Universul, ianuarie 1900 (Anul 18, nr. 1-29)

1900-01-15 / nr. 13

suflă un răsun­ător «Trara», în tăcerea general,­ înspăimântat ?! rușinat se uită bietul Gostică la profesor. — Așa tiară d-ta, tocmai d-la ! zise profesorul. După aceea scoase catalogul și-l scrise pe Costică între cei de sub rubrica neagră. După aceea , il într’ebă : — Cine le-a îndemnat ? !» — Costi­că, cu vân­tul de onoare, șoplit cu îngrozit. — Nimeni, d-le profesor, res­­punse Costică, conform datoriei sale. — Atunci supoartă singur pe­deapsa Costică, elevul model, căzuse în disgrace. El 'și perdu nota bună de la conduită, postul ono­rific de censor al meu, ba căpătă nota 2 la fisică. Sic transm­ gloria muncii 1 Cos­­tică e acum funcționar la C. F. R. Cornel.­ ­■ »■«<---------------­Dacă englezii vor fi învinși Prevederile unui diplomat «Pester Lloyd» publică un in­­terview cu un diplomat care o­­cupă o pozițiune înaltă la Viena, care, întrebat asupra posibilelor consecințe în Europa a unei eventuale înfrângeri engleze în Africa, s’a exprimat în chipul următor: Noi vom evita în ori­ce caz pericolul unei conflagrațiuni eu­ropene pentru două motive : iu­birea pentru pace a Țarului, care e afară din ori­ce­­ discuție, și expoziția din Paris. Rusia va putea să procure supărări An­gliei pe granița Afganistanului și de­sigur va încerca de a trage folos din întâmplările din China, Persia, etc. Le va putea face fără să recurgă la războiu. «De alt­mintrelea, nu numai ea va menține pacea pe contul său, dar va ține în frîu­ și Franța care, de nu ar fi în pericol să aducă pagube expoziției din Asl­­an, ar încerca de­sigur vre-o lo­vitură sau în Maroc, sau cel pu­țin reînviind chestiunea Egiptu­lui. Toate acestea le-ar face Franța, cu toate că francezii, cei ce se gândesc matur, sunt con­vinși de enorma superioritate na­vală a Angliei și de snaintatea întreprinderilor coloniale care, ca Franța, n’au excedente de po­pulație. Afară de aceasta, cu toate aparențele contrarii,Franța are o reală dorință a unui alt război ș­ cu Germania. Asta se știe la Berlin și e cauza po­liticei împăratului și a consilie­rilor săi. «La Berlin se știe că Rusia și Franța ar trage cel mai mare fo­los dintr'o înfrângere engleză, și cum guvernul în Germania e mai înțelept de­cât reaua informată opinie publică, ast­fel, de acord cu guvernele din Italia și din Au­stria,­­și fondează politica sa pe principiul că o înfrângere engleză ar pune în pericol pacea euro­peană. O CUGETARE PE ZI Impresiunile, sentimentele, pa­siunile, ideile, suvenirile cele mai frumoase și profunde dis­par cu timpul ca o decolorare progresivă. Știri din străinatate — Prin poștă — Ziarul rusesc «Novoie Vre­­mia» publică următoarea știre sensațională: «De­oare­ce Curtea pune pedică unei căsătorii între regele Alexandru al Serbiei și o principesă austriacă, de­oare­ce nu poate permite acesteia să treacă la religia ortodoxă, regele Milan caută să înduplece pe fiul său să treacă la biserica greco­­catolică Prin aceasta s’ar face o legătură mai strînsă între Aus­­tro-Unga­ria și Serbia. Austro- Ungaria va consimți la uniunea dintre Serbia, Bosnia și Herțego­­vina. In schimbul acesteia, Ser­bia va recunoaște protectoratul Austro-Ungariei.* ¥ ¥ Ziarul «Italia», din Roma, a­­nunțat că Luna s’au reunit la Grand- Hotel de acolo diferiții repre­­zintanți ai caselor de bancă și maritime spre a fonda o nouă societate de transporturi mari­time. Societatea va avea un ca­pital de zece milioane. Ca pre­ședinte al Consiliului de admi­nistrație fu numit amiralul Gorsi, iar administrator Ignazio Florio. *¥ » O groaznică nenorocire s’a în­­ tâmplat lângă Lemberg în Gali­­ția. Primarul comunei Luka, a­­nume Karnow, trecu în sanie peste rîul Dnistru. Deodată s’a rupt ghiața și sania se cufundă cu caii cu tot în valuri unde s’au înecat cu toții și adecă­ prima­rul, soția sa, 2 copii și vizitiul. * * * Ziarele din Budapesta anunță cu siguranță că Dumineca vii­toare va avea loc la Londra că­sătoria văduvei principese de co­roană Stefánia cu contele ma­ghiar Lonyay. Tinera pereche își va petrece luna de miere în Anglia și după aceea se va sta­bili la castelul contelui, în Un­garia.* * * Prințul George, guvernatorul Cretei, va face în curând vizită șefilor celor patru puteri protec­toare ale insulei.* * * Circulă zvonul că viitorul moș­tenitor al tronului Bavariei, prin­țul Robert,se va logodi în curând cu Arhiducesa Anna Maria Te­resa de­ Toscana.­ Cu prilejul aniversării naște­rei sale, la 15 ale lunei, Wilhelm II va grația pe toți condamnații de drept comun,a căror pedeapsă nu trece peste 6 luni d­e închi­soare și chiar și pe aceia cari nu și-au­ început încă pedeapsa. * ¹ ¹ La Barcelona se pregătește, cu adesiunea celor mai autori­, ¥ ■ ¥ z ale corporațiunîi științifice, lite­rare, industriale și muncitoare, un mare meeting în favoarea păcei și nu contra politicei en­gleze în Transvaal. D. Arthuro de Marcoarla va lua cuvîntul. Mentingul se va ține înainte de deschiderea Parlamentului englez, Dunâneză probabil­ : "■ . * * ¥ Se anunță că generalul mexi­can Torres’a bătut la Macayata pe indienii Caquî, omorîndu-le 200 oameni și făcând 500 pri­­sonieri. Apoi el a liberat pe niște preoți și mai multe surori de ca­ritate, care erau de mult timp captivi la indieni.* * * O telegramă din Wiesbaden anunță că alaltă era a sosit, acolo regele Leopold al Belgiei, nu cel mai strict incognito, ca să facă un consult medical. * * * Citim în «Koelnische Zeitung». Serbările florale din Colonia se vor ține a doua oară la 6 Mai­. Se vor da premii pentru câte o poesie­ de amor, religioasă, patriotică, o nuveletă, o piesă umoristică, o poveste și pentru o piesă de teatru cu subiect luat din Colonia. Dreptul de a alege pe regina florilor este în legă­tură cu premiul pentru cea mai bună poezie de amor. In anul trecut, după cum se știe, regina florilor a fost regina Româ­niei ; dînsa a fost reprezintată prin o d-șoară din Neuwied. ★ ¥ ¥ Se anunță că guvernul fran­cez va cere un credit de 48 mi­lioane spre a fortifica Biserta, și alte 12 milioane spre a trans­forma baia Diego Suarez într’un port de războiu.* ¥ . E îndouială despre exactitatea știrei prin care se anunță că la Santa Fe în Argentina au fost a­­restați două complici ai lui Luc­­cheni, căci acesta a negat în­tot­­dea­una că a avut complici în a­­tentatul lui contra împărătesei Austriei. Cu toate acestea guver­nul elvețian a însărcinat pe tri­misul său din Argentina de a lua cu cea mai mare îngrijire infor­­mațiuni.* ¥ ] Deputații unguri, contele A­­lexandru Karolyi și Gajary au fost condamnați cel dintâiü la 7, al douilea la 15 zile de în­chisoare de fortăreață. Duelul fusese provocat de o expresie a Contelui Karolyi în­­tr-un discurs al său la Cameră în timpul perioadei de obstruc­tionism, expresie pe care depu­tatul Gajary o consideră ofen­sivă pentru onoarea sa. Ministrul de instrucțe italian Baccelli va da în curând un de­cret prin care se va introduce in­­vertimîntul limbei spaniole în școlile secundare italiane, spre a răspunde la actul curtenilor al Argentinei, care a introdus în școlile sale învățămîntul limbei italiane.* ¥ ¥ Curtea de casație din Zurich, constituită în tribunal ordinar, a decis ca duelurile între stu­denții universitari să fie pedep­site după codul penal. * ¥ ¥ A murit la Mexic a doua ne­vastă a omului care prin capi­tularea de la Metz, în 1870, s’a acoperit pentru tot­deauna de ru­șine și de dezonoare. După ce a perdut prima sa soție, mareșalul Bazaine, șeful suprem de atunci, al expediției franceze, care avu ca rezultat îm­pușcarea împăratului Maximi­lian Queretaro, s-a căsătorit cu o frumoasă, tînără și galantă me­xicana. Doamna Bazaine urmă atunci pe bărbatul ei în Franța, și mai târziu, după condamnarea fostu­lui mareșal, ea a organizat eva­darea lui din insula Sf. Mar­gareta.* * ¥ Dacă în luna iunie viitor răz­boiul anglo-boer nu va absorbi încă atenția universală, «festiva­lul» lui Gulemberg care va a­­vea loc în acel oraș în cursul a­­celei luni, va atrage privirile lu­mei întregi. Scopul festivalului e de a celebra al 5-lea centenar al lui Gulemberg, adică nașterea «marei eretice din evul mediu», cum a fost numită mașina de tipar. «Veselia» care va apare mâine Sâmbătă,15 Ianuarie, va cuprinde pe lângă o materie bogată și hazlie, un frumos tablou în ș­ase culori, reprezentând o scenă de actualitate și adică : «Remania­­rea ministerială.» «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. O femei tăiată în bucăți Corespondentul nostru din Viena ne-a comunicatia timp că în fluviul Adige a fost găsit ca­davrul unei femei tăiat în bu­căți și că fusese arestat, la Ve­rona locotenentul Trivulzio și moașa Friedmann, bănuiți că ar fi autori ai crimei. Iată acum amenunțele ce gă­sim în această privință în ziarele italiene ce ne-au sosit ieie : Misterul femeei tăiate în bu­căți a fost cu totul descoperit. Resturile găsite în Adige apar­țineau­ fetei Isolina Canuti, în vârstă de 19 ani, fiica unui im­piegat, ce locuește în strada Ca­­vour. Isolina avea relațiuni de amor cu locotenentul de alpini Carlo Trivulzio, de 24 ani, și rămăsese însărcinată. Locotenentul atunci­­ î procură un praf spre a avorta prin mij­locul moașei Antonietta Andre­­oni-Friedman. Pulberea însă nu și-a atins scopul și copila a murit. Dispariția ei din sînul familiei data din ziua de 24 Decembrie. Cadavrul ei s’a găsit la 4 Ia­nuarie. Tocmai în acea zi lângă Ve­rona s’a văzut un individ, des­pre care se spunea că eșise cu un mare parchet în mână și ce­ruse deslușiri spre a se duce la graniță. Se crede că acesta era cel ce dusese și tăiase cadavrul. Moașa a fost arestată încă de acum cinci zile, iar locotenentul Dumi­necă seara pe când eșea de la un bal mascat de la teatrul Ristori. Cu arestarea lui fură însărci­nați două căpitani din același re­giment. Atitudinea locotenentului era liniștită și nu dădea nimic de băn­uit. El locuia în aceiași casă cu moarta. Sora acesteia a re­cunoscut veștmintele găsite în Adige și a pus poliția pe ur­mele crimei. Se mai vorbește și de alte arestări. S’a aflat apoi că din ziua de 24 Decembrie Isolina Canutti se dusese în casa moașei Fried­mann. Trivulzio spune că nu știe nimic. La regiment e con­vingerea că în realitate Trivul­zio nu e culpabil ; după colegii lui, el ar fi dat acea pulbere prin­­tr’un act de ușurință a tinereței și pentru că ceruse victima, dar nu cu scop criminal. Să se noteze cea­l’altă împre­jurare că Trivulzio a sosit la Verona numai în Octombrie tre­cut. Caracterul său simțitor, viața sa din aceste zile, liniștea de care a dat dovadă în momen­tul când colegii lui l’au­ arestat, totul ar face să se creadă că el e mai puțin culpabil de­cât se părea la început. ------------------­­ -------- ----­UN PRO VERS* PE ZI Culcă-te cu mielul și scoală-te cu privighetoarea. (Alsacian). Mișcare în magistratură Următoarea mișcare în magis­tratură s’a făcut pe ziua de 15 Ianuarie. D. Const. C. Sărățeanu, prim­­procuror la trib. Ilfov, se nu­mește procuror de secție la Curtea de Apel din Iași, în locul d-lui Pan­ai­te Stoica ; D. Const. Glăsnaru, doctor în drept din Liege, actual jude-in­­structor la trib. Ilfov, se numește prim-procuror la același tribunal, în locul d-lui G. Sărățeanu, în­­­aintat; D. Corneliu Botez, doctor în drept de la Bruxelles, actual pro­curor la trib. Botoșani, se nu­mește judecător de ședință la a­­celași tribunal, în locul d-lui Ion Ivașcu . D. Grigore Buzalov, fost ju­decător, întrunind condițiunile art. 51 din legea judecătoriilor de pace, se numește judecător la ocolul 2 Botoșani, în locul d-lui Constantin Milicescu . D. Victor Vrabie, actual aju­tor de grefă clasa I la Curtea de apel din Iași, întrunind con­dițiile nr. 51 din legea de orga­­nisare judecătorească, se nu­mește grefier la aceiași curte în locul d-lui Al. Gusty, decedat. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Mort pentru un serviciu comandat Sunt vr’o 7 ani, d. dr. Fra­­lostițianu, medic în armată, murt în împrejurările următoare . Se găsise bolnav în casă de un erisipel (brâncă). In această stare fiind, primește ordin ca să facă autopsia unui cadavru. Medicul observă starea sa. I se răspunde că ar putea cu toate astea să-și îndeplinească această însărcinare. Medicul se execută și face autopsia ! Se vede că microbii infecți­unei cadavrului au avut influență asupra erisi­­pelului, care agravându-se, a de­terminat peste 3 zile moartea nefericitului medic. D-na dr. Fratostițianu, văduvă cu 2 copii, a obținut o pensie conform cu anii serviți. S’a făcut atunci proces minis­terului de războiu pentru a se obține pensia cuvenită pentru caz de moarte pentru un ser­viciu comandat. Pensia atunci e egală ca și aceea ce se obține pentru anii de serviciu complect îndepliniți. Afacerea aceasta a venit ieri înaintea secției a 2-a a Curții de apel din București. In intervalul procesului, mu­rind văduva și unul din copii, cel­l­alt copil era reprezint­at de bunica lui, d-na Maria Otetele­­șanu, mama văduvei. D-nii avocați D. Giani și Sta­­vri Bratianu, erau însărcinați cu apărarea intereselor minorului. Ministerul de războiu era repre­­zintat prin d, avocat Budișteanu. Curtea a dispus citarea de mar­tori, amânând judecarea proce­sului pentru astă zi. ¥ ¥ Procesul Unire! Ieri a venit înaintea secție­­i a Curții de apel din București apelul d-lui Pană Buescu în con­tra sentinței tribunalului de co­­merciu, care a respins cererea pentru casarea ultimei alegeri a noului consiliu de administrație al societăței de asigurare Unirea. Procesul s-a amânat la 26 Fe­bruarie, fiind-că nu veniseră unii din administratorii «Unirea», fă­când­u-se aplicația art. 151 din procedura civilă.★ ¥ . Noul prim-procuror D. Grăsnaru, judecător de in­strucție a depus ieri la secția 1-a a tribunalul Ilfov, în fața primului president, jurământ pentru nu­mirea sa ca prim-procuror al tribunalului Ilfov, în locul d-lui Sărățeanu, numit procuror de Curte la Iași. Elian.­­ ■ — •»m­m .......... Locruri din toată­ lumea Repeziciunea unei de­­peși. — Una din ultimele de­­peșe a luî sir George White, ge­neralul englez asediat la Ladys­mith, a sosit la bi­rourile mi­nisterului de războiu din Lon­dra 32 minute după expediarea ei din Durban. Această iuțeală e cu atât mai uimitoare, cu cât telegramele din Durban nu ajung de-a dreptul la Londra. Ele urmează următorul Um­e­ni­rii : Durban, Zanzibar, Aden, Suez, Alexandria, Gibraltar, Lon­dra. Și fiind­ că, din pricina trans­mitere­, trebue să se facă o pauză de câte­va minute la fie­care stație dintre Durban și Londra, se poate admira, cu toată ne­­părtinirea, minunata funcționa­re a serviciului telegrafic din­tre Anglia și coloniile ei. Anul — despărți­tura. — Scriitorul francez Tristan Ber­nard publică următoarea nosti­mată, spre a împăca pe aceia cari cred că noul secol începe cu anul 1900 și pe aceia cari spun că noul veac nu va începe de­cât anul viitor . «In privința faimoasei chestiuni a veacului al XX-lea, cred că am găsit soluțiunea care poate să ne ducă la împăcare. «Anul 1900 să nu aparție nici secolului al 19-lea, nici secolului al 20-lea. «El să fie un an neutru, un an de separație, «anul—despărți­tură». «Ge? E oare absolut necesar ca un an să facă numai­de­cât parte dintr’un secol anumit ? N’o cred «Se va spune că un secol tre­bue să cuprindă 100 ani ! «Ei bine 1 fie­care secol va cu­prinde 99 ani ordinari și un an de despărțire. Nu se va hotărî dacă acel an e al începutului sau al sfirși­tului veacului ! Fie­cărui secol ’I va fi de ajuns să știe, că are drept la un an de des­părțire. «Avantagiul sistemului meu e că se va putea înființa o serie de serbări cu minunatul titlu : «Serbările Anului — despărți­turi». 3E3.^.7 Intre două ziariști: — Cari sunt negațiunile cele mai tari în limba românească ? — Ea nu, — răspunse cel mai flămând. ------------------«-» ------------------­Universal In proîificie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 12 Ianuarie — Craiova Falimente.—In urma înce­tarea plăților, Tribunalul Dolj, secția comercială, a declarat în stare de faliment pe comerciantul Dimitru Hagi Sterie, din acest oraș. S’a stabilit ca creditorii să de­pună declarația creanțelor până la data de 10 Februarie c., pentru ca acestea să poată fi verificate până la 2 Martie. De asemenea, prin sentința No. 11­900, a Tribunalului Dolj, a fost declarat falit comerciantul de articole de fererie, Ion I. Po­­pescu. Aceasta, după cererea d-lui Emile Meidender, mandatarul companiei comerciale de «Export et import Réunis» din Paris. Falitului i se oprește frecven­­tarea localurilor burselor. Furtul din strada Barbu Catargiu.—Ferocea Maria Ma­tei Coșoală, pândind o ocazie de mult așteptată, s’a introdus astă­­noapte, într’un mod clandestin, în casa d-nei Maria Constantin Sboroiu, din str. Barbu Catargiu. Madam Coșoabă a înhățat o mulțime de obiecte ce se aflau puse rea în camera d-nei Sbo­roiu, precum și suma de lei 45, cu care voia să se cărabănească pe­ aci în­colo. Prinzându-se de veste la timp desprea această însușire de lu­cruri pe nedrept, madam Coșoabă a fost poftită la poliție, pentru a i se da o lecție de morală. Comerciu ambulant.­­ Camera de comerciu a înființat un post de comisariat, care a fost încredințat d-lui Ignătescu, care va avea însărcinarea de a împedica pe toate căile comer­­cial ambulant atât de dăunător comercianților stabiliți. Scînteie. Galați Procesul lacobescu. — După cum v’am telegrafiat azi a început ad­­judecarea procesu­lui locot. lacobescu. – Ședința se deschide la orele 1 și jum. p. m. Presidează d. co­lonel Boteanu. Se aduce în sală locot. laco­bescu. El pare vioiu, are încre­dere multă că va fi achitat. D. grefier Simionescu dă ci­tire actului de acuzare. D. locot. Teodorescu, apără­torul lui lacobescu, cere să i se pue la disposiție ordinul minis­terial No. 6.517, și un dosar re­lativ la maiorul Andreescu, fos­tul șef al acuzatului. Se pune la dispoziție copia menționatului ordin, iar dosarul se refuză sub m­otiv că e secret. Incidentul se închide, dându-se apărare­ dosarul cerut. La ora 2 și jum. d. comisar regal căpitan Navasart își începe rechizitoriul, care durează până la ora 4. După aceia se începe cu as­cultarea martorilor, printre cari se află sub­ intendentul Mihăiță, maiorii Andreescu și Petrescu, mai mulți căpitani, etc., cum și câți­va civili, printre care d. Bo­tez, șeful siguranței din Iași. Dintre martorii citați lipsesc 9. In momentul când ve selia se continuă cu ascultarea martorilor. Faliment.—Tribunalul a de­clarat din oficiu în stare de fali­ment pe comerciantul de ma­nufactură Ide­ Nathansohn, des­pre care v’am comunicat că a dispărut din localitate. In același timp s’a lansat și un mandat de arestare în contra sa. Rasta. Iași Șâmbiltăci a muli primar.­­D. procuror general a aflat erî că în comuna Tăutești, din ju­dețul nostru, un primar numit Constantin Burlesc­u, având să ancheteze o hoție făptuită acolo, a bătut până la moarte pe locui­torul Gheorghe Polnic, care era învinuit ca autorul acestei hoții. Fapta e cât se poate de revol­tătoare, și după cât se pare, pri­marul va fi condamnat, căci d. procuror general a dispus darea în judecată a mizerabilului bă­tăuș. Teama de inundații. — De când vin tul cald, și razele soarelui, au luat locul aprigului frig care ne-a bântuit atâta timp, enormele cantități de zăpadă cari au căzut în toată Moldova au în­ceput să se topească, făcând ca rîurile să crească în mod sim­țitor. E mare teamă de inundații, căcî apele Prutului, Siretului, Ji­­jiei și a Bahluiului, deși numai de câte­va zile desghețate, totu­și s’au umflat foarte mult, ur­­mându-șî cursul cu mare furie. Autoritățile au luat măsuri pen­tru ori­care eventualitate. O dispoziție minerita.­ D. Bădărău, primar al orașului nostru, a luat hotărîrea de a in­vita partidul liberal din localitate ca să trimită o delegațiune, pen­tru ca, împreună cu comisiunea primăriei, să revizuiască listele electorale. Această dispoziție e luată pen­tru a preveni știutele plângeri și procese electorale, cari în­tot­­deauna se nasc la înscrirea cetă­țenilor alegători în aceste liste. Teatrale. — Steaua operei românești, d-na Teodorini, va juca Vineri superba «Norma» de Belini. Celebra tragediană, d-șoara Bârsescu, deputează Sâmbătă în «N­ero» din tragedia «Hero și Leandru». Miereanu. Râmnicu-Sărat Mâncată «Ie lupi. — Iarna aceasta este atâta de grea la noi, în­cât lupii au cutezat să vie pâ­­nă’n apropierea orașului. Mai acum vr’o câte­va zile o biată nenorocită femee, cam să­rită puțin din minți,anume Ținea, a fost găsită în apropierea ora­șului mâncată de lupi, găsindu-i­­se numai picioarele. Balul copiilor.—In ziua de 6 Ianuarie c., pe la orele 2 p. no., a avut loc în salonul clubu­lui «Concordia», balul copiilor, dat de comitetul clubului. Dintre cei cari au luat parte, am remarcat pe d-rele Alevra, Andriano, Tronescu, dr. Cristes­­cu, V. Petrescu, Constantinescu, Ciornei, dintre d-nî Frații Ră­­dulescu, frații Andrian, frații Ior­­gulescu, Dăscălescu S., Ionescu S., Cașereanu, Cristoforeanu E., Apostolescu R., Georgescu C., Wedrey A., Nicolau A. Conferințe.—In amfiteatrul gimnaziului «V. Boerescu», se va ține o serie de conferințe, și flâtfare conferință ve vom­ co­munica-o. Coresp. T.-Severin Groaznică nenorocire.— D. V. G. Mladenaț, rentier și proprietar pe calea Traian, a con­struit în iarna aceasta o ghețărie zidită cu piatră uscată, fără mor­tar de var, sub un șopron în fun­dul curței și adâncă de vre-o 10 metri. Astă­zi, d. Mladenaț părându­­i-se că lucrarea zidului nu e bi­ne făcută, a luat patru lucrători și a intrat cu ei în ghețație, a­­pucându-se să sape sub ziduri, ca acestea să se așeze mai bine. Pe la orele 3, după ce lucra­seră în ghețărie, toate cele pa­tru ziduri s-au prăbușit, îngro­pând sub o grămadă enormă de bolovani de piatră pe cei patru lucrători și pe d. Mladenaț. S’a dat imediat alarma, auto­ritățile au sosit la fața locului și s’au adus detașamente de pom­pieri, dorobanți și calarași, pre­cum și felurite instrumente de salvare. Soldații s’au scoborît în ghe­țărie și au scos în viață pe un lucrător sătean, pe care l-au tran­sportat repede pe o targă la spi­talul Grecescu. Sub dărâmăturile zidurilor și sub schelele aflate sub pietrăria dărîmată se auzeau vaiete și ge­mete. D. Lepri, inginerul comunei, s'a scoborît și d-sa în ghețărie, spre a conduce lucrările de sal­vare. După o muncă de vre-o 3 ore, abia s’a mai putut scoate în­că un nenorocit lucrător, sârb de naționalitate, mort, cu capul zdro­bit de bolovanii de piatră. Ca­davrul s’a trimis la spital. Au­­zindu-se gemete într'un colț, s’au început acolo lucrările și, după o altă muncă de două ore, pom­pierii au reușit să desgroape de sub dărâmături pe un lucrător cu numele Andrei Hristea, care e viu, dar până la orele 9 seara n’a putut fi scos de sub o bârnă a schelelor care’l ținea sub ea, cu fața la pământ. El mișcă și vorbește ; soldații și inginerul muncesc pe capete să’l scape și cum dînsul spune că nu e lovit, de oare­ce căzuse sub schelă, poate că va scăpa cu viață. Despre Mladenar și lucrătorul cel d’al patrulea nu se știe în mare parte a dărîm­ăturilor sunt. Lucrările vor continua la noapte, desgur însă că sunt morți, de oare­ce n’au putut trăi atâtea ore sub enorma grămadă de bolovani. Sunt temeri mari ca să nu se dărîme o casă a vecinului, d. lănci Simicî, de­oare­ce Mlade­naț a pus să construiască ghe­țăria tocmai alături. Mladenaț are soție și 2 băeți mici; lucrătorilor, afară de An­drei Hristea, nu li s’a constatat identitatea. Lumea de aici a fost adânc im­presionată de această groaznică nenorocire. Ve vom­ scrie ce se va maî n­tâmpla, precum și despre soarta celor 2 persoane cari n’au fost încă scoase de sub dărîmăturî. Vale. Tulcea Delegația consiliului ju­­dețian la­ București.— Erî a plecat din Tulcea, — conform art. 42 din legea pentru organi­­sarea Dobrogei,—o deputation? compusă din d. Ștefan Borș, președintele consiliului județian, d-ni« Trandafir Iorga, Mihalache Ciortan și Jean Nicolau, membrii, spre a prezintă M. S. Regelui o expunere a situațiunei jude­țului. Darul A. S. R. Princi­pele Carol.­ După cum este cunoscut de toți, A. S. R. prin­cipele Carol a dăruit un napo­leon de aur pentru cel mai săr­man locuitor al orașului Tulcea, care ar avea copii mai mulți. Această piesă, după propune­rea d-lui prefect Nenițesco, a fost cumpărată de ofițerii reg. 33, cari prin cotijațiT au format suma de peste 120 lei, ce s’au dăruit, în locul piesei de aur, lo­cuitorului Ion Rădulescu, care are un­spre­zece copii, — nouă băeți și două fete,—și care este lipsit de mijloace. Această piesă va fi pusă în­­tr’o ramă de pluș și se va păs­tra ca proprietatea regimentului 33, până la majoratul A. S. R. princepele Carol, când ofițerii o vor înapoia Prințului ca o ve­­cinică amintire, de prima legă­tură ce se face între Prințul moștenitor și poporul român. Crima de la Caraman­­ch­ioiu.—In noaptea de 21 spre 22 Decembrie anul trecut, indi­vidul Ialul Ti­mofiei, din comuna Sarichioiu și Ignat Lebet, din comuna Iurlovca, după ce au băut mai mult timp acasă la Le­bet, împreună cu Fetea Sarano, au plecat spre Tulcea. Pe drum, în dreptul comunei Caramanchioiu spre baltă, s’au oprit cu toții să facă puțin foc, spre a se încălzi. Pe când Fetea Sarano se în­călzea, Ialup Timofei i-a dat o lovitură cu cuțitul, iar Ignat Le­bet câte­va lovituri cu ciomagul. Nenorocitul a încetat imediat din viață. Tâlharii, după ce l-au asasinat, i-au luat banii în suma de 80 lei, ce avea asupra lui, și s-au întors liniștiți la casele lor. Peste câte­va zile mai multe locuitori au dat peste cadavrul nenorocitului, după care au și anunțat autoritățile competente. D. Tănasescu, ajutor de sub­prefect al plașei Babadag, des­coperă pe primul criminal Jalup Timofei, în vârstă de 18—19 ani din comuna Sarichioiu. Acesta a declarat că a avut de complice pe Ignat Lebet, din comuna Jur­­lovca. Apoi s-a prins și Ignat Lebet, care dispăruse prin bălți. Ambii criminali au făcut mărtu­risiri complecte. Suma de 80 de lei asasini­ au împărțit-o, luând Jalup Timofei 60 lei, iar Ignat Lebet 20 lei. Ei au fost înaintați parchetului. Naval. UN SFAT PE 7.1 Limpezirea oțelului. — Oțetul de vin se poate limpezi ca și vinul, dacă pun de fie­care hectolitru câte 10—15 grame ta­­nină. După ce îl tragi, îl pun în butoaie puțin fosforate și astupi vrana. RĂZBOIUL dintre Anglia și Transvaal . Prin poștă — O depeșe din Cape, cu data de 9 c., spune că lordul Roberts a dat, prin generalul Kitchener, un ordin de zi către ofițerii en­glezi în care stărue asupra marei trebuințe ce au englezii de a face tot ce le stă în mână spre a se arăta în păciuitori cu populația și de a da despăgubiri locuitorilor. Ei vor trebui să plătească toate lucrurile de rechiziție în clipa predare­­lor și să dea chitanțe de primire.* * * Fostul sub-secretar al minis­terului de interne al Statelor­ Unite, Davis, a sosit la Lorenzo­ Marquez și a făcut o vizită gu­vernatorului general. Acesta a primit pe Davis în modul cel mai curtenitor și l-a rugat de a comunica președintelui Mac­ Kin­­ley expresiunea sentimentelor sale de cordială amiciție. Guvernul din Transvaal a in­format pe Davis că va trimete în curând la Lorenzo Marquez vagonul-salon al președint­elui Krueger, pentru ca noul consul american să poată face cu el că­lătoria până la Pretoria. * ¥ ¥ La Londra s-a publicat lista ofițerilor englezi răniți în lupta de Sâmbătă. Printre cei grav răniți, se află colonelul Hamilton, comandantul Mac­Gregor, locotenentul Baron și capi­tanul Blount. Pare că regimentul din Lan­caster a suferit mai mult, de a­­semenea regimentul irlandez. * * * Lordul Roberts a aprobat al­cătuirea unei divizii de trupe coloniale, care va fi pusă sub co­manda generalului Bratant. * * * «Standard», constatând că ști­rile din Natal sunt bune pentru englezi, reamintește totuși că și după luptele de la Belmont și Enslin, liberarea orașului îm­presurat Kimberley părea să fie o chestie de câte­va zile, și cu toate acestea Kimberley e și azi încă asediat de boem­. * * * Generalul Buller a telegrafiat la Londra . In lupta de Sâmbătă de la Wenterschrift am avut 290 de răniți, între cari 15 ofițeri, din cari unul a murit apoi. * * * O telegramă a generalului Bul­ler conține următoarele amănun­te cu privire la perderile sufe­rite de englezi în aceste ultime zile. 2 ofițeri au fost uciși pe câmpul de luptă , 21 ofițeri au murit parte în urma rănilor, par­te din cauza boalelor ; 6 ofițeri au dispărut ; aceștia au fost de­sigur făcuți prizonieri de boeri. Serviciul telegrafic —­ al ziarului «Universul» —din. Londra, 12 Ianuarie. Se vestește din Lorenzo-Mar­­ues că depeșile boerilor sosite in Pretoria dau detalii asupra ultimei lupte care a avut loc lângă Olivershoek. Perderile en­glezilor sunt foarte considerabile. Boerii au avut un mort și două răniți. Trupele boerilor sunt pline de încredere. Maiorul Botha a primit comandamentul din Spronskop. Confuzia domnește în lagărul englez. Londra, 12 Ianuarie. Se vestește din Modderriver cu data de 11 Ianuarie că en­glezii au făcut, Luni seară, o recunoaștere spre Maggersfon­­tein, fiind protejați de un foc violent de artilerie. Vrăjmașul, care este încă foarte tare, a ri­postat foarte bine. Focul a continuat până seara și a fost reluat dimineața. Londra, 13 Ianuarie. S-a primit în seara de 12 Ia­nuarie, la «Agenția Reuter», ști­rea că a fost dimineața o vie împușcătură. Boerii au părăsit pozițiunea de la Crestkopje, care a fost ocupată de englezi. Boe­­rii au căutat să se adăpostească după niște ridicături de pietre, dar s’au retras după amiază, bom­bardați fiind de artileria engleză. Pierderile englezilor sunt mici. (Telegramele noastre particulare) Paris, 13 ianuarie. O telegrama­­ din Lon­dra adresată ziarelor de aici spune că acolo s’a răspândit svomul că ge­­neralul englez Buller a fost bătut, perzând 4000 de oameni și 20 tunuri. G. Fainii. Viena, 13 ianuarie. Ziarul «Leipziger Nach­richten» publică o tele­gramă din Lond­ra,în care se spune că generalul bo­­er­don­hert a respins noul atac al generalului War­ren asupra lui Spronskop. Boerii au tăiat comuni­cația trupelor generalu­lui Warren cu acele ale generalului Buller. Englezii au avut in a­­cest atac perderi enorme. O telegramă din Bruxel­les anunță că dr. Leyds, reprezintantul Transvaa­­lului, a comunicat că răz­boiul va continua până la extrem. Berthold, Londra, 13 ianuarie. O mulțime de oameni au rămas întreaga noapte, cu toate că ploua, în fața mi­nisterului de războiu, spre a aștepta știri de pe câmpul de războiu. Ministrul, spre a face ca mulțimea să se depărteze, a declarat că nici o știre nu so­sise din Africa de sud. Azi s-a răspândit svonul că generalul Buller ar fi suferit o mare înfrângere și că ar fi perdut 4000 de oameni și 20 de tunuri. Știrea aceasta a produs o mare panică în toată Londra. Ziarele de aici, precum și ministerul de războiu, n’au pu­blicat nici o telegramă con­firmând această știre. Ziarul «Times» publică nu­mai o telegramă cu data de 11 cm din Spear­manscamp, în care se spune că jocul a continuat și că englezii n’au izbutit să înainteze. In aceiași telegramă se mai spune că boerii sunt pregă­tiți pentru a lupta timp în­delungat. Emme. Londra, 13 ianuarie. O telegramă sosită de la generalul Buller spune că trupele de­ sub comun­d­a generalului Warren au o­­upat Ieri - noapte Spronskop,surprinzând un mic detașament, ce ocu­pa acea pozițiune. Boerii au­ încercat în zadar cu artileria lor de a isgoni pe englezi, cari au avut mari perderi. Generalul englez Wolh­­gatte a fost rănit in mod grav. Englezii s-au bătut cu mare bărbăție. După telegrama gene­ralului Buller, pozițiunile Boerilor au devenit de nesusținut. Trupele engleze înain­tează încet intre focul te­ribil al Boerilor, cari se retrag. In urma acestei știri, mare bucurie domnește aici. Emme. (Originalele acestor depeși se află expuse la poarta stabili­mentului nostru.) «Agenția Română» ne-a co­municat aseară, la orele 7, ur­mătoarea telegramă pe care noi o primiserăm cu 3 ore mai în­­nainte de la corespondentul nos­tru particular din Londra , Londra, 13 ianuarie. Ministrul de războiu a pri­mit o depeșă din Spearmans­ kop, plecată la miezul nopții, spunând că generalul Warren a ocupat Spionskop în noaptea trecută. Garnisoana a fugit. Cu toate atacurile vii ale Boerilor, Englezii și-au păs­trat toată ziua poziția lor. Perderile englezilor sunt considerabile. Generalul Wo­­odgate e grav rănit. Genera­lul Warren crede, că inami­cul nu-șî mai poate păstra pozițiunea. * « A se citi ultime știri cu privire la războiu la Ul­­tima Oră» . ..‘aeî iam ÎNTÂMPLĂRI DIn CuplInlA Sigilările din str. Alexe O d-nă, Maria Stoenescu, în vârstă de 50 de ani, fiind bol­navă de mai mult timp, a intrat alaltă­ ori în casa de sănătate a d-lui dr. Olcowski, din calea Călărașilor No. 20, luând ca­mera No. 9. Toate îngrijirile eminentului nostru medic au fost însă zadar­nice, căci boala era înaintată. Eri dimineață d-na Maria Stoe­nescu presimți că e pe pragul morții. Atunci ea chemă pe fe­­meea care o îngrija și-o zise cu o voce stinsă: — Locuesc în strada Alexe, No. 1, lumea crede că sunt să­racă, dar eu am bani mulți, as­cunși... Și ea nu putu să mai vor­bească, moartea Îi înecă vocea. Mărturisirea muribundei fu adusă la cunoștința poliției, care sigila numai de­cât întreaga casă din strada Alexe No 1. SCANDALUL din Camera franceză — Prin fir telegrafic — (NOUĂ AMĂNUNTE) Paris, 12 ianuarie, D. Delcasse depune un proiect de lege autorizând prelungirea pentru cine­ ani, cu începere de la 1 Februarie, a tribunalelor mixte din Egipt. D. Motte blamează în mod viu pe d. Bulot pentru că a citit fără probe—în cursul procesului a­­sumpționiștilor—numele a vre-o 30 de deputați ca fiind patroni de asumpționiști. D. Monis, ministrul justiției, răspunde că d. Bullot a citit nu­mai un articol de ziar. Ministrul adaugă că carta d-lui Bernard, deputat, a fost găsită la asump­­ționiștii din Bordeaux. D. Bernard protestă cu vioi­ciune și spune că ministrul și d. Bulot sunt niște mincinoși. Se pronunță censură în contra d-lui Bernard. In timpul discursului d-lui Mo­nis, dreapta și naționaliștii pro­testează cu zgomot. Se pronunță censura în con­tra d-lui Lassies. Mai mulți deputați protestează contra alegațiunilor d-lui Bulot, apoi d. Bernard ia din nou cu­vîntul și înjură în mod violent pe d. Monis. Se pronunță excluderea tem­porară în contra d-ln. Bernard, care refuză să părăsească sala. D. Deschanel suspendă ședin­ța, apoi un pichet de soldați in­tră în sală și d. Bernard­ese cu el protestând. Câți­va naționaliști aclamă pe d. Bernard, care trece prin cu­loare. La redeschiderea ședinței d. Monis respinge cu indignare, acuzațiunile îndreptate în contra lui (aplauze). D. Gould spune că procedeu­­rile d-lui Bulot sunt intolerabile și cere transformarea chestiei în interpelare. Mai mulți deputați, atacați de d. Bulot, protestă de asemenea. D. Waldeck- Rousseau consi­deră rectificările aduse la tri­bună ca foarte legitime , însă protestările ar trebui adresate autorului documentului, iar nu magistratului care a citit acel document fără a lua vre-o res­ponsabilitate. Cât pentru interpelare, trebue să se aștepte sfirșirea procesului asumpționiștilor. Interpelarea se amână pe o lună cu 319 voturi contra 214 (aplauze). Camera se ocupă din nou cu discuția budgetului. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 13 Ianuarie 1900 Ședința se deschide la ora 2 și 20 minute sub președinția d-lui Const. Olănescu. Deputați prezenți 115. D. Delavrancea protestează contra modului cum s’a cerut erî de d. Brătescu dosarele relative la concesiunea tramvaelor, și ex­primă dorința ca afirmările d-lui Brătescu să fie desbătute în cel mai scurt timp posibil, căci un om cinstit nu poate sta îndelung sub greutatea unor asemenea insinuări, (aplauze). La ordinea zilei continuarea desbaterilor asupra legei tim­brului, D. Fleva cere ca, în lipsa d-lui Take Ionescu, ministrul de finanțe, adunarea să treacă în secțiuni pentru jumătate de oră. Ședința publică se ridică la ora 4 și 15 minute, nefiind nici un ministru prezinte la ședință. SEIT-A-TiCIXI Ședința de la 13 ianuarie 1900 Ședința se deschide la orele 3 și jum., sub președinția d-lui G. Boerescu, președinte. Prezenți 82 d-nn senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-ni: G. Disescu, gen. Manu și T. Ionescu. D. gen. Manu depune un pro­iect de lege prin care comuna București este autorizată a în­trebuința excedentul împrumu­tului din 1890 la plata expro­prierilor. P. S. S. Episcopul de Huși protestează în contra ziarelor cari atacă religiunea, cum a făcut-o «Moș Teacă». P. S. S. zice că nu e în contra presei; din con­tra­stimează presa sănătoasă care respectă religiunea și acea presa e «Universul» și altele, «întreabă pe onoratul guvern și în special pe d. ministru aljuș»

Next