Universul, ianuarie 1901 (Anul 19, nr. 1-28)
1901-01-15 / nr. 12
Știri din străinătate — Prin poșta — O telegramă din Berlin anunță că pe ziua de 1 Aprilie era fixată desvelirea monumentului prințului Bismarck din fața Reichstagului german. Gerul cel mare însă a făcut să întârzie terminarea monumentului. Serbarea desvelirea a fost amânată pentru luna Mai. [ ¥ . Ziarul «Narodny List» din Praga zice că gruparea turco-română nu poate fi nicidecum socotită ca ostilă slavilor. Raporturile dintre Turcia și Muntenegru sunt excelente și relațiile între Serbia și Poarta s’au ameliorat mult. Probabil, deci, că noua alianță e îndreptată numai contra Bulgariei.* ¥¹ Un ziar din Atena anunță că în sepie mâna trecută zăpada la granița lurco-lesalică a ajuns la înălțimea de un metru și jumătate. Pichetele militare au trebuit să fie retrase, iar comunicația cu Macedonia este imposibilă.* ¥ ¥ _ Din Lemberg, se anunță că un husar din garnizoana de acolo, anume Macau Ellő, a împușcat cu carabina pe amanta sa Ana Nicolovicî. Glontele trecând prin aceasta a pătruns într’o altă fată anume Etel Weinstein, care sta la spatele celei 11’înlSnii.. Ana Nicolovicî a murit imediat, iar ceal’a altă după câteva ore. * ¥ ¥ «Tageblatt» are din New York știrea că președintele Mac Kinley e atins de nefrită și că boala e așa de înaintată în câți se dă un foarte scurt timp de viață. Faptul că el e într’adevĕr bolnav ar confirma și împrejurarea că inaugurarea Congresului nu s’ar face ca de obiceiu sub cerul liber ci într’un alt loc unde Mac Kinley să-și poată pronunța discursul sub un acoperiș. ft ¥ * O mare catastrofă s’a întâmplat pe linia de tramvai electric care leagă orașul Lorient din Franța cu localitatea Ploeneur. Un vagon, care era legat de altul, pornise cu o iuțeală amețităare pe o pantă. Conductorul manevra în zadar frîna. Primul vagon a deraiat și s’a isbit de un stâlp de fer de telegraf, care s’a rupt în două. Vagonul, care venia pe urmă, a isbit așa de puternic pe cel din toiir, încât acesta s’a prefăcut în bucăți. De sub fărîmăturî au fost scoși rnonezeci de răniți, dintre caii șcase se crede că nu vor scăpa cu viață. * ¥ ¥ D-ra avocat Chauvin a pledat primul său proces la tribunalul corecțional din Paris, în fața unui numeros auditoriu. Ea a pronunțat un frumos discurs susținând aplicarea amnistiei acuzaților în catastrofa de drum de fer de la Choisy-le-Roi. Domnișoara ■•Chauvin a produs, ca oratoare, o foarte bună impresie. ¥ * Alaltă erî s’a întâmplat în gara Gang (Ungaria)o puternică ciocnire între doue trenuri de marfă. Un conductor și un fochist au fost omorîți. Un mecanic a fost grav rănit. O locomotiva, tenderul și șapte vagoane au fost deteriorate.* ¥ † La New York s’a făcut deținări o încărcătură de aur în valoare de 3.950.000 dolari, care va fi transportată în Europa. fi ¥ . Din Berlin se anunță că la casa de bancă Kretschmar, fie acolo, s’a descoperit o fraudă de 80 000 de mărci. * ¥ ¥ Procesul pendinte între d. Zola și experții caligrafi, d-niî Belhoffinne, Vormard și Conard, a venit Marți înaintea Cursei de apel din Paris, dar a fost anulat din cauza legei de amnistie. * ¥ ¥ Guvernul Saxoniei a obligat pe medici să declare cazurile de tuberculoză. Această hotărire e criticată, fiindcă atinge secretul profesional.★ ¥ ¥ Se telegrafiază din Haga că dr. Leyds însoțit de Wolmaraens și Elofi' a vizitat și a luat cu chirie o vilă unde se va stabili Krueger, reîntors din Utrecht. Legațiunea Transvaalului care se află la Bruxelles, se va muta in această vilă.fi * ¥ La balamucul din Nizza italiano^ Tarasco, fiind vizitat de amanta lui Telia Racca, fu coprins de un acces de nebunie și ii dădu o lovitură de cuțit în inimă omorând’o pe loc. Apoi el fugi afară, dar fu arestat. * ¹ ¥ Profesorul Deschanel a reluat cursul lecțiilor sale la colegiul din Franța. Asistau nevasta și fiul lui și un public foarte numeros. Deschanel a adus omagii curagiului studentei Zelenine, care cu ocazia atentatului studentei ruse, l-a scăpat de la moarte, exprimând speranțe că ea se va reînsănătoși. Deschanel a fost foarte mult aplaudat. ranță rămăsese acum în urmă în constituția puternică a prințului.* ¥ ¥ Alalta seară prințul Grigorie Sturdza se simțireu de tot. D. dr. Buicliu stele mai mult timp lângă pasul seu. Căldura spori foarte mult; totuși nu se aștepta nimeni la un desnodământ fatal. Era a opta zi de criză și, dacă ar fi putut să reziste încă 24 de ore, ar fi fost scăpat. Nedeslipiți de lângă patul bolnavului, ziua și noaptea, au fost d-nii d-r. Miron și Baroncea, cari executau ordinele d-lui dr. Buicliu.* ¥ ¥ Prințul Sturdza era în deplină luciditate până în ultimul moment. In seara morței, când pneumonia intrase în faza masivă, bolnavul se uită în jurul său și voi să spue ceva, dar în momentul acela intră principesa și el tăcu. Pe gene se vedeau însă picături de lacrimi. Prințul presimțise că nu va mai trăi. ” ¥ Toată noaptea au stat lângă bolnavul, care se stingea cu încetul, principesa, tiîa, rudele, d. Al. Mielescu, directorul societăței «Unirea», în total vre-o 20 de persoane. La orele 4 jum. dimineața d-rî Miron și Baroncea desperaseră și au spus familiei că ar fi bine să cheme un preot ca să dea bolnavului sfânta împărtășanie. Pentru a nu se speria bolnavul, fu întrebat de membrii familiei dacă voește să se cheme un preot. — Să vie, răspunse prințul. Veni preotul, prințul se împărtăși, privi pe toți acei din jurul seu și puse capul pe perină. Cinci minute după aceea încetă din viață. ¥ .. Știrea despre moartea prințului’Sturdza se răspândi ca fulgerul prin tot orașul. Sute de persoane s’au dus încă de dimineață la palatul de la șosea și s’au înscris în registrele deschise. M. S. Regele a trimis pe d. maior Baranga ca să exprime familiei condoleanțe. Tot erî de dimineață au fost și d-rnți miniștri de au văzut pe decedatul prinț. ¥ ¥ La orele 12 ziua, corpul decedatului fu ridicat din odaia de culcare și dus întro săliță, alăturea cu salonul cel mare de jos. Acolo fu întins pe done mese, iar d. dr. Stoenescu procedă la îmbălsămare. Plămânul drept, unde în lei se declarase pneumonia, era epatizat, iar cel stâng numai în partea lui inferioară. Marele și frumosul palat de la șosea e peste tot cernit. In partea din față, un steag negru se lasă peste întreaga clădire. Corpul se află acuma pus pe un catafalc în sala cea mare de jos, înconjurat de arbori și flori. Immormîntarea se va face Marți sau Miercuri. Executor testamentar al Prințului Gr. M. Sturdza, după cât am putut afla, ed. Nicu Cargi, ginerele defunctului. Reporter. --------------------«HO » -------------------- Moartea Prințului Sturdza Prințul Grigorie Mihail Sturdza s-a stins din viață ora, la orele 5 dimineața. Sunt vre-o două septemeni de când prințul se înbolnăvi de gripă (influență). Bazându-se pe constituția sa forte, prințul nu dădu nici o atențiune și influența se complică cu o pneumonie. Medicul curant al bolnavului era d. dr. Buicliu, care și-a dat toate silințele, spre a-l scăpa cu viață. Știința nu poate însă ca să ajute decât foarte puțin la o boală ca aceasta. Singura spe —-----------------------------------------——— Lucruri din toata lumea Uut îe cere să fie înmormântat Verdi. — Acum 3 ani Verdi îșî cumpărase un loc in cimitirul din Milan pentru el și nevasta lui cu clauza retrocesiunei contractului, căci el își exprimase dorința de a fi îngropat cu nevasta lui în cripta pe care a construit-o sub capela din azilul muzicanților ridicat pe cheltuiala lui la Porto Magenta. Acestui institut, care a costat o jumătate de milion și care va fi deschis după moartea maestrului, Verdi i-a lăsat două milioane și jumătate. In această privință se povestește că, când i s’a oferit colanul «Annunziata» Verdi a scris lui Baccelli că dacă vroiau să-i facă o favoare să i se acorde a fi îngropat în casa muzicanților împreună cu nevasta sa care acum se află în cimitirul din Milan. Baccelli a răspuns că dorea să vorbească despre Verdi în viață iar nu mort. Desigur că o lege specială e necesară spre a satisface dorința lui Verdi și această dorință va fi repede votată. $3 Izeric t uspu i mântătosire la Husin. — E imposibil a se închipui starea înspăimântătoare a mizeriei în care frigul și foamea au adus unele populații din extremul de Nord al Rusiei. Ziarele vorbesc în mod voalat despre aceasta, și numai «Novosti» dă câteva amănunte mai veridice. In câmpii hainele au devenit un lucru de lux ; cei mai mulți nu au decât o cămașă groasă de pânză, și frigul e de 40 grade sub zero. Se hrănesc cu pești morți și fac pâine măcinând piele și scoarțele de arbori. De altfel sunt populațiuni cari se sting cu încetul. In unele sate nu mai sunt nașteri de mai mulți ani. Foamea și frigul si fosilizează cu totul. —.............. --------------_____ S3. și Sfat părintesc . — Când te vei mărita, draga tatii, caută-țî un bărbat cuminte; nu te uita ca mama sa la avere. ministru de finanțe să lase liberă fabricarea țui cei. D. G. Zăgănescu declară că va vota contra oricărui impozit până nu va vedea dacă s’au făcut la cheltueli toate economiile posibile. D. N. Filipescu, răspunde că d. ministru ’și-a spus era părerea asupra acestei cestiuni. D. Zăgănescu se declară nemulțumit de ceea ce a spus era d. ministru de finance. D. Petre Carp zice că budgetul e în studiul comisiunei care are avertismentul Camerei. D. Zăgănescu schimbă întrebarea în interpelare și incidentul se închide. Se votează două recunoașteri și un indigenat. D. Președinte al Camerei dă citire răspunsului trimis de M. S. Regele Eduard ViI la adresa de condoleanță a Camerei române. La ordinea zilei interpelarea d-lui Ionel Brătianu adresată d-lui ministru al domeniilor relativ la extraordinara vînzare a pădurilor Statului. Interpolatorul observă că toată procedura preparatorie fusese legală, adică în conformitate cu prescripțiunile codului silvic, dar la 4 Noembrie 1900 d. ministru al domeniilor înflăură printr’o decisiune toată procedura legală și în disposițiuni din cele mai ciudate și mai neraționale prin cari pădurile rămân la discreția concesionarilor. Vorbind despre condițiile licitației, d. Brătianu se miră că s’au înlăturat fără motiv legea complabilităței generale a Statului; observă că nu s’au făcut publicațiile necesare pentru o bună exploatare a pădurilor, spune că d. ministru nu era îndreptățit să procedeze cu pădurile din România așa cum a procedat Austria cu pădurile din Bosnia și Hercegovina. Mergând mai departe, d. Brătianu cere ca să nu fie admiși la licitație întreprinzătorii înlăturați pentru incorectitudini de la exploatările pădurilor din Bosnia. D. Brătianu găsește exorbitant dreptul pe care și-l reservă ministrul de a ajudeca exploatarea nu numai asupra celor cari vor da prețuri mai bune ci și asupra celor cari vor oferi avansuri mai mari. D. N. Filipescu, ministrul domenilor răspunde că toată interpelarea a fost îndreptătă contra consiliului tehnic al ministerului iar nu contra ministerului, căci d-sa n’a făcut decât să aproba decisiunile consiliului tehnic al ministerului. D. Filipescu spune ca d-sa nu șî-a dat opinia personala decât în cazul când s’a găsit față de două «visuri contradictorii ale consiliului tehnic. «In definitiv,zice d.Filipescu, scoaterea în vînzare a pădurilor n’a fost dictată și condiționată de cât de interesele generale ale Statului, și mai ales de cele financiare. «De altmintrelea, adaogă d. Filipescu, pădurile noastre suferă din cauza neesploatărei și nu e pagubă a le vinde în loc de a le lăsa ca să putrezească, in privința campaniei liberale asupra bogățiilor naționale, d. Filipescu ridiculisează campania întrebând dacă nu e tot așa de rău să vindem greu, sarea și petroleul românesc (aplause). Se cere închiderea discuției și se admite. Ședința se ridica la ora 5 și 40 minute, privire sale fulgerătoare, din inflecțiunile mângâetoare sau teribile ale organului șeii și din toate mișcările sale atât de studiate și armonioase. Apoi și o înfățișare minunată ! Dar vocea ? — Vocea, care ar părea cam fragilă pentru o parte atât de zdrobitoare, e suficientă însă prin modul îndemânatic cum e întrebuințată. Nu o paletă bogată în culori vii face pe artistul, ci modul cum știe el să combine diferitele culori. Intr’un cuvînt,splendidă înfățișare joc minunat, voce admirabil condusă . iată toate calitățile ce ne-a arătat aseară d-na Belincioni în «Gioconda». — D. Durot, cu vocea duioasă și puternică în notele înalte, a fost în partea lui Enzo un demn partenar al d-nei Belindoni. _ — D. Tessari a pus bine în evidență rolul trădătorului Barnaba, energic a fost d. Theodorescu, iar d-șoara Barbus,având a lupta cu o parte prea joasă care cere sonoritate, a făcut tot ce a putut , de asemenea și d-șoara Miciora. — Ansamblul satisfăcător. M. Cohen-Lînaru. ■ -----------»-«o-»«—-----------—TM GORPORÎLE LEGIUITOARE CAMEBIL Ședința de la 13 ianuarie 1901 Ședința se deschide la ora 2 și 15 minute, sub președinția d-lui George Cantacuzino. Răspund la apelul nominal 98 domni deputați. D. Gregoriade cere d-lui ministru de finance să arate modelul alambicurilor admise pentru fabricarea țui ceî. D. Dincă Schileru cere ca d. Ședința de la 13 ianuarie 1901 . Ședința se deschide la orele 3 și jum., sub președinția d-lui G. Boerescu, președinte. Prezenți 89 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială se află d. gen. Lahovary. D. C. Boerescu, președinte, comunică răspunsul marelui Mareșal al Curței engleze, in numele Regelui Eduard al VIl la telegrama adresată de Senatul român ca condoleanță pentru moartea Marei Regine, mulțumind Senatului pentru partea ce ia la doliul Angliei. D. Leon Sachelari adresează o interpelare d-lui ministru de interne cu privire la ingerințele făptuite de prefectul județului Bacău în vederea alegere! de la 28 ianuarie c. Se votează împământenirea d. Francisc Cihoschi și recunoașterea d-lui Radu S. Gologan. Senatul se ocupă cu votarea de indigenate, apoi ședința se ridică. Cronica Muzicală Teatru? National.— «Gioconda» de Pouchielli, cu d-na Gemma Belincioni Gioconda — Theodorini, Theodorini —Gioconda ! Aceste două nume ne-am învățat să ie împreunăm, când e vorba la noi de capul de operă a lui Ponchielli. Intr’adever, distinsa noastră artistă fu cea dinte, care ne făcu cunoscută, acum vre-o 15 ani, această poetică sigură, căreia dînsa știe să’i dea o măreție superbă. Poate că în mintea câtor-va diletanți ai noștri să maî fi rămas și impresiunea produsă de o altă artistă de valoare, Cataneo, care de asemenea a cântat la noi această parte cu mult succes. Trebue să fie însă puțini aceia, și cred că o mare parte din mulțimea ce a asistat aseară la reprezintarea «Giocondei», aveau doar uia dorință de a stabili o comparație între cele două cântărețe. — Iată o pornire artistică, care intr’adever îmi place din partea publicului nostru. Eu îmi inchipuiesc că n’a fost numai o simplă curiozitate, ci impulsiunea irezistibilă a unor adevărați amatori de artă. — D-na Belindoni este cu totul o altă Gioconda decât predecesoarea ei, la noi. Sveltă și plină de vioiciune, marea expresiune a personagiului pare că reiese din toată ființa sa , din jocul Gratis LA ROMA, LA VIl.MiriA ȘI LA Y’IKXA Noul abonament la Universul Orice persoană care se va abona la ziarul «Universul» politic cotidian, cu începere de la 15 Ianuarie 1901 plătind: pentru 3 lunn lei 5.50, pentru 6 luni lei 10.50 și pentru 1 an lei 20.50, vor concura gratuit, prin tragere la sorți, la trei bilete de călătorie clasa II dus și întors pentru Roma, Veneția și Viena, precum și la un ceas de aur pentru bărbat, la un ceas de aur pentru damă, la o bicicletă, la o mașină de cusut de mână, la un ceas de argint pentru bărbat și la un ceas de argint pentru damă.—Abonații pentru 3 luni primesc, spre a concura la obiectele de mai sus, 2 bilete , cei pentru 6 luni 4 bilete și abonații pentru un an 8 bilete. Abonații pentru 3 luni mai primesc ca premiu trei calendare pe anul 1001 și un roman din Biblioteca Economică a «Universului» ; cel pentru 6 luni, 4 calendare și 2 romane din Biblioteca «Universului» ; și abonații pentru un an 4 calendare și 5 romane din aceeași bibliotecă, și deci trebuește judecat cu mult calm. D. Mirea arată că la 1908, când va expira actuala concesie valoarea uzinei și a instalațiilor ce vor rămâne de drept comunei, vor trece de 10 milioane, sumă pe care o perde comuna în noua concesie. D-sa se miră că la Paris nu se vorbește despre iluminatul cu electricitate al stradelor, cu toate că budgetul acelui oraș e mai mare ca al țării noastre întregi, iar noi voim să întrecem Parisul, voim lumina electrică. D. Mirea închee spunând că până atunci când nu se va ști exact valoarea instalațiilor de gaz, până atunci nu poate vota concesiunea nouă. D. Delavrancea spune că nu poate răspunde preopinenților din cauza timpului inaintat. D-sa făgăduește însă că va răspunde la toate acuzațiile aduse concesiunei. Ține însă să explice d-lui Mirea că greșește când spune că valoarea instalațiunilor de gaz este de 10 milioane, căci la 1894 interesul companiei era să exagereze cifra. După alte câteva explicațiuni date de primar, ședința se ridică la orele 8 seara. ----------------------- - -----------------------— *»»»Ha»*«««*»® CONSILIUL COMUNAL După cum am anunțat, era consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință care s’a deschis la orele 4 și 15 min., sub președinția d-lui primar Delavrancea, în prezența a 16 d-ni consilieri și a unui numeros public. La ordinea zilei continuarea discuției asupra concesiunei iluminatului Capitalei. Cel dinleiuia cuvîntul d. Gr. Alexandrescu, care mai înainte de a intra în fond, amintește consfătuirile cari au avut loc acasă la d. Delavrancea asupra concesiunii. D-sa se plânge că nu s’a pus la dispoziția d-lor consilieri actele relative la această concesie și spune că d. consilier Kirrafe n’a arătat cifrele juste de cheltuelî și venituri ale companiei de gaz. D-sa citește din ziarul francez «Temps» un pasagiu din ședința consiliului comunal de acolo relativ la concesiunea de iluminat. Se plânge că la noi nu s’a procedat ca acolo și cu prețul oferit de companie care la noi e cu mult mai mare decât cel de prin alte orașe. D. Alexandrescu declară că nu face jocul nici unui partid politic, ci vorbește din adânca sa convingere, convingere ce-spune că concesiunea prezintată e în paguba comunei. D. Alexandrescu citește un articolaș din «Constituționalul» și din «Epoca» din care reiese că e mult mai preferabil ca comunele să monopolizeze iluminatul cu gaz aeriform. D. consilier întreabă pe d. primar dacă e adevărat că s’au prezintat companii străine și li s’a fi refuzat caelele de sarcini și alte deslușiri cerute. D. Alexandrescu reamintește apoi concesiunea tramvaiului de anul trecut, cum s’a ridicat contra el și apoi cum s’a lăsat la o parte. D. Delavrancea spune că s’a respins o ofertă a societatei Lahmayer relativ la iluminat,’ pentru că era concepută în termeni necuviincios. Ofertantul a modificat cuvintele, și oferta s’a primit. D. Alexandrescu, citând cifra, arată că concesiunea e absolut păgubitoare comunei. D. Gr. Manu începe prin a spune că situația e foarte importantă. D-sa spune că consilierii nu fac obstrucționism, ci își arată pur și simplu părerile lor. D. Manu citește dintr’un studiu al d-lui Assan niște concluziuni cari arată că actualul monopol e dăunător și comunei și particularilor. D-sa crede că ar fi bine să nu se acorde noua concesie, ci la 100S, când expiră actuala concesie, să se facă o licitație, căci desigur atunci se vor putea obține cele mai mari avantagii. D. Mano citează numeroase orașe din străinătate unde iluminatul este exploatat în regie de primării. Așa spune că ar fi trebuit instituită o comisiune care să evalueze averea companiei. Apoi critică pe rînd câteva articole din noua concesiune. D. Delavrancea voind să vorbească, d. Mirea spune că d-sa are acest drept, deoarece trebue să răspundă la cele spuse de d. primar în ședința precedentă. Din cauza aceasta se naște o discuție și d. Mirea spune d-lui Delavrancea să nu-î sune cu clopoțelul, ci să se poarte mai bine cu d-nii consilieri. D. Delavrancea atrage atențiunea unui ziarist din sală, să nu comenteze, căci altfel îl va sili să părăsească sala. Apoi dă cuvintul d-lui Demetrescu-Mirea. D-sa începe prin a spune că toți reprezintă interesul comunei simMFLAEI 85 Iu l’ngiUsii» Jefuirea unui perceptor la otel Avram Daniel Popescu, perceptorul comunei Piorești, plasa Sahara, județul Ilfov, plecă ataltă or. Împreună cu Vasile Niculescu, logofăt la d. Dobrescu, arendașul moșiei Florești. Ei veniră la București și trageră la otel Avram. Alaltă seară, perceptorul și cu logofătul se duseră la berăria Bellavista,și au început să bea. Pe la ceasurile 12 noaptea ei erau turmentat de băutură. Perceptorul Daniel Popescu, văzând că tovarășul seii de drum are de gând s-o întindă, se furișă binișor și, ducându-se la hotel Avram, în loc să se culce, îi vreo cameră, intră in grajd, și se trânti jos pe paie. In spre ziuă, pe la ceasurile 3 și jumătate, veni și logofătul Vasile Niculescu, intră tot în grajd și dădu peste perceptor. 11 scotoci binișor prin buzunare și găsind 500 de lei, îi luă și fugi. La ziuă când se sculă Popescu și observă că-i lipsesc banii, bănui numai decât pa Niculescu și se duse, de reclamă secției 4. Comisarul începu cercetările și nu Întârzia ca să pue mâna pe hoț. Asupra lui nu se găsi însă nici un ban. Comisarul îl luă atunci de scurt și logofătul Vasile Niculescu mărturisi în cele din urmă că a dus banii acasă la tatăl său, în calea Rahovei. Se făcu imediat o descindere la locul arătat și se găsi la bătrânul Niculescu, suma de 440 lei. Niculescu se află arestat tot la secția 4, iar comisarul continuă cu cercetările. Arestarea unui omorîtor Legațiunea austro-ungară a anunțat acum câteva zile că un anume Secheli Pajor Andraș, din comuna Cernátfalu, după ce a omorit pe un locuitor, dându-l cu ciomagul în cap, a dispărut și se crede că ar fi fugit în România. Poliția noastră, după mai multe cercetări, isbuli să prindă pe ucigașul Secheli Pajor Andraș. El a fost arestat și zilele acestea va fi extrădat. Furtul de la reg. 4 roșiori D. căpitan I. Georgescu, administratorul magaziei regimentului 4 roșiori, s'a prezentat era la secția 2 și a declarat că un soldat Caiman ílasin, a furat din magazie mai multe efecte și a fugit. Secția începu cercetările și isbuti să prindă pe soldatul hoț. Acesta declară că efectele le-a vândut lui Samuel Smil,telul în str. Lazăr și cu domiciliul în str. Voinicului 6. Comisarul continuă cu cercetările. Nenorocirea din strada Decebal Un anume Lascu Drăgoi, servitor la d-niî frați Iancu, din str. Decebal No. 6, pe când se cobora cu niște marfă, a căzut de pe o macara de la al IV-lea etaj. Nenorocitul servitor se lovi foarte real, rupându-și mijlocul. Atât stăpânii cât și băeții din prăvălie săriră numai decât în ajutor. Nenorocitul Lascu Drăgoi fu transportat la spitalul Filantropia. Arestările din str. Meteor Serviciul de siguranță a arestat era pe două femei Frusina Berchi și Auica Berchi, din str. Meteor No. 87. Ele au fost reclamate de d-na Elena Vasilescu, din str. Cazărmel No! 38, că aflându-se în biserica Albă din Postăvari, î-ar fi furat din buzunar un portofel cu 5 inele de aur, în valoare de 150 lei. Ui PROVERB PE Li Bou bătrân, brazdă dreaptă. (Rusesc), timnite la Călărași, spre a susține candidatura d-lui Poenaru-Bordea. ♦ Astă-seară d. Fonton, ambasadorul Rusiei, va da un prânz diplomatic. ♦ D. ministru de interne a primit demisia d-ui N. Ionescu din demnitatea de consilier comunal la Dorohoiți. ♦ In comunele : Malu-Mare, Secuiu, Adunația-de - Geormane, Rojiștea, Murla și Căciulătești, din județul Dolj, pendinte de oficiul telegrafic Craiova; în comunele Sadova și Piscu-Sadova, tot din județul Dolj, pendinte de oficiul Bechet; în comuna Schineni, din județul Tutova, pendinte de oficiul Murgeni, și în comuna Lungești, tot din județul Tutova, pendinte de oficiul Bârlad, instalându-se posturi telefonice, cari, pe lângă convorbiri telefonice, vor efectua și serviciul de primire și expediere de telegrame private și de Stat, se dau în exploatare, punîndu-se la dispoziția publicului, pe ziua de 29 Ianuarie. ♦ Societatea studenților în teologie, va ține azi, Duminecă, ora 1, ședință în sala facultăței respective, fiind la ordinea zilei , comunicări și conferința d-lui Gr. Pișculescu, intitulată «Quo Variis». ♦ Săptămâna viitoare vor fi gata picturele de la biserica Brezoianu din Capitală. Picturele executate în stil bizantin sunt datorite pictorilor Artachino și Luchian, și sunt foarte frumoase. ♦ In podul Iioaeî bânlițe cu furie febra tifoidă și disenteria. ♦ Pe rîul Olt, în dreptul satului Bârsești, se va face un pod plutitor. ♦ Mâine, d. ministru Marghiloman și d. Arghiropulos, ministrul plenipotențiar al Greciei, vor schimbi calificările convenției comerciale dintre Grecia și România. ♦ A se citi pe pag. a IV-a urmare a romanului Hoții de onoare. ♦ D. dr. Cantacuzino, asistent pe lângă institutul de bacteriologie Pasteur din Paris, se va stabili în Martie în Capitală, ocupând o catedră la facultatea de medicină și dirijând unele secțiuni ale institutului de bacteriologie din București. $ D. C. G. Ion, senator, a fost ales raportor la legea pentru pensia d-nei Mihăileanu. ♦ D. Petre Antonescu, arhitect diplomat și laureat al școalei de Bele-Arte din Paris, și medaliat de mai multe ori cu medalia de aur, unul din tinerii care a făcut onoare țerii noastre în străinătate, va deschide săptămâna viitoare în una din sălile Atheneului o exposițiune de planuri arhitectonice. ♦ Ziarul «Narodny Novine» din Belgrad, acuză de propagandă albaneză pe românii din Macedonia. Ziarul sârbesc mai pretinde că de 25 ani guvernul român întreține un comitet albanez la București. ♦ In comunele: Băneasa, Tunari, Otopeni, Colentina, Ștefăneștii-de-Jos și Popeștiî-Conduratu, din județul Ilfov, pendinte de oficiul central telegrafic București ; în comunele Chirnogi, Căscioarele, Greaca, Prundu, Oltenița-Rurală, Ulmeni, Spanțov, Chiseleu, Mânăstirea, Tăriceni și Frăsinet, tot din județul Ilfov, pendinte de oficiul Oltenița, s’a fi instalat posturi telefonice, cari, pe lângă convorbiri telefonice, vor efectua și serviciul de primire și expediere de telegrame private și de Stat, se dau în exploatare, punându-se la dispoziția publicului pe ziua de 29 Ianuarie. ♦ Vapoarele noastre de mare iernează la Constanța și Sulina, iar celelalte vase ale serviciului nostru maritim iernează în docurile de la Galați. ♦ D. I. Damian, senator al colegiului 11 de Argeș, a încetat ieri din viață. ♦ Mâine la orele 8 luni. seara, va ține ședință ordinară, societatea de științe din București. Vor vorbi d-ni: C. Istrati și S. Atanasiu. ♦ Diseară, la orele 9, se va ține adunare generală la clubul ofițerilor în rezervă. ♦ La telegrama de condoleanțe pe care președintele Senatului a adresat’o M. S. Regelui Angliei cu ocaziunea încetărea din viață a M. S. Reginei Angliei, Împărăteasă a Indiilor, s’a primit următorul răspuns din partea marelui maestru de ceremonii : «Majestatea Sa, foarte mișcat de dovezile de simpatie ce î-ați prezentat în numele Senatului, me însărcinează de a vă mulțumi în modul cel mai sincer. La Cameră, răspunsul citit a fost următorul: «Majestatea Sa mă însărcinează să mulțumesc d-lui președinte și d-oi membri ai Camerei deputaților din România ca dovadă de simpatie pe care au arătat-o regelui, care e foarte mișcat. ♦ D. inspector sanitar dr. Vercescu a plecat la Iași pentru inspectarea sanitară a trupelor din garnizoana locală. ¥ Pentru alegerea de senator al colegiului II de Tutova devenit vacant prin moartea lui Ioan Vîrgoliev, liberalii vor susține candidatura domnului Spiru Ilaret, o disertație a dîuî profesor S. Minovici. In fiecare Marți și Jouî, de la 8*1*—10 se vor urma regulat cursurile și conferințele. ♦ Repetitoare de limba franceză la azilul «Elena Doamna» din Capitală a fost numită d-na Jeann Michel. ♦ Se crede că se vor revoca concediile învățătorilor și institutorilor, cari lipsesc fără motive valabile de mai mult de 6 luni de la catedrele lor. ♦ S’a publicat concurs pentru catedra de limba germană de la școala comercială de gr. I din Capitală și pentru cea de istorie de la gimnaziul Șincai. ♦ Ieri consiliul permanent a condamnat cu cenzură pe 15 zile pe învățătorul Th. Ionescu din jud. Brăila și a închis dosarul învățătorului C. Măndrigeac din jud. Vasluiu. Satiri militare ♦ Mâine va începe examenul oral al bacalaureaților din corpul I de armată. ♦ Zilele acestea d. general Garcalețeanu, va inspecta regimentele 6 și 21 de infanterie. ♦ Zeri a sosit în Capitală d. general Pilat, și a fost primit în audiență de către d. ministru de războiu. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Mâine se va judeca la Curtea de apel din Galați, procesul intentat de către părinții linerului Kanner,—victima deraierei de la Bârnova,—direcției G. F. R. ♦ Tribunalul de Argeș și-a declinat competința în procesul de ultragiu intentat de către d. Penescu, polițaiul Slatinei, d-lor Tache Protopopescu, dr. Stăncescu, D. Brătianu, Al. Iliescu, etc., când cu alegerea d-lui Paladi ca deputat. Afacerea a fost trimeasă la jurați. Informaționi DUMINECA. ♦ Toate persoanele cari ne vor comunica știri și fapte petrecute în Capitală după ora 6 p. m., vor primi o bună recompensă. ♦ Ministerul de interne a comunicat azi, pe biuroul presei de la acel minister, următoarele : Unele ziare anunțând că s’ar fi ivit un incident între agenții sanitari din Sulina și vaporul englez «Strait of Meral», prefectura județului Tulcea comunică următoarele în această privință: In dimineața zilei de 30 Decembrie, pe când se făcea vizita medicală vaporului sus zis, prin o manevră greșită, s’a izbit de debarcaderul comisiunei, stricând barca oficiului sanitar și rănind pe șeful oficiului Ion Bonoiu. Comandantul vaporului depunând ca despăgubire 22.000 lei, vaporul a părăsit portul. ♦ Azi, la orele 2, se va ține o întrunire a meseriașilor din Capitală în sala constructorilor. ♦ Modificarea art. 47 din regulamentul privitor la aplicarea legei pentru înființarea casei,pensiilor funcționarilor comunali și județeni a fost aprobat de consiliul de miniștri. Modificarea e relativă la pensiile sergenților de oraș. ♦ Un ziar guvernamental confirmă știrea despre demisia d-lui Bogdan, secretarul general al ministerului de interne. ♦ Liberalii vor ține azît în ............... BIMHii-i ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D. Georgescu, directorul gimnaziului din Caracal, — în urma anchetei făcute de d. Caloianu, — a fost înlocuit pe ziua de 1 Februarie și d. profesor Popescu însărcinat povizoriu cu direcția. ♦ Poimâine seara, la orele 11],, în localul școalei «General Adrian» (Sf. Vineri) va fi solemnitatea deschiderei cursurilor de seară ale școalei de adulți. D. Delavrancea va ține conferința de deschidere, urmată de -------------~*8| 9 -----—.. ȘTIRI FIMCIAREI și ECONOMICE ♦ înainte de a pune în circulație nouile monede de aramă, ministerul de finanțe va face publicații ,în cari se va specifica întrebuințarea lor. La ministerul de finanțe a sosit un nou transport de monede de nichel de câte 10 bani. ♦ La 15 c. se vor trage la sorț, la ministerul de finanțe, titlurile de rentă 4 la sută amortizabilă din 1896, precum și a rentei amortizabile din 1898. ♦ Mâine va fi depus pe biuroul Camerei budgetul general al Statului pe exercițiul 1901-1902. 9 In budgetul cheltuielilor ministerului de interne pe viitorul an financiar, se prevede realizarea unei economii de 2,147,218 lei. ♦ O depeșă din Viena anunță ministerul nostru de externe, că guvernul austriac a autorizat societatea «Productiva» să importe 3000 rîmători din România. Două representanți ai altor societăți austriece tratează cu marii noștri crescători pentru exportarea altor 10.000 rîmători. ♦ Ministerul domeniilor a numit o comisiune care să studieze ofertele pentru furnizarea viței făcute de către mai multe case din Algeria. șiCOUBS . Există înpotriva anemiei și slăbiciunei generale, (care domină epoca noastră contimporană) un mare număr de remedii. Dar maeștrii medicinei au acordat astăzi favoarea lor tonicelor folositoare nutrițiunei sângelui și sistemului nervos, trepied vital al sănătăței perfecte, lată pentru ce vinul Bravais, cu bază de kola, coca, cacao și guarana se bucură în știință de un renume vechiu, netăgăduit și vecinic crescând în ciuda zadarnicelor sforțări ale imitației. --------«a o«« a ............... «Universul Literar, care a apărut astăzi, Duminecă 14 Ianuarie, cuprinde, pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, două frumoase ilustrații în culori și adică : «Sosirea mareșalului lord Roberts la Londra» și «O scenă groaznică din războiul chinez». Universul Literar se vinde cu 10 bani în toată țara. ...................» «« >«------ ■ Buletin atmosferic Institutul Meteorologic București, Sâmbătă 20 Ianuarie st. n. 12 ore ziua înălțimea barometrică 0 °.755.5. Temperatura aerului -1-1 °.7. Viului: aproape liniștit de la E. Starea cerului: foarte noros. Temparatura maximă de cic 1-10. Temperatura mii, de astăzi —7 °. Temperatura la noi a variat Intre -1-10 ° și -13 °. Sâmbătă, 26 Ianuarie. Timpul frumos și relativ călduros se menține în regiunea muntoasă și deluroasă pe litoral, precum și in Oltenia, unde temperature a ajuns aproape de 10 grade; în restul țarei a fost mult mai rece, în Moldova de jos și chiar în unele localități de câmpie ale Munteniei înghețul a fost permanent in tot cursul zilei. Noaptea îngheț general, cele mai coborîte temperaturi au avut loc în părțile de câmpie, ajungând la —13 grade la Focșani. Barometrul s’a coborît simțitor în toată țara (7 la 1 min.), mai mult însă în Muntenia. Astăzi timpul închis cu ceață și brumă aproape în toată țara. Ploaie s’au zăpada n’a căzut nicăeri. -------------------a»- o • -- --- Dlume IBformatianl DUMINECA ♦ Erî la orele 2, s’a făcut înmormântarea comerciantului Ion Colțescu. Serviciul divin s’a oficiat la domiciliul decedatului, strada Popa Tatu No. 66, în prezența rudelor, a numeroșilor amici și cunoscuți. Consiliul comunal al Capitalei, din care el făcea parte, a fost reprezentat prin d. Barbu Delavrancea, primarul orașului și ajutoarele sale. Carul funebru a pornit de la domiciliu, la orele 3. Printre numeroasele coroane depuse, am observat și pe aceea a consiliucomunal, cu următoarea inscripție : «Amicului și colegului I. Colțescu. — Consiliul comunal al Capitalei». ♦ Mâine, Luna, se vor întruni la ministerul de instrucțiune publică, sub președinția d-lui C. Arion, inspectorii învățămîntului secundar și superior, pentru a discuta asupra modificări unor articole din legea învățămîntului secundar. ♦ Serviciul maritim român face actualmente încercări în portul Constanța, pentru a înlocui cărbunii cu păcura pe vaporul «Principesa Maria». Septemâna viitoare se vor face mai multe experiențe în acest scop. ♦ Ele s’au prezintă la ministerul de domenii, mai mulți reprezentanți a diferitelor societăți din străinătate, pentru a studia caerul de sarcini cu privire la arendarea pădurilor Statului. < După cum se știe mâine va avea loc la ministerul de domenii licitația în această privință. ♦ Vaporul «Medea», care a făcut ultima cursă la Constantinopol, și care se află în carantină la Sulina, termină carantina poimâine Marți, înainte de a intra în port se va face de către personalul medical din port, o serioasă visită medicală. _ ♦ Direcțiunea serviciului maritim studiază «chestiunea înființăre» unui serviciu de vapoare regulat până la Manchester. ♦ La ministerul de interna s’au primit un mare număr de petițiuni de la diferiți notari din țară prin care întreabă ministerul ce se vor face cu ei după votarea procesului de lege asupra notarilor la sate. ♦ La ministerul de finanțe, se studiază actulmente o statistică asupra veniturilor vămilor în anii 1899-1900 și 1000-1901. ♦ D. Scarlat Vîrzav, directorul Regiei Monopolului Statului, va inspecta zilele acestea fabrica de tutun din Capitală. ♦ Direcțiunea generala a serviciului sanitar, între alte ordine sanitare, pe care le-a dat căpitanului vaporului «Regele Carol» care pleacă astăzi la Constantinopol, este și acela că vaporul va opri departe de țărmul turcesc cu doi sau trei metri iar pasagerii se vor coborî pe țerm prin ajutorul unei punți. Această măsura, a fost luată de serviciul sanitar pentru a feri vaporul de invazia șobolanilor, cari sunt în mare număr în acele părți. ♦ S’a acordat medalia «Bene Merenti» clasa I, d-lor colonel Averescu și căpitan Mărgăritescu. ♦ Comisiunea însărcinată cu modificarea legea pensiilor, a înaintat erî d-luî ministru pelînam,« raportul scu în această privință, ♦ Erî au intrat în porturile noastre următoarele cantități de cereale : In Galați 4 vagoane, în Brăila 42, in Constanța 21, în T.Măgurele. 12. Au plecat , pentru Austria 43 vagoane, pentru diferite alte localități, 24 vagoane. ♦ Ciuma în Constantinopol se crede stinsă cu desăvârșire. De 18 zile, după știrile primite la ministerul afacerilor streine și la serviciul sanitar superior, nu s’a mai declarat nici un caz în Capitala Turciei. Se crede de asemenea că epidemia e stinsă și la Smirna, unde nu s'au mai ivit cazuri no.pt. ♦ Azî, la orele 1i, se va oficia un Te-Deum la biserica protestantă din strada Luterană, cu prilejul aniversarei naștere a M. S. împăratului Germaniei. La acest Te-Deum vor asista toți d-niî miniștri, înalții funcționari, etc. ♦ Ministerul lucrărilor publice, a fost înștiințat de d. Grant că e hotărât să facă un drum de fer care să plece din Odobeștî și să se sue în munții Vrancei, trecând prin văile Milcovului și Nalugeî. Această cale ferată va servi la exploatarea pădurilor seculare. ♦ D. Costa-Foru a cerut ministerului lucrărilor publice să-î acorde concesiunea unei linii ferate de interes privat, care liniea să plece din comuna Moroeni județul Dâmbovița și până la Sinaia. ♦ D. P. P. Carp, ministru de finanțe și președintele consiliului, a cerut direcțiune serviciului sanitar superior ca în interes de serviciu, să reducă numărul inspectorilor veterinari de la 5, la 3. ♦ Erî a sosit în țară un mare transport de tutunuri turcești, cumpărate de regia monopolului Statului. ♦ Consiliul de miniștri, care trebuia să se țină aseară, a fost contramandat, deoarece majoritatea d-lor miniștri au fost reținuți la Cameră până seara târziu. ♦ Marți 16 c., se va întruni comitetul central al asociațiunei generale a medicilor din țară, spre a decide asupra demisiunea d-lui Petrini-Galațî din demnitatea de președinte al acelui comitet. K ♦ D. N. Filipescu, ministru de domenii, pregătește un proiect pentru reorganizarea școalei de agricultură și meserii din Arnăuțești, jud. Ialomița. ♦ Elî s’a semnat decretul cu privire la regulamentul pentru curățenia stradelor, piețelor și curților particulare din orașul Tg.Frumos. ♦ D. N. Andronescu, directorul școalei de la Herăstrău, a înființat pe lângă acea școală o grădină model de pomologie. "' ♦ D. dr. Felix, profesor de higiena la facultatea de medicină din București, se va retrage la pensie pe ziua de 1 Aprilie viitor. D. dr. Pușcaru, fostul secretar-general al ministerului de instrucțiune publică, profesor la Iași, va fi transferat la această catedră.