Universul, noiembrie 1900 (Anul 18, nr. 301-330)

1900-11-26 / nr. 326

ca coloanele Pilcher, Borker, Herbert, sub ordinele generalu­lui englez Knox, au reușit, după numeroase marșuri forțate,să tae generalului Dewet drumul de sud.Dewet, în regiunea în care se află, este urmat de numeroși lo­cuitori și mai ales de lucrători rurali. Cât despre fermieri, ei au re­fuzat în o mulțime de cazuri să urmeze pe boemi; în general a­­ceștia îi lasă în pace. Mici detașamente de boemî pun mâna pe toți caii buni din par­tea locului. Locurile pe unde trec englezii sunt foarte bogate în animale, nutreț și hrană, dar apa e foarte rară.* ¥ ¥ O telegramă din Grahamstown (Țara Gap) anunță cu data de 5 Decembrie s­. n. . Azi dimineață s’a făcut descoperirea că linia telegrafică aproape de oraș a fost tăiată. Din cauza aceasta domnește o mare agitație prin­tre locuitori.* ¥ ¥ Lordul Roberts, în discursul său de adio pronunțat la Ladys­mith, a declarat pentru a zecea oară că războiul e sfârșit. * * * A se citi ultime știri cu­­ privire la războiu la Te­legramele de pe pag. III. Krueger in Europa Fuga englezilor din Transvaal «Veselia» care a apărut astă­zi Sâmbătă cu 25 Noe­mbrie, cu­­prinde pe lângă o materie variată și hazlie, și o ilustrație frumoasă în ș­ase culori, represintând o scenă de actualitate și adică: Krueger în Europa.­Fu­ga englezilor din Transvaal. «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată tara. ÎNTÂMPLĂRI Din rapoala Bălaia și rănirea­­ lin strada Fundătura Spitalului In strada Fundătura Spitalului, la No. 67, e o simigerie a lui Nastase Vasile. Eri, spre ziuă, niște necu­noscuți, în nu­măr de 7, trecură pe acolo și fiind cu chef, luară 3 co­vrigi fără a voi să-l plătească. Si­­migiul nu se învoi la aceasta și puse mâna pe ei. Cei 7 tăbărîră atunci asupra lui Nastase Vasile, îl bătură măr și-î sparseră capul. La alarma care se deter­veni în ajutor sergentul de stradă cu No. 130, postat în apropiere , nici el n’avu însă o soartă mai bună, ceea cei 7 indivizi îi deferă și acestuia o bătaie spravenă, rănindu-l și la ochiul stâng. Secția 19, care a fost avizată de cele petrecute, începu cercetările, pentru a descoperi și prinde pe a­­cei scandalagii și bătăuși. O moarte subită la școala veterina­ră O mare vâlvă a fost ori dimineață la școala veterinară. Un servitor, a­­nume Ion Alexandru, în vîrstă de 30 de ani, pe când se afla în curte mergând spre grajduri, căzu de­o­­data jos și încetă la minut din viață. S'a avizat numai de­cât parchetul și din ordinul primului procuror, cadavrul fu dus la morgă. înjunghierea din mahalaua Carcaleții Dumitru Ursu, din mahalaua Car­caleții, trebue să fie un adevărat urs, căci, luându-se la ceartă cu ne­vasta sa, fără a sta mult pe gân­duri, puse mâna pe un­ cuțit și-l dete o puternică lovitură. La țipetele femeei rănite alergară mai mulți vecini, veni apoi și co­misarul secției 28, care, cu voie fără voie, duse la arest pe Dumitru Ursu. O Arestare a unui hoț de ră­dăcini de viță Poliția Capitalei a avut până a­­cum în gazdă hoți de buzunare, hoți cari operează prin trenuri, spăr­gători, etc. ; pentru întăiași dată însă ea a făcut cunoștință cu un hoț de... rădăcini de viță. Maniacul în chestiune e un anu­me Dumitru Gheorghe, servitor la d-na Georgescu, din calea Văcărești No. 203. Acesta s-a dus în timpul nopții la d. Ilie Mărculescu, din calea Rahovei No. 137 și i-a furat nu mai puțin de 175 rădăcini de vița ame­ricană. Ce era să facă acel servitor cu a­­tâtea rădăcini, nu se știe, cum de alt­fel nu știe nici el cum va scăpa acum din arestul poliției. Furtul din str. Belizarie D. Alexandru Apostol e un măce­lar din strada Belizarie No. 20. Eri Apostol făcu chef la o cârciumă de alături. Cum vinul e acum tulbure, nu trecu mult și d. Alexandru A­­postol se tulbură curând. Asta n’ar fi fost nimic, dar cum măcelarul era chefliu, lăsă deschisă ușa măcelăriei și pungașii, care din cauza crizei furnică peste tot locul, intrară numai de­cât înăuntru, sparseră tejgheaua și furară suma de 25 lei în argint și’ gologani. Secția 23 caută acum pe hoți, iar, până atunci, măcelarul e convins că cheful făcut îl costă cam scump. Spargerea din șoseaua Cotrocenî Un domn Velicu Tenor, din șo­seaua Cotroceni No. 11, sculându-se ori dimineață, găsi fereastra din dosul casei spartă și toate lucrurile din odaia din fund răscolite. Niște hoți îl vizitară în timpul nopții și după ce-î furară mai multe obiecte de oare­care valoare, se fă­cură nevăzuți. Secția 22, avizată de această spar­gere, a început urmăririle. Se crede că hoții trebue să fie niște indivizi din apropiere. Știri din străimtnte — Prin poștă — Tribunalul din Budapesta a condamnat la o lună închisoare pe calfa de cismar Rudolf Tar, care, când a auzit despre asasi­narea regretatului rege al Italiei Um­berto, a insultat pe împăratul Francisc Iosif.* ^ In comuna Bihac din Bosnia s’a întâmplat o mare nenorocire. Intr’o noapte se adăpostiră într'o peșteră 14 lucrători. De­ odată se auzi o detunătură. 5 lucrători înspăimântați se repeziră afară, dar când ajunseră în gura peș­­terei se surpă o stâncă colosală peste ei, omorându-i pe foc. Acei lucrători­­ cari nu părăsiră peștera fură ușor răniți prin sbu­răturile de pietre. * ¥ ¥ O anume Emilia Margaretti, care avusese un conflict de in­terese cu Episcopatul din Ra­­vena (Italia) s-a dus în biserica din acel oraș, sub pretextul de a se spovedi, și dădu pe neaș­teptate tei lovituri de cuțit preo­tului, care era vicarul general, monseniorul Paul­ Peppi, rănin­du-l la brațul drept. Margaretti fu arestată.* ¥ ¥ Comunele rurale din comitatul Bács-Bodrog (Ungaria) au adu­nat până acum 180.000 de co­roane pentru înființarea de bi­blioteci populare la sate. * ¥ ¹ Prințul George, după reîntoar­cerea sa în Candia, va convoca adunarea națională spre a referi rezultatul demersurilor sale pe lângă guvernele rusesc, francez, austriac și italian, pentru regu­­larea definitivă a chestiunei cre­­tane.* ¥ ] Ziarele din Varșovia semna­lează un fapt cu totul straniu. Un Uner de 14 ani, s’a strangulat lăsând un bilet cu următoarele cuvinte : «Mă sinucid de curio­zitate ; vreau să știu cum e în lumea cea­ l’ata». Din nenorocire el n’a trimes încă nici un raport din «lumea cea­l’ată.»* ¥ ¥ Celebra bateristă Grahm-Young a instituit la Muenich, cu suma de 400 mii mărci, un fond de bine­facere pentru studenți, fără deosebire de religie și de sex. Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 23 Noerstbftețsgs Craiova Atentat la viață. — Individul Iancu Joel, din o ceartă avută mai dinainte cu un băiat de la magazi­nul d-nei Maria Rotaru, din piața Elca, aseară a voit să se resbune și punând mâna pe el l-a luat la bătae, r­ănindu-l în mai multe lo­curi. Patroana victimei vezând că agre­sorul se înfurie din ce în ce mai mult și că se poate întâmpla o cri­mă, a intervenit spre a-l despărți , dar Joel a început să o insulte și scoțând un revolver din buzunar, a amenințat-o cu moartea, ba chiar a și voit să-și execute decisiunea ne­norocită dacă nu interveneau la timp niște trecători. D-na Rotaru a reclamat parche­tului, care a dispus anchetarea fap­tului și darea în judecată a vino­vatului. Conferințe. — Aseară, d. I. B. Miulescu, profesor la gimnaziul real, s­-a desvoltat cu un strălucit suc­ces în sala Atheneului Român, con­ferința sa tratând despre «Influența alcoolului și tutunului asupra orga­nismelor omului». Sever. Constanța Incendiu.—In noaptea de 20-21 Noembrie curent un incendiu a is­­bucnit la armanul locuitorului Niță Gologan din comuna Carol I, ar­zând 4 șire cu fân, două cu paie de ovăz și meii și una cu pleavă, pausându­-i-se o pagubă de peste 5000 lei. Nutrețul ars era asigurat la so­cietatea «Universala» pentru suma de 3130 lei. Din cercetările făcute există bănueli că focul a fost pus de către făcătorii de rele, căci la capetele și­relor s’a găsit fizic aprins, și focul a isbucnit la toate șirele de­odată. Autoritățile fac cercetări pentru dovedirea autorilor. Dispozițiuni.­­ D. ministru al domeniilor a ordonat ca vînătoarea epurilor și potârnichilor în Dobrogea cari aproape sunt stârpite cu desăvâr­șire din cauza grelei erni a anului 1899-900 să fie oprită. Prefectura județului nostru bazată pe acea dis­­posițiune luată de ministerul dome­niilor, cât și pe prerogativele ce-i dă legea vînatului, prin o ordonanță a interzis vînatul epurilor și potâr­nichilor pe timp de două ani cu în­cepere de la 1 Decembrie a. c. Plasare. — An­ Susein dispărut din serviciul stăpânului său Deli Ismail din cătunul Amzacea, comu­na Editchioî, plasa Mangalia, acest județ, găsit fără însușirile legale în țară,­ s-a dispus plasarea lui la serviciul părăsit cu îndatorire să-și procure actele legale cu privire la supușii străini. Timpul e noros. Marea Neagră în momentul de față e liniștită. Codoleanu, Iași Simula de hoți din comuna Coslideni.—încă în urmă cu trei zile am dat telegrafic informațiunea, că în comuna Costuleni, din jude­țul nostru, s’a descoperit o îndrăz­neață bandă, care opera hoții de cai pe cari îi trecea peste Pru­t, și îi vindea Rușilor. Ultima h­oție s’a făptuit la 15 No­embrie, în detrimentul locuitorului Nicolae Hâncu, căruia i s’au furat mai mulți cai. Plângându-se auto­rităților comunale din Costuleni, a­­cestea, nu numai că n’au făcut cer­cetările cuvenite, dar­­ că au ame­nințat pe sărmanul păgubaș. Atunci Hâncu s’a adresat jandarmilor ru­rali din Ungheni, cari, prin sergen­tul major Ionescu Gheorghe și jan­darmii Preda Vasile și Mihalache Vasile, au descoperit că indivizii Constantin Agapie și Costantin Cio­­banu din com. Grozești, județul Fâlciu, au comis îndrăzneață hoție și că au vîndut caii lui Sava Tă­ranu din Grozeștiî Ruși. Cercetându-se mai de aproape, s-a stabilit că ajutorul de primar și șeful garnizoana­ din comuna Cos­­tuleni sunt părtași la această hoție, și că din această cauza au refuzat de a face cercetările legale. Acum toți sunt în cercetarea par­chetului. Întrunirea comercianților.­­ Comercianții creștini din locali­­tate au lansat o convocare de În­trunire pentru ziua de 26 c., în lo­calul societăței de gimnastică Turn­verein. Scopul e discuția în privința unor chestiuni de comerț. Desființarea seminarului pedagogic.­Studenții facultății de litere de la Universitatea locală au redigiat un memoriu în chestia desființărei seminarului pedagogic din Iași. Asemenea se prepară agitația pe tema desființărei conservatorului și a școalei de bele-arte. Serbare stu­­ențească.­­So­­cietatea studenților în medicină e în febrilă activitate, organizând o strălucită serbare pentru seara de 17 Decembrie, în localul societăței Turn-Verein. Artiștii cei mai apreciați, talen­tele cele mai distinse, au promis concursul lor, iar zelosul președinte al studenților prepară, — așa cum mi-a declarat-o în persoană — o ast­fel de surpriză pentru public, în­cât senzația va atinge culmea. M Miereanu. T.-Jiu Epilogul crimei de la­ Cras­na. — Criminalul învățător G. Po­­pescu, care a săvârșit crima de care «Universul» are cunoștință, avea dragoste cu nenorocita lui victimă de 7 ani, își scriau reciproc, se fo­­tografiaseră împreună și-și juraseră amor până la moarte. Cum însă mama ei nu voia să consimtă, căci dispunea de o avere bună, se hotă­răște s-o logodească după un altul. Criminalul învățător ia cu el un cu­țit, merge în casa ei, și, înainte de a săvârși crima, înghite două bucăți de lapis (piatra iadului). Sigur fiind că are să moară, îngenun­­che pe victimă și Îi împlântă cu­țitul în inimă și apoi ca să fie și mai sigur de moartea ei, i-a tăiat ca­rotidele de la gât. La țipetele mamei ei, criminalul se repede cu cuțitul și asupra bătrânei care rămâne ră­nită numai. Imediat sar apoi vecinii și era tocmai sub-prefectul care auzind că are să moară criminalul de­oare­ce băuse ceva, îi dă forțat vomitive, și piatra iadului e a­­runcată afară. Disperarea lui atunci fu mai mare că nu mai moare, și cu lacrămî mărturisește că tot se va omorî. Scrisorile și fotografia lor sunt la parchet. El a cerut telegrafic ca cu escortă să fie lăsat a vedea m­ormîntul victimei sale, lucru care nu i s’a admis. Azi s’a prezintat la parchet, și plângea nu moartea ei ci viața lui. Lumea care se aduna mereu pleca Îngrozită când îl vedea plin pe piept de sânge, înroces.—Azi a fost la tribuna­­lullacal,procesul pentru efracțiunea sa legea pentru importul zaharinei, intentat contra farmacistului Artur Pohl. Din partea intimatului a pledat d. avocat Dobrogeanu invocând con­tradicția vădită ce ar fi între art. 11 din menționata lege care pro­­hibe, și art. 119 din legea sanitară care prevede penabilitatea farma­cistului care n’ar avea toate medi­camentele precum și zaharina cita­tă de «Farmacopeea Română» text oficial pagina 277. Avocatul Statului, d. Stolojanu, combate pe apelant invocând art. 32 din­ sus-zisa lege care abrogă toate legile și disp. anterioare ; susține calitatea agentului perchizi­­ționist care era contestată de ape­lant. Tribunalul respinge apelul și ră­mâne condamnat numitul farmacist să plătească 500 lei pentru 50 grame zaharina. Coresp. T.-Severin Stațiunea magneticii.­­ In­stitutul de meteorologie din Bucu­rești a înființat pe înălțimele din satul Tunari, o stațiune magnetică, la care va face observațiuni șeful sta­­țiunei meteorologice d­in Severin. Export de carne.­­ O com­panie de capitaliști olandezi a trimis reprezintanți la Severin, cari cumpără zilnic enorme canti­tăți de carne de porc, o sărează și o va transforma în conserve, spre a o expedia apoi în Olanda, Elveția și Germania. Prețul cu care cumpără până a­­cum este 50 și 55 bani kilogramul, la noi porcii fiind foarte eftini. Telegrama comercianților* — O mulțime de comercianți seve­rineni au trimis o telegramă către d. prim-ministru Carp, prin care ’1 roagă să facă a se vota negreșit le­gea, pentru limitarea numărului cârciumelor la sate. O asemenea lege, zic comercianții noștri, ar produce venituri comunelor și ar întări creditul comerțului serios. Inundații.— In multe părți ale județului apele norilor s’au umflat, au eșit din matcă și au inundat câmpii întregi cu semănături; apele Dunărei sunt foarte mari. Dacă plo­ile ar continua, sunt temeri de inun­dații serioase,­­ mai cu osebire pe rîul Motru, care este alimentat de numeroase pîraie și torente, cari vin cu furie de pe dealuri și prin văi. Vale. UN PROVERB PE ZI Trebue să întorci pânza după vînt. (Italian). Situația în China — Prin poștă — Numărul chinezilor cari se re­întorc la Peking e în mare creș­tere. Purtarea lor față de streini e cordială; sunt arestați numai acei boxeri a căror participare la măcelurile creștinilor e dove­dită. Vinerea trecută­ a plecat din Tien-Tsin la Peking prima loco­motivă, de la asediul legațiunilor. Linia nu va fi deschisă mișcarei generale mai înainte de 15 De­cembrie.* ¥ ¥ Un ex-funcționar chinez de­clară că Puterile fac o mare e­­roare, presupunând că resursele Chinei sunt sleite. In loc de a organiza mici și neînsemnate ex­pediții militare in interior, tru­pele streine ar face mai bine să se concentreze și să construias­că lucrări de fortificație pentru iarnă.[­­ ¥ La 17 Noembrie, ziua naș­tere! împărătesei văduve a Chi­nei, foarte mulți ofițeri și impie­gați chinezi din Peking, împreu­nă cu cei două plenipotențiari Li-Hung-Ciang și Ding, s-au dus la Tsung-li-Yamen spre a face Kolon (adică îngenuchiarea de Trei ori bătându-se la fie­care îngenuchiare cu fruntea de pă­mânt). Aceste demonstrații de respect sunt semne că puterea împără­tesei e intactă.* * * A se citi ultime știri cu privire la Situația in Chi­na, la Telegramele de pe pagina III. — 2 — CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 24 Noembrie 1900 Ședința Se deschide la ora 2 și 15 minute, sub președinția d-lui George Cantacuzino. Răspund la apelul nominal 98 domni deputați. D. Gregoriade aduce la cunoș­tința d-lui ministru de finanțe nemulțumirile farmaciștilor rela­tiv la aplicarea legei asupra za­harinei. D. Petre Carp răspunde că nu poate admite abateri la lege sub pretext că nu se cunoaște legea (aplause). Se amână cessiunea personală a d-lui Palade, până la sosirea d-lui ministru al justiției. După o discuție asupra regu­lamentului, discuție la care iau parte d-nii Palade, Scorțescu, Dobrescu, Delavrancea și Take Ionescu, d. președinte al Came­rei decide ca d. Florian să vor­bească mâine în cestiune perso­nală cu d. Palade. Se procede la alegerea celui de al treilea membru în comisia de control a Casei de Depuneri, și se alege d. G. Rădulescu. Ne mai­fiind nimic la ordinea zilei, se ridică ședința și depu­tații trec în secțiuni. SEIST­A­ar­TU Ședința de la 24 Noembrie 1900 Ședința se deschide la orele 2.20 sub președinția d-lui C. Boerescu, președinte. *. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială este d. T. Maiorescu. La ordinea zilei indigenate. Se votează recunoașterea d-lui Manale N. Droc, funcționar, din București. Sunt nule voturile asupra re­cunoașterei d-lui Ion Russu, am­plaiat comercial din Bârlad și a d-lui Friderik Kaarsberg, func­ționar din București. Ședința se ridică la ora 3. GRATIS la Roma, la Veneția și la Viena A se citi anunțul în pag. IV-a Lucrări din toată lumea Un banchet original.­­ Studentele facultăței de medi­cină din Baltimora s’au întrunit într’un banchet cu totul științific. Lingurile erau de sticlă ca a­­celea pe cari le întrebuințează farmaciștii și lanțelele serveau de cuțite. Pe masă în mijlocul unui buchet de flori se afla un schelet. Menu-ul era tot științific ; de exemplu prăjiturile erau in­dicate cu numele de «idrat de cărbune». înghețata avea forma diferitelor instrumente chirur­gicale. Cu toate astea banchetul a­ fost foarte vesel. O sfială.— «Gazeta de^Ve­­nezia» povestește următorulfot cu totul de necrezut. 7 Pe strada Garibaldi, din­ acel oraș, locuește o femee de­ vre-o 30 de ani, anume Elisa De Mat­­tia, pe care poporul o numește de aci înainte «Sfânta». Această femee îmbolnăvindu­­se de o peripneumonie dublă, doctorul a declarat că mai are nu­mai câte­va ore de tărit și ru­dele chiemaseră chiar un preot, care o grijise. Bolnava căzuse chiar în agonie și în delir nu făcea alt­ceva de­cât rostea rugăciuni. De­odată ea sări din pat spu­nând că s’a vindecat. Cei de față rămaseră cu gura căscată și doctorul, când sosi, spre marea sa uimire constată că ea era pe deplin vindecată. Ifan S3 La tribunalul corecțional. Președintele, inculpatului* —Adresa d-tale? — Post-restant. D-le preșe­dinte. INFORMAȚIUNI SAMBATA ♦ Delegațiunea consiliului ju­dețean din Tulcea, compusă din d. Ulise Caravia, președinte ; Mihail Ciortan, Chiru G. Kiteff și Marin Ratchi, membri, s’a prezintat ori d-lui ministru de interne, căruia i-au solicitat o au­diență la M. S. Regele pentru a-i prezintă un memoriu. ♦ In ședința de astă­zi consi­liul comunal al Capitalei se va ocupa cu cererea prințului Bi­­bescu, pentru a i se acorda drep­tul de a restaura casa Brânco­­veanu, fostă institutul bacterio­logic. Odată cu restaurarea acestei case se vor alinia mai multe strade. ♦ D. Marin Stroescu va fi nu­mit în postul de inginer al ora­șului R.­Vâlcea, în urma confir­marea ministrului de lucrări pu­blice. ¥ Cu începere de la 27 Nov. (10 Dec.) a. c., trenurile între Samovit și Sofia, vor înceta cir­culația și, tot cu începere de la numita dată și până la redes­chiderea navigațiunei, girarea a­­genției Samovit se va schimba la Nicopoli. Tot­odată stația Samovit ră­­mâne cu desăvârșire închisă pen­tru traficul de persoane și măr­furi în anul curent, până la re­deschiderea navigațiunei. ♦ Societatea studenților în me­dicină, va ține ședință publică mâine, Duminecă, 26 Noembrie, orele 2 jum. p. m., în localul său din palatul băilor Eforiei, la or­dinea zilei fiind : Alegerea nou­lui comitet și comunicările d-lor M. Vera și G. Demetrian. ♦ Societatea studenților în far­macie, va ține astă­zi, Sâmbătă, 25 Noembrie, orele 8 jum. seara, ședință ordinară la sediul socie­tăței din calea Victoriei No. 51. La ordinea zilei este : Conferința d-lui D. Murgescu despre : «Sc­­cala cornută» , diferite comuni­cări și votări de membri. ♦ Mâine, Duminecă, 20 curent, orele 3 p. m., va fi și conferința d-nei Elena Popovici, licențiată în drept, despre : «Femeea și le­gea», în localul școalei de fete No. 12, din str. Clemenței. ♦ In ziua de 6 Decembrie (Sf. Nicolae) se va reîncepe servi­ciul divin în biserica Sf. Nicolae Tabacu. ) Comitetul societăței femei­lor «Salvatorul», din București, societate care numără peste 3000 de membre, întrunindu-se la se­diul acestei societăți de ajutor reciproc, a hotărît să șteargă pe toate acele membre cari sunt în restanță cu cotizațiile pe unul și două ani, și cari nu-șî vor achita datoriile până la 1 Ianuarie viitor. ♦ D. I. Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice va pleca azi în inspecție la Constanța. ♦ D-na Delavrancea, inspectoa­­rea învățămîntului profesional, care a fost în inspecțiune la Iași, s’a întors în Capitală. ♦ Au fost numiți: In locul rămas vacant prin moartea d-rului Iliescu, de la spitalul Caracal, dr. Popescu, ac­tual medic al spitalului C.-Lung. D. Constantin Eraclide, comi­sar al gărei C.-Lung, iar d. A­­lexandru Călinescu, polițai al o­­rașului Călărași. ♦ A fost declarată de utilitate publică linia ferată de interes particular Podul­ Iloaei-Hîrlău­. Imperăteasa Elisabeta a AUSTRIEI Maine dimineață, Dumi­necă, vom începe a pu­blica în Universul politic noua operă de mare valoare, sub titlul [lisate Împărăteasa Istriei care a făcut atâta sen­zație în toată lumea. Din capitolele interesante ale acestei opere amintim în treacăt: Principesa Elisa­­beta de Bavaria ; Elisa­beta, împărăteasa Aus­triei; Elisabeta, regina Ungariei ; împărăteasa în călătorie; împărăteasa E­­lsabeta și nefericitul rege al Bavariei, Ludovic II; Matei Dolorosa (în urma dramei de la Meyerling); Aten­tatul de la Geneva , Fu­­nerariile, etc. Vom reproduce și câte­­va ilustrațiuni frumoase, privitoare la această operă. ♦ In Cameră s’a împărțit ieri următorul proiect de lege . Art. 1. — Cine a ocupat func­țiunea de ministru al justiției nu poate exercita profesiunea de ad­vocat timp de 5 ani de la data încetărei funcționarei sale ca mi­nistru. Art. 2. — Ori­ce hotărîre, ori­ce act judecătoresc, în al căror cuprins ar figura un fost minis­tru de justiție în calitate de ad­vocat, în limitele celor 5 ani menționați la articolul precedent, sunt prin chiar aceasta iubite de nulitate ; și această nulitate, fiind de ordine publică, se poate pro­nunța din oficiu. Art. 3. — Legea de față se va aplica miniștrilor de justiție cari vor funcționa de la ziua promul­gare­­ei înainte. ♦ Iată proectul de lege pen­tru modificarea art. 75 din legea pentru organisarea judecătorea­scă . Art. 1. — Din articolul 75 al legei pentru organisarea judecă­torească, modificat prin legea de la 26 Aprilie 1896, se suprimă aliniatul cu disposiția retroactivă, se suprimă asemenea aliniatul din urmă, iar articolul rămâne ast­fel : «Art. 75. Rudele și afinii, pînă la al 4-lea grad inclusiv, nu pot fi numiți membrii ai aceleiași curți, tribunal sau judecătorii. «De asemenea și judecătorii cari țin în căsătorie două surori. «Aceeași incompatibilitate se aplică și advocatului care este chemat a suplini pe un judecă­tor». Art. 2. — Magistrații inamo­vibili cari au fost atinși prin dis­posiția retroactivă ce se abrogă acum, sunt considerați ca ma­gistrați, continuând a păstra si­tuația lor anterioară legei de la 26 Aprilie 1896. Art. 3.—Ei vor exercita și în fapt funcțiunea lor, înda­tă ce se vor ivi locuri vacante la instanțele judecătorești res­pective, când atunci le vor o­­cupa de drept prin efectul legei, fără nou decret de numire. Art. 4.— Fiind două din acești magistrați la aceeași instanță și devenind locurile succesive va­cante, va reintra mai inteia în funcționare efectivă cel mai ve­­chi, numit la acea instanță. ♦ După știrile ce ni s’au dat de către serviciul pescăriilor de pe lângă ministerul de domenii, încasările pescăriilor exploatate în Regie merg admirabil de bine. Se speră a se face încasări între 3.400.000 lei peste eva­luări. ♦ D. dr. Antipa, șeful servi­ciului pescăriilor Statului, a fost ales membru al societății cen­trale de «Aquiculture et Peche» din Paris. ♦ D. Dim. Sturdza, șeful par­tidului liberal, a plecat ori la Tecuciu pentru ca să reprezinte Academia în procesul pendinte între această instituț­iune și moș­tenitorii defunctului Tache Anas­­tasiu, proces care va veni astă­zi înaintea tribunalului din acest oraș. ♦ Hofman Mozis, evreu supus austriac a fost isgonit din Doro­­hoi ca vagabond. Pentru același motiv a fost ex­pulzat din Botoșani bulgarul Ne­­delcu Ivan. ♦ Niște re­­făcători rămași pâ­nă acum necunoscuți, au spart eri seară primăria comunei Bir­­cii, jud. Olt, și au furat toate dosarele. ȘTIRI ȘCOLARE . D. Grigore Tocilescu în­cepe examenul de proceduură ci­vilă cu studenții anului al III, Luni 27 p. D. Can­ti­li, începe examenul de drept și procedură penală cu stu­denții anului IV, Miercuri 28 c. ¥ Ministerul instrucțiunei pu­blice a trimis o circulară direc­țiune a școalelor primare de băeți, prin care sunt invitate a delega câte un institutor care, Dumineca și sărbătoarea, să meargă cu copiii la biserică.­­ Următoarele catedre au fost declarate vacante la Universită­țile din București și Iași: La București: catedra de ar­heologie și antichități, catedra de istoria literaturei elene. La Iași: catedrele de mecanica națională și aplicată, de geologie paleontologică, clinica dermato­logică și sifilopatică, patologia in­ternă și igienă.­­ D. C. Arion, ministrul cul­telor, a pus în vedere direcțiu­nea școalei de meserii din Bâr­lad că, dacă în termen de 7 zile școala nu va începe să funcțio­neze, vor fi destituiți toți mae­ștrii de la acea școală cari nu au început încă cursurile. Știri­i un­ilita­re ȘTIRI ARTISTICE ♦ D-șoara Agata Bârsescu, ilustra și iubita noastră trage­diană, va relua Jou la 30 Noem­brie rolul «Hero» din «Hero și Leandru». Va fi a 400-a oară de când ne­întrecuta artistă joacă acest fru­mos rol, din care a făcut una din cele mai reușite și admirate creați­uni ale sale.­­ Cunoscutul «Quartuor Telle­­­que» din Praga va da, în seara de 4 Decembrie, un concert la «Atheneu» în folosul Policlini­cei Regina Elisabeta de sub pre­ședinția d-lui mareșal Gh. G. Filipescu. ♦ Luni, 27 Noembrie, va avea loc la Atheneu o reprezentație extra­ordinară dată în folosul bi­­sericei Sf. Niculae Tabacu, cu bine-voitorul concurs al artiști­lor teatrului Național. Se va juca frumoasa comedie «Deputatul Tatii.» ¥ Aseară la Teatrul Național cu a doua representațiune a o­­perei «Mignon», artiștii posedând mult mai bine rolurile, și în cele mai bune disposițiuni vocale, au obținut un frumos succes. D-ra Karbus are voce și simțimentul scenei , dacă e încuragiată va merge repede înainte. Foarte bine d-ra Mihăilescu. D-niu Bă­­jenaru și Theodorescu foarte în voce au escelat, asemenea tîn­erul d. Bărcănescu precum și d. A­­lexiu ; corurile și orchestra foarte bine. O reprezentație bine reușită. »■» ■ » <­» — I Biblio­grafii ♦ A apărut Legea judecăto­rilor de ocoale in raport cu noul cod de procedură civilă de St. A. Ivanovici, fost magistrat, avocat. Se află de vînzare la librăriile Alcalay în București și G. Nebu­nesci, Galați. ♦ A apărut Artă si patriotism, conferință rostită la Ateneul din București de d-na Neli I. Cornea. " Kcoubî" ¥ De la o vreme încoace străi­nătatea ne inundă cu preparatele sale farmaceutice, care de care mai lăudate. Valoarea acestor preparate, în cele mai multe ca­zuri, poate fi fără sfială, pusă la îndoială, căci nimănui în țară nu-I dă în gând să verifice cele zise de reclame. Ne-am obicinuit a asvârli banii noștri pe ori­ce ni se oferă, numai să fie din străi­nătate, cu sau fără folos; fabri­canții însă fac afaceri de aur. In timpul din urmă o schimbare în bine pare a se produce. Ast­fel onor. Consiliu Sanitar Superior, a aprobat d-luî farmacist Al. I­ teanu din R.­Sărat, un preparat al seii numit «Hemofer» și pe care celebritățile noastre medi­cale l-au experimentat și certifi­cat ca fiind unul dintre cele mai bune preparate reconstituante din câte se cunosc până azi. Hemo­­ferul-l­eanu combate cu cel mai mare succes Anemia (lipsa de sânge), Closura (paloarea feței), baltexiile și toate stările de slă­biciune ale corpului. Farmaciile și Drogheriile din țară îl au de vînzare. ♦ Comisiunea de remont a ar­matei a plecat în Ungaria și de acolo se va duce în Rusia, pen­tru a cumpăra caii pentru armată. ♦ Astă­zi d. general Arion va inspecta compania de subsistență de pe lângă corpul II de armată. ♦ La arsenalele marinei mili­tare din Galați se repară actual­mente bastimentele noastre de războiu. ♦ Seri d. general Popescu a inspectat piroteh­nia armatei. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Tribunalul comercial din Capitală a stabilit, cu privire la moratoriu, următoarele norme : 1) Pentru ca cine­va să poată obține moratoriul, trebue, după art. 834 Cod. comercial, să jus­tifice cu probe valabile că înce­tarea plăților a fost consecința unor evenimente extraordinare și neprevăzute, sau în alt mod scuzabil și să dovedească că ac­tivul covârșește pasivul. 2) Criza prin care trece întreg comerțul la un moment dat, nu poate motiva o cerere de mora­­toriu. Legiuitorul, în art. 834 Cod. com­., a înțeles prin evenimente extra­ordinare și neprevăzute, nu o stare generală ci o stare de fapt particulară unui comerciant. 3) Conform art. 842 Cod. com. ultim alin. dacă se găsește că cererea nu este justificată prin sentința de respingere a mora­­toriului, tribunalul trebue să proceadă la declararea în stare de faliment, căci încetarea plă­ților cerută de art. 695 Codul comercial se constată prin însă­și cererea de moraloriu.­­ D. Ioanin, dirigintele farma­ciei «Independența română» de la Curtea de Argeș ne scrie că tribunalul de Argeș a anulat pro­cesul verbal prin care era con­damnat la o amendă de 700 de lei în chestia zaharinei. Motivul pentru care s’a anulat acest proces-verbal era că cel care a confirmat procesul-verbal indigiat de agentul vamal nu era în drept. ȘTIRI FINANCIARE §1 ECONOMICE . La ministerul de domenii s’au primit până în prezent ur­mătoarele știri cu privire la sta­rea semănăturilor de toamnă : Județul Constanța.—Semănă­turile merg bine. Locuitorii se ocupă încă cu aratul și semă­natul. Botoșani. — In cursul ultimei săptămâni pământul a înghețat; semănăturile însă sunt frumoase. Argeș.—Semănăturile,în urma ploilor căzute, se prezintă bine. Arăturile, în locurile unde nu se terminaseră încă, s’au suspendat din cauza timpului. ♦ Iată budgetul județului Ilfov ast­fel cum a fost întocmit de comisiunea budgetară: Budgetul ordinar al drumuri­lor se presintă la venituri cu 867.000 lei, la cheltueli cu 864.160 lei, escedent 2.840 lei. Budgetul extra­ordinar al dru­murilor, se presintă la venituri cu 83.413 lei și 84 bani, la chel­­tueli 71.000 lei, excedent 10.084 lei. Budgetul casei pensiilor. La venituri 19.414 lei și 80 bani, cheltueli 4000 lei, escedent 15414 lei 80 bani.. Budg. Spit. Cocioc. La veni­­uri­­ 3132 lei, aceeași sumă la cheltueli fără escedent. Budgetul zecimilor la venituri 855.712 lei și 60 bani, la chel­­tueli 852.366 lei și 50 bani, es­­cedent 3448 lei și 10 bani. ♦ După știrile sosite la minis­terul de domenii, în câte­va lo­calități din țară au căzut cârduri mari de ciori cari au adus în­semnate stricăciuni semănături­lor de toamnă. ♦ Următoarele permisii de ex­ploatări miniere s’au acordat de ministerul domeniilor: D-luî Dimitrie Atanasiu, în pro­prietatea Lespezi a d-lui M. N. Arzoiu, pentru căutare de căr­buni. Societăței miniere română, în proprietatea d-rei Cleopatra Ki­­riazi, pe moșia Vulcana-Pandeli, idem. D-lui Anton Bărdescu, în pro­prietatea sa Cucu Scheea, jud. Buzău, idem. D-lui V. Bojdi, două permi­siuni în proprietatea a mai multor locuitori din comunele Moroeni, jud. Dâmbovița, munții Gribina și Priporu, idem. ♦ Săptămâna trecută s’a vîn­dut la antrepozitele primăriei Ca­pitalei, 210 butoaie cu vin pe preț de tei 2.23—4.97 decalitrul. Buletin atmosferic Institutul Meteorologic București, 7 Noembrie stil nou­, Vineri 12 ore ziua înălțimea barometrică 0 °.747.6 Temperatura aerului 11.4 Ventul aproape liniștit de la SW Starea cerului puțin noros Temperatura max. de er­ 6 Temperatura min. de astă­zi 3 Temperatura la noi a variat între 10 ° și 1 °. Vineri, 7 Decembrie. Timpul s’a menținut închis și umed pretutindeni. Ploaia a conti­nuat să cadă în cantități mici în toată Moldova, în Dobrogea și în unele localități din Oltenia. Tempe­ratura este destul de ridicată pre­tutindeni; la Baia-de-Aramă a fost 10 grade. Noaptea cerul s’a înseni­nat mai în toată Muntenia; puțin îngheț s’a semnalat numai în câte­va localități. Barometrul a scăzut puțin. Astă­zi timp închis, umed și ploios în Mol­dova, iar în restul terei în majori­tatea localităților este senin și li­niștit. A plouat în cantitate de până la 8 mm. la : Mamornița, Codreni, Dorohoi, Botoșani, Fălticeni, Tg.­­Neamțu, Piatra-N., Iași, Păncești- Dragomirești, Vaslui, Bacau, Tg.­­Ocna, Beriad, Drăgușeni, Galați, Brăila, Isaccea, Babadag, Sulina, Că­lărași, Călimănești, T.-Jiu, T.-Se­verin, Baia-de-Arama, Rucăr, Găi­­seanca, Broșteni, Tg.-Frumos, Co­­gealeac, Bara, Roman, Mărășești, Tecuci, Trușești, Mihaileni, Pașcani. UN SFAT PE ZI Văpsirea peilor negru.—Ferbe până va scădea la jumătate 8 deca­grame lăsături de fer, 4 deca­grame gogoși de stejar pi­sate mărunt cu 2 chile oțel tare de vin , strecoară, și cu ameste­cătura aceasta unge perle. ------ — — | - - --------------------­Finanțe, agricultură și comercia Finanțe București, 24 Noembrie. Cota valorilor la bursa din București Rentade 81-88 5 °/0 lei 89­­ 4­ 90, idem de 1892 5 °/6 lei 90 — 91, idem de 1893 lei 90 — 91 id. de 32'/, mii. 4% lei 751/4—76, idem de 50 mii. 4 °/0 lei 75%—761/,, id. de 274 mii. 4% lei 753/4—76’|,. Oblig, credit, jud. și corn. 5 ° L tei 81—82. Func. rurale 5% lei 9taL—921L, id. de 4% lei 75'/*—75s­ 4. Urb. Bucu­rești 5»/o lei 79 — 79'/,, idem laș! 5 ®/„ lei 75—75%. Acțiuni: Banca Națională lei 2160- 2180, Banca agricolă lei 280—283, Banca de Scont lei 207—209. Loc. de asig. : Dacia-Rom­ânia lei 384— 388, ex-cupon. Naționala lei 386— 390, ex-cupon. Valori industriale : Construcții lei 18—20. Gazoase lei 85—95.­­ Monede: Napoleonul lei 20.25, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.13*1., rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 8-9 %­ Banca Agricolă 12 °­ C. Devise : cek Londra 25.65 ; cek Paris 102.25 ; cek Viena 107— ; cek Berlin 125.50; Trei luni: Londra 25.35; Paris 101.40; Berlin 124.20 Cota valorilor române în străinătate Paris.—Renta de 5 °/0 92.25, idem 4 ®­ 0 76.40; Berlin.— Renta de 1891—92 5®/„ 87.90, idem de 1890 4% 73.70, id. de 1891 4% 73.25, idem de 1896 *4°/0 73.10,' idem de 1898 4% 13.30. Comunale București 82.30. Cota valorilor streine Consolide engleze —.—, renta franceză 101.47, renta italiană 95.35. Banca otomană 540. Loturi oto­mane 112.25. Cereale Drept consecință a urcărilor din s^r­­iă a fost realizarea imediată a be­neficiului din partea haussiștilor din New­ York prin vînnuril a numeroase cari au produs astă­zi o reacțiune simțitoare în cursurile g­râului. De­­pășile a Ü sosit dar cu scădere aproa­pe generală pe toate piețele din străinătate, arătând în acelaș timp și o schimbare a fermității piețe­lor engleze care sunt astă­zi mai calme. Pe piețele noastre în general, tendința se menține însă bună, din cauza micșorarea depozitelor vizibile de grâu în toată țara și a sosiri­lor mici la Brăila, unde se observă o urcare importantă a cursurilor. Ast­fel prețurile plătite ori atât pen­tru grâu cât și pentru porumb arată un avans important, grâul de cali­tate superioară fiind plătit până la lei 14.75 pe °­ 0 kilogr., iar porumb roșiü până la lei 10.25 pe °­ 0 kilgr. Vînzările de eri sunt următoarele : Grâu de calitate inferioară de 68 până la 73 kilogr. hect. 13.005 cu lei 7.85—8 hectolitru, grâu mijlo­­ciu de 75—78 kilogr. hect. 8500 cu lei 9—9.50 hectolitru și grâu de ca­litate superioară de 80­, kilogr. va­goane, 31 cu lei 14.70 pe ° 10 kilogr. Porumb comun de 74—76 kilogr., hect. 10000 cu lei 9—9.20 pe ° 10 ki­logr. Porumb roșiu de 77—79 ki­logr., hect. 5000 cu lei 9.727S-10.2Q ° 1» kilogr. Cincuantina hect. 1800 cu lei 10.85—11.25­000 kilogr. Orz hect. 8200 cu lei 5.40—5.50 hectolitru, secară hect. 2750 cu lei 6.15 hectolitru și fasole oleagă hect. 800 cu lei 16.70—17.50 pe­r kilogr. —— — ■ I in mi­e .... Ultime informațiuni S­AM­BATA. ♦ Imediat după terminarea dis­cuției răspunsului la Mesagru, va veni în discuția Corpurilor Le­giuitoare reforma administrativă. ¥ Cu începere de la 1 Aprilie, șantierul naval din T.­Severin va trece de la direcția regiei "monopolurilor statului, la căile ferate. Acest șantier va fi mărit și amenajat ast­fel, ca să se poată fa­brica vagoane pentru căile ferate.­­ Economiile care se vor face în budgetul Statului pe exerci­­țiul anului viitor, vor trece de 15 milioane. Principalele economii se vor face la căile ferate, la ministerul instrucțiunei publice și la minis­terul de interne. ♦ Bustul marelui român I. C. Brătianu, destinat pentru liceul I. C. Brătianu din Pitești, e gata și va fi în curând transportat în acel oraș și așezat la intrarea li­ceului. Bustul e opera d-lui sculptor Victor Socek și de o frumusețe rară. Se știe că acest bust se da­­torește inițiativei ministerului in­strucțiunei publice. ♦ D. T. Iulian, șeful serviciu­lui registraturei generale de la ministerul instrucțiunei publice, a fost însărcinat să ajute d-lui Mihail Popescu în conducerea învățămîntului primar, câtă vre­me directorul acestui învățămînt va dirija direcțiunea cultelor. ♦ Alegerile comunale din Tîr­­goviște au fost fixate pentru ziua de 16 Decembrie viitor. Vor fi două liste, una a partidului con­servator în frunte cu d. Sache Negoescu fost prefect și cea­laltă a partidului liberal cu d. Vasile Dumitrescu.­­ Rîul Ciorogîrla venind mare a astupat canalul pe unde se va aduce noua apă de băut în Ca­pitală. Astă­zi se vor începe lucrările de desfundare, așa că mâine se va putea face proba de resis­­tență la care va asista și d. De­lavrancea primarul Capitalei. ♦ La niște lucrători de la fa­brica de zahăr din Chitila, s’a găsit o însemnătate cantitate de­­ tutun de contrabandă. Tutunul a fost confiscat, iar contravenienții dați judecăței. ♦ Am anunțat că locuitorul Al. Irimia a fost găsit mort în închisoarea corpului geandarmi­­lor rurali din Domnești, județul Ilfov. Ancheta instituită pentru a descoperi cauza acestei morți, a descoperit că Irimia a fost bă­tut de șeful secției de geandarmî împreună cu două geandarmi, din care cauză a încetat din viață. Atât șeful secției cât și com­plicii săi au fost arestați și dați judecăței.­­ Eri a avut loc la ministe­rul instrucțiunei publice proce­sul d-lui N. C. Teo­dorescu din comuna Miroslovești, jud. Su­ceava. I s’a aplicat pedeapsa a­­vertismentului. Consiliul s’a mai ocupat și cu procesul directorului școalei is­­­­raelite din Giurgiu, care s’a a­­mânat pentru ziua de 9 Decem­brie. ♦ Comunitatea fraților români de la muntele A­tos «Sf. Ion Te­­ologu» a trimis o adresă de mul­țumire d-lui C. G. Avion, mi­nistrul instrucțiunei publice, pen­tru interesul viu ce a purtat în­tot­de­a­una d-sa către această comunitate. ♦ D. N. Filipescu, ministrul de domenii, pentru a mări veni­­­turile pescăriilor Statului, a în­sărcinat serviciul hidraulic cu niște importante lucrări. Se știe că lacul Razim, care este d’o întindere foarte mare, de cât­va timp s’a unit printr’un braț cu Marea Neagră așa că apa dintr’însul acum este sărată. Ministerul de domenii a hotă­­rît să taie acel braț și să lase lacul în comunicație printr’un canal cu Dunărea. Aceste mari lucrări vor începe la primăvară de către serviciul hidraulic. După terminarea­­ acestor lu­crări, se va introduce în baltă o însemnată cantitate de pește pentru reproducție. ♦ Erî după amiaza AR. II. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria, precum și mi­­cul Prinț Carol s’au plimbat în trăsura deschisă la șosea. ♦ Secțiunea Ligei culturale din Huși, reînființată în zilele acestea s’a constituit­ în următorul comi­tet : Președinte, dr. Munteanu ; vice-președințe, A. Triandafil și I. P. Pivniceru; casier, G. C. Ventu ; secretar, G. Popov ; membrii : N. Burhariu și G. Piv­niceru.

Next