primar numit Constantin Burlescu, având să ancheteze o hoție făptuită acolo, a bătut până la moarte pe locuitorul Gheorghe Polnic, care era învinuit ca autorul acestei hoții. Fapta e cât se poate de revoltătoare, și după cât se pare, primarul va fi condamnat, căci d. procuror general a dispus darea în judecată a mizerabilului bătăuș. Teama de inundații. — De când vin tul cald, și razele soarelui, au luat locul aprigului frig care ne-a bântuit atâta timp, enormele cantități de zăpadă cari au căzut în toată Moldova au început să se topească, făcând ca rîurile să crească în mod simțitor. E mare teamă de inundații, căcî apele Prutului, Siretului, Jijiei și a Bahluiului, deși numai de câteva zile desghețate, totuși s’au umflat foarte mult, urmându-șî cursul cu mare furie. Autoritățile au luat măsuri pentru oricare eventualitate. O dispoziție minerita. D. Bădărău, primar al orașului nostru, a luat hotărîrea de a invita partidul liberal din localitate ca să trimită o delegațiune, pentru ca, împreună cu comisiunea primăriei, să revizuiască listele electorale. Această dispoziție e luată pentru a preveni știutele plângeri și procese electorale, cari întotdeauna se nasc la înscrirea cetățenilor alegători în aceste liste. Teatrale. — Steaua operei românești, d-na Teodorini, va juca Vineri superba «Norma» de Belini. Celebra tragediană, d-șoara Bârsescu, deputează Sâmbătă în «Nero» din tragedia «Hero și Leandru». Miereanu. Râmnicu-Sărat Mâncată «Ie lupi. — Iarna aceasta este atâta de grea la noi, încât lupii au cutezat să vie până’n apropierea orașului. Mai acum vr’o câteva zile o biată nenorocită femee, cam sărită puțin din minți,anume Ținea, a fost găsită în apropierea orașului mâncată de lupi, găsindu-ise numai picioarele. Balul copiilor.—In ziua de 6 Ianuarie c., pe la orele 2 p. no., a avut loc în salonul clubului «Concordia», balul copiilor, dat de comitetul clubului. Dintre cei cari au luat parte, am remarcat pe d-rele Alevra, Andriano, Tronescu, dr. Cristescu, V. Petrescu, Constantinescu, Ciornei, dintre d-nî Frații Rădulescu, frații Andrian, frații Iorgulescu, Dăscălescu S., Ionescu S., Cașereanu, Cristoforeanu E., Apostolescu R., Georgescu C., Wedrey A., Nicolau A. Conferințe.—In amfiteatrul gimnaziului «V. Boerescu», se va ține o serie de conferințe, și flâtfare conferință ve vom comunica-o. Coresp. T.-Severin Groaznică nenorocire.— D. V. G. Mladenaț, rentier și proprietar pe calea Traian, a construit în iarna aceasta o ghețărie zidită cu piatră uscată, fără mortar de var, sub un șopron în fundul curței și adâncă de vre-o 10 metri. Astăzi, d. Mladenaț părândui-se că lucrarea zidului nu e bine făcută, a luat patru lucrători și a intrat cu ei în ghețație, apucându-se să sape sub ziduri, ca acestea să se așeze mai bine. Pe la orele 3, după ce lucraseră în ghețărie, toate cele patru ziduri s-au prăbușit, îngropând sub o grămadă enormă de bolovani de piatră pe cei patru lucrători și pe d. Mladenaț. S’a dat imediat alarma, autoritățile au sosit la fața locului și s’au adus detașamente de pompieri, dorobanți și calarași, precum și felurite instrumente de salvare. Soldații s’au scoborît în ghețărie și au scos în viață pe un lucrător sătean, pe care l-au transportat repede pe o targă la spitalul Grecescu. Sub dărâmăturile zidurilor și sub schelele aflate sub pietrăria dărîmată se auzeau vaiete și gemete. D. Lepri, inginerul comunei, s'a scoborît și d-sa în ghețărie, spre a conduce lucrările de salvare. După o muncă de vre-o 3 ore, abia s’a mai putut scoate încă un nenorocit lucrător, sârb de naționalitate, mort, cu capul zdrobit de bolovanii de piatră. Cadavrul s’a trimis la spital. Auzindu-se gemete într'un colț, s’au început acolo lucrările și, după o altă muncă de două ore, pompierii au reușit să desgroape de sub dărâmături pe un lucrător cu numele Andrei Hristea, care e viu, dar până la orele 9 seara n’a putut fi scos de sub o bârnă a schelelor care’l ținea sub ea, cu fața la pământ. El mișcă și vorbește ; soldații și inginerul muncesc pe capete să’l scape și cum dînsul spune că nu e lovit, de oarece căzuse sub schelă, poate că va scăpa cu viață. Despre Mladenar și lucrătorul cel d’al patrulea nu se știe în mare parte a dărîmăturilor sunt. Lucrările vor continua la noapte, desgur însă că sunt morți, de oarece n’au putut trăi atâtea ore sub enorma grămadă de bolovani. Sunt temeri mari ca să nu se dărîme o casă a vecinului, d. lănci Simicî, deoarece Mladenaț a pus să construiască ghețăria tocmai alături. Mladenaț are soție și 2 băeți mici; lucrătorilor, afară de Andrei Hristea, nu li s’a constatat identitatea. Lumea de aici a fost adânc impresionată de această groaznică nenorocire. Ve vom scrie ce se va maî ntâmpla, precum și despre soarta celor 2 persoane cari n’au fost încă scoase de sub dărîmăturî. Vale. Tulcea Delegația consiliului județian la București.— Erî a plecat din Tulcea, — conform art. 42 din legea pentru organisarea Dobrogei,—o deputation? compusă din d. Ștefan Borș, președintele consiliului județian, d-ni« Trandafir Iorga, Mihalache Ciortan și Jean Nicolau, membrii, spre a prezintă M. S. Regelui o expunere a situațiunei județului. Darul A. S. R. Principele Carol. După cum este cunoscut de toți, A. S. R. principele Carol a dăruit un napoleon de aur pentru cel mai sărman locuitor al orașului Tulcea, care ar avea copii mai mulți. Această piesă, după propunerea d-lui prefect Nenițesco, a fost cumpărată de ofițerii reg. 33, cari prin cotijațiT au format suma de peste 120 lei, ce s’au dăruit, în locul piesei de aur, locuitorului Ion Rădulescu, care are unsprezece copii, — nouă băeți și două fete,—și care este lipsit de mijloace. Această piesă va fi pusă într’o ramă de pluș și se va păstra ca proprietatea regimentului 33, până la majoratul A. S. R. princepele Carol, când ofițerii o vor înapoia Prințului ca o vecinică amintire, de prima legătură ce se face între Prințul moștenitor și poporul român. Crima de la Caramanchioiu.—In noaptea de 21 spre 22 Decembrie anul trecut, individul Ialul Timofiei, din comuna Sarichioiu și Ignat Lebet, din comuna Iurlovca, după ce au băut mai mult timp acasă la Lebet, împreună cu Fetea Sarano, au plecat spre Tulcea. Pe drum, în dreptul comunei Caramanchioiu spre baltă, s’au oprit cu toții să facă puțin foc, spre a se încălzi. Pe când Fetea Sarano se încălzea, Ialup Timofei i-a dat o lovitură cu cuțitul, iar Ignat Lebet câteva lovituri cu ciomagul. Nenorocitul a încetat imediat din viață. Tâlharii, după ce l-au asasinat, i-au luat banii în suma de 80 lei, ce avea asupra lui, și s-au întors liniștiți la casele lor. Peste câteva zile mai multe locuitori au dat peste cadavrul nenorocitului, după care au și anunțat autoritățile competente. D. Tănasescu, ajutor de subprefect al plașei Babadag, descoperă pe primul criminal Jalup Timofei, în vârstă de 18—19 ani din comuna Sarichioiu. Acesta a declarat că a avut de complice pe Ignat Lebet, din comuna Jurlovca. Apoi s-a prins și Ignat Lebet, care dispăruse prin bălți. Ambii criminali au făcut mărturisiri complecte. Suma de 80 de lei asasini au împărțit-o, luând Jalup Timofei 60 lei, iar Ignat Lebet 20 lei. Ei au fost înaintați parchetului. Naval. UN SFAT PE 7.1 Limpezirea oțelului. — Oțetul de vin se poate limpezi ca și vinul, dacă pun de fiecare hectolitru câte 10—15 grame tanină. După ce îl tragi, îl pun în butoaie puțin fosforate și astupi vrana. RĂZBOIUL dintre Anglia și Transvaal . Prin poștă — O depeșe din Cape, cu data de 9 c., spune că lordul Roberts a dat, prin generalul Kitchener, un ordin de zi către ofițerii englezi în care stărue asupra marei trebuințe ce au englezii de a face tot ce le stă în mână spre a se arăta în păciuitori cu populația și de a da despăgubiri locuitorilor. Ei vor trebui să plătească toate lucrurile de rechiziție în clipa predarelor și să dea chitanțe de primire.* * * Fostul sub-secretar al ministerului de interne al Statelor Unite, Davis, a sosit la Lorenzo Marquez și a făcut o vizită guvernatorului general. Acesta a primit pe Davis în modul cel mai curtenitor și l-a rugat de a comunica președintelui Mac Kinley expresiunea sentimentelor sale de cordială amiciție. Guvernul din Transvaal a informat pe Davis că va trimete în curând la Lorenzo Marquez vagonul-salon al președintelui Krueger, pentru ca noul consul american să poată face cu el călătoria până la Pretoria. * ¥ ¥ La Londra s-a publicat lista ofițerilor englezi răniți în lupta de Sâmbătă. Printre cei grav răniți, se află colonelul Hamilton, comandantul MacGregor, locotenentul Baron și capitanul Blount. Pare că regimentul din Lancaster a suferit mai mult, de asemenea regimentul irlandez. * * * Lordul Roberts a aprobat alcătuirea unei divizii de trupe coloniale, care va fi pusă sub comanda generalului Bratant. * * * «Standard», constatând că știrile din Natal sunt bune pentru englezi, reamintește totuși că și după luptele de la Belmont și Enslin, liberarea orașului împresurat Kimberley părea să fie o chestie de câteva zile, și cu toate acestea Kimberley e și azi încă asediat de boem. * * * Generalul Buller a telegrafiat la Londra . In lupta de Sâmbătă de la Wenterschrift am avut 290 de răniți, între cari 15 ofițeri, din cari unul a murit apoi. * * * O telegramă a generalului Buller conține următoarele amănunte cu privire la perderile suferite de englezi în aceste ultime zile. 2 ofițeri au fost uciși pe câmpul de luptă , 21 ofițeri au murit parte în urma rănilor, parte din cauza boalelor ; 6 ofițeri au dispărut ; aceștia au fost desigur făcuți prizonieri de boeri. Serviciul telegrafic — al ziarului «Universul» —din. Londra, 12 Ianuarie. Se vestește din Lorenzo-Marues că depeșile boerilor sosite in Pretoria dau detalii asupra ultimei lupte care a avut loc lângă Olivershoek. Perderile englezilor sunt foarte considerabile. Boerii au avut un mort și două răniți. Trupele boerilor sunt pline de încredere. Maiorul Botha a primit comandamentul din Spronskop. Confuzia domnește în lagărul englez. Londra, 12 Ianuarie. Se vestește din Modderriver cu data de 11 Ianuarie că englezii au făcut, Luni seară, o recunoaștere spre Maggersfontein, fiind protejați de un foc violent de artilerie. Vrăjmașul, care este încă foarte tare, a ripostat foarte bine. Focul a continuat până seara și a fost reluat dimineața. Londra, 13 Ianuarie. S-a primit în seara de 12 Ianuarie, la «Agenția Reuter», știrea că a fost dimineața o vie împușcătură. Boerii au părăsit pozițiunea de la Crestkopje, care a fost ocupată de englezi. Boerii au căutat să se adăpostească după niște ridicături de pietre, dar s’au retras după amiază, bombardați fiind de artileria engleză. Pierderile englezilor sunt mici. (Telegramele noastre particulare) Paris, 13 ianuarie. O telegrama din Londra adresată ziarelor de aici spune că acolo s’a răspândit svomul că generalul englez Buller a fost bătut, perzând 4000 de oameni și 20 tunuri. G. Fainii. Viena, 13 ianuarie. Ziarul «Leipziger Nachrichten» publică o telegramă din Londra,în care se spune că generalul boerdonhert a respins noul atac al generalului Warren asupra lui Spronskop. Boerii au tăiat comunicația trupelor generalului Warren cu acele ale generalului Buller. Englezii au avut in acest atac perderi enorme. O telegramă din Bruxelles anunță că dr. Leyds, reprezintantul Transvaalului, a comunicat că războiul va continua până la extrem. Berthold, Londra, 13 ianuarie. O mulțime de oameni au rămas întreaga noapte, cu toate că ploua, în fața ministerului de războiu, spre a aștepta știri de pe câmpul de războiu. Ministrul, spre a face ca mulțimea să se depărteze, a declarat că nici o știre nu sosise din Africa de sud. Azi s-a răspândit svonul că generalul Buller ar fi suferit o mare înfrângere și că ar fi perdut 4000 de oameni și 20 de tunuri. Știrea aceasta a produs o mare panică în toată Londra. Ziarele de aici, precum și ministerul de războiu, n’au publicat nici o telegramă confirmând această știre. Ziarul «Times» publică numai o telegramă cu data de 11 cm din Spearmanscamp, în care se spune că jocul a continuat și că englezii n’au izbutit să înainteze. In aceiași telegramă se mai spune că boerii sunt pregătiți pentru a lupta timp îndelungat. Emme. Londra, 13 ianuarie. O telegramă sosită de la generalul Buller spune că trupele de sub comunda generalului Warren au oupat Ieri - noapte Spronskop,surprinzând un mic detașament, ce ocupa acea pozițiune. Boerii au încercat în zadar cu artileria lor de a isgoni pe englezi, cari au avut mari perderi. Generalul englez Wolhgatte a fost rănit in mod grav. Englezii s-au bătut cu mare bărbăție. După telegrama generalului Buller, pozițiunile Boerilor au devenit de nesusținut. Trupele engleze înaintează încet intre focul teribil al Boerilor, cari se retrag. In urma acestei știri, mare bucurie domnește aici. Emme. (Originalele acestor depeși se află expuse la poarta stabilimentului nostru.) «Agenția Română» ne-a comunicat aseară, la orele 7, următoarea telegramă pe care noi o primiserăm cu 3 ore mai înnainte de la corespondentul nostru particular din Londra , Londra, 13 ianuarie. Ministrul de războiu a primit o depeșă din Spearmans kop, plecată la miezul nopții, spunând că generalul Warren a ocupat Spionskop în noaptea trecută. Garnisoana a fugit. Cu toate atacurile vii ale Boerilor, Englezii și-au păstrat toată ziua poziția lor. Perderile englezilor sunt considerabile. Generalul Woodgate e grav rănit. Generalul Warren crede, că inamicul nu-șî mai poate păstra pozițiunea. * « A se citi ultime știri cu privire la războiu la Ultima Oră» . ..‘aeî iam ÎNTÂMPLĂRI DIn CuplInlA Sigilările din str. Alexe O d-nă, Maria Stoenescu, în vârstă de 50 de ani, fiind bolnavă de mai mult timp, a intrat alaltă ori în casa de sănătate a d-lui dr. Olcowski, din calea Călărașilor No. 20, luând camera No. 9. Toate îngrijirile eminentului nostru medic au fost însă zadarnice, căci boala era înaintată. Eri dimineață d-na Maria Stoenescu presimți că e pe pragul morții. Atunci ea chemă pe femeea care o îngrija și-o zise cu o voce stinsă: — Locuesc în strada Alexe, No. 1, lumea crede că sunt săracă, dar eu am bani mulți, ascunși... Și ea nu putu să mai vorbească, moartea Îi înecă vocea. Mărturisirea muribundei fu adusă la cunoștința poliției, care sigila numai decât întreaga casă din strada Alexe No 1. SCANDALUL din Camera franceză — Prin fir telegrafic — (NOUĂ AMĂNUNTE) Paris, 12 ianuarie, D. Delcasse depune un proiect de lege autorizând prelungirea pentru cine ani, cu începere de la 1 Februarie, a tribunalelor mixte din Egipt. D. Motte blamează în mod viu pe d. Bulot pentru că a citit fără probe—în cursul procesului asumpționiștilor—numele a vre-o 30 de deputați ca fiind patroni de asumpționiști. D. Monis, ministrul justiției, răspunde că d. Bullot a citit numai un articol de ziar. Ministrul adaugă că carta d-lui Bernard, deputat, a fost găsită la asumpționiștii din Bordeaux. D. Bernard protestă cu vioiciune și spune că ministrul și d. Bulot sunt niște mincinoși. Se pronunță censură în contra d-lui Bernard. In timpul discursului d-lui Monis, dreapta și naționaliștii protestează cu zgomot. Se pronunță censura în contra d-lui Lassies. Mai mulți deputați protestează contra alegațiunilor d-lui Bulot, apoi d. Bernard ia din nou cuvîntul și înjură în mod violent pe d. Monis. Se pronunță excluderea temporară în contra d-ln. Bernard, care refuză să părăsească sala. D. Deschanel suspendă ședința, apoi un pichet de soldați intră în sală și d. Bernardese cu el protestând. Câțiva naționaliști aclamă pe d. Bernard, care trece prin culoare. La redeschiderea ședinței d. Monis respinge cu indignare, acuzațiunile îndreptate în contra lui (aplauze). D. Gould spune că procedeurile d-lui Bulot sunt intolerabile și cere transformarea chestiei în interpelare. Mai mulți deputați, atacați de d. Bulot, protestă de asemenea. D. Waldeck- Rousseau consideră rectificările aduse la tribună ca foarte legitime , însă protestările ar trebui adresate autorului documentului, iar nu magistratului care a citit acel document fără a lua vre-o responsabilitate. Cât pentru interpelare, trebue să se aștepte sfirșirea procesului asumpționiștilor. Interpelarea se amână pe o lună cu 319 voturi contra 214 (aplauze). Camera se ocupă din nou cu discuția budgetului. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 13 Ianuarie 1900 Ședința se deschide la ora 2 și 20 minute sub președinția d-lui Const. Olănescu. Deputați prezenți 115. D. Delavrancea protestează contra modului cum s’a cerut erî de d. Brătescu dosarele relative la concesiunea tramvaelor, și exprimă dorința ca afirmările d-lui Brătescu să fie desbătute în cel mai scurt timp posibil, căci un om cinstit nu poate sta îndelung sub greutatea unor asemenea insinuări, (aplauze). La ordinea zilei continuarea desbaterilor asupra legei timbrului, D. Fleva cere ca, în lipsa d-lui Take Ionescu, ministrul de finanțe, adunarea să treacă în secțiuni pentru jumătate de oră. Ședința publică se ridică la ora 4 și 15 minute, nefiind nici un ministru prezinte la ședință. SEIT-A-TiCIXI Ședința de la 13 ianuarie 1900 Ședința se deschide la orele 3 și jum., sub președinția d-lui G. Boerescu, președinte. Prezenți 82 d-nn senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-ni: G. Disescu, gen. Manu și T. Ionescu. D. gen. Manu depune un proiect de lege prin care comuna București este autorizată a întrebuința excedentul împrumutului din 1890 la plata exproprierilor. P. S. S. Episcopul de Huși protestează în contra ziarelor cari atacă religiunea, cum a făcut-o «Moș Teacă». P. S. S. zice că nu e în contra presei; din contrastimează presa sănătoasă care respectă religiunea și acea presa e «Universul» și altele, «întreabă pe onoratul guvern și în special pe d. ministru aljuș»