Universul, ianuarie 1901 (Anul 19, nr. 1-28)

1901-01-15 / nr. 12

(Telegrame particulare ale zia­rului «Universul­») din ediția de aseară pentru provincie) Inelele reginei Londra. 13.— S’a hotărît ca să se lase în degetele reginei splendidele cu inele de dia­mant. Reprobarea imperatoroi Wilhelm Berlin. 13.— Ziarul «Wests­phaelische Zeitung­» spune că, împăratul Wilhelm a repro­bat faptul că Reichstagul ger­man și dieta Prusiei Va fi ri­dicat ședința în semn de do­liu­ pentru regina Victoria. Fixarea funeraliilor reginei Angliei Londra. 13.—E probabil că rămășițele pământești ale re­ginei Victoria vor fi transpor­tate pe mare până la Londra, iar nu până la Portsmouth. Spre a da un caracter mult mai imposant funerariilor, la transportarea pe mare a ca­davrului vor participa, afară , de vasele de război­­ germa­ne, 60 vase de război și en­gleze. In Londra cortegiul fune­bru va fi deschis de ș­ase ba­talioane de infanterie, opt es­­cadroane de cavalerie și o bri­gadă de artilerie. Coșciugul va fi urmat ime­diat de regele Eduard VII, împăratul Wilhelm, regele Leopold al Belgiei, regele Don Carlos al Portugaliei, reg­ele George al Greciei, arh­iducele Frantz Ferdinand, ducele de Aosta, principele Ferdinand al României,­ principele Bul­gariei, toți prinții streini cu suitele lor, precum și misiu­nile străine. Averea lăsată de regina Angliei Londra, 13.— lîessim An­gliei a lăsat o avere de peste 60 milioane livre sterîhege (un miliard 500 milioane).* † † A se citi unduc telegra­me în această privință la Ultima Oră. ---------agraf­a» ..........~ MOARTEA REGINEI VICTORIA TELEGRAMELE ziarului UNIVERSUL din ediția de aseară, pentru provincie proclamația regelu­i în Par­lament Londra. 13. (fi. 11.) «Camera Comunelor». D. Balfour a dat citire proclamației regelui, zb­orul între altele că țara nu va uita nici­odată tot ce regina Victoria a făcut pentru binele supuși­lor săi. D. Balfour a făcut apoi elogiul reginei Victoria, lăudând calită­țile și virtuțile ei. Reposata re­gină române unică în istorie ca regină și ca mamă ; ea era iu­bită chiar de vrăjmașii Angliei. D. Balfour a adresat apoi fe­licitări și urări regelui. El a su­pus aprobarea Camerei un pro­iect de adresă exprimând devo­tamentul Camerei noului suve­ran și încrederea că acesta va menține legile Angliei spre bi­nele și libertatea cetățenilor en­glezi. D. Bannermann a adăugat o frasă aducând omagiu reginei Alexandra. Camera pairilor a votat de a­­semenea în unanimitate această adresă. Serviciu funebru Cowes. 13.­­A. R.) Un ser­viciu funebru a fost oficiat, îna­inte de amiaza, înaintea sicriului, în prezența tuturor membrilor familiei regale. Vase germane la transpor­­tarea corpului reginei Berlin. 13. [A­ R) Opt vase de războiu germane vor lua par­te la parada pentru transporta­rea rămășițelor pământești ale reginei Victoria la Portsmouth. Comf­ltanțele Sudanului Constantnopole, 13. [A. R.) Prințul Burhan Eddin a făcut o vizită ambasadorului Angliei și l’a asigurat că Sultanul ar fi ve­rnit însuși să-și exprime condo­­­leanțele pentru moartea reginei Victoria, și urările sale pentru noul rege, d­acă n’ar fi fost in­dispus. mâna Suț­eșli, umblând cu o pușcă aceasta s’a descărcat, ră­­nindu-l grav. El a fost transpor­tat la spitalul comunal din Brăila. — Tînerul Weismann, care s’a împușcat zilele trecute se află acum mai bine. Gloanțele cari se opriseră în interior au­ fost ex­trase. —­ Mâine are loc întrunirea partidului național-liberal. Se aș­teaptă sosirea aici a d-lui Va­sile Lascar. — Tot mâine meseriașii locali țin o întrunire în sala Danieles­­cu pentru a se consfătui în pri­vința soartei lor.­­L D. avocat Cloni va ține mâine, la orele 8 jum. seara, în sala Rally, o conferință despre «Pesimismul contimporan». — Apele Dunării au scăzut puțin. — Timpul e geros. — In orașul nostru bântue in­fluența. In oraș sunt peste 40 de bolnavi. licigropari de oseminte. — Furt. — «Jurtsmintu­l n­oailor magistrați. — Comerțul de cherestel­ie.—încă, un furt.— Bogăție fără moștenitori. — Maltratare sălbatecă Iași, 13.—Astă­zi 13 ianuarie, implinindu-se 7 ani de la moar­tea arhiereului Irimia Del­iu Gă­­lățeanu, fost director al semina­rului «Veniamin», un parastas a fost oficiat de P. S. arhiereul Canon Băcananul în biserica Go­­liet, iar la cimitirul Eternitatea s'a făcut desgroparea oseminte­lor regretatului om. — "De hoți necunoscuți, s’a furat din buzunarul femeei Rifca Abramovici, o însemnată sumă de bani. — Astă­zi au depus jurămîntul d-niî V. G. Tataru, noul mem­bru al Curței de apel și Cudalbii, noul președinte al trib. secția II. — Se anunță că mari capita­liști din Germania vor sosi în Moldova pentru a contracta mari cumpărători de cherestea. — Servitorul Constantin Du­­mitchi a furat de la bancherul Garfunkel un immer însemnat de obiecte de valoare. Poliția l-a prins și arestat. — Astă­zi a murit în locuința sa din strada sf Andrei banche­rul Leon Fener, lăsând o mare avere. Cum însă numitul e lipsit de moștenitori, nu se știe ce va deveni averea remasă. — Individul Gheorghe Suri­­țeanu din strada Nicolinet a mal­tratat până la moarte pe solia lui. Intr’o stare gravă nenorocita a fost transportată la spital iar sălbatecul agresor a fos dus la închisoare. MsiUran­ee. — Fată de vite.— încercare de sinucidere Galați, A3.—Teodor Smigel­­ski a maltratat grav pe Al. Pét­ea, jefuindu-l. El a fost arestat. — Mocanul Vasile Ștefan a furat O vite de la locuitorul Radu Marin, din com­. Bălani. El a fost prins. — Astă­zi d. loan Ionescu, fost magistrat, suferind de alie­na­ție mintală, s’a pus cu capul pe linia tramvaiului electric, cu gând ca să se sinucidă. Fi­ind observat de un gardist, el a fost îndepărtat și dus acasă. Sinucidere. —Serbarea ani­versării împăratului Wil­helm.—Statistica crimelor.— Epidemie. — Știre sensațio­­nală.— încercare de simuci­­dere.— întrunire publică Iași. 13. — Locuitorul Gheor­­ghe Hubalda, din comuna Car­­piț­î, s’a sinucis spânzurându-se în­ grajd. Causa acestui fapt disperat­e pelagra de care suferea. — Mâine sa va serba în mod impunător aniversarea nașterii împăratului Wilhelm al Germa­niei. La biserica luterană se va oficia un serviciu religios la­­ care vor asista toate autoritățile. La orele 2 va avea loc o recepțiune la consulatul german. — Din date statistice se con­stată că în jud. Iași, s’a comis, în cursul lunei Decembrie, 99 crime. — Ia tîrgușorul Podul Iloaei bântuie cu mare furie epidemia de febră tifoidă. — Știrea despre demisia d-lui Bogdan, secretar general al mi­nisterului de interne, a produs o mare sensație în cercurile con­servatoare de aici. — Tinera femee Frosa Popo­­vici, din strada Păcurari, a în­cercat să se sinucidă din cauza dragostei nefericite. — Partidul național-liberal din localitate, a hotărât ca să țină o întrunire publică, în ziua de Du­minecă 21 Ian­uarie c., în care să combată proiectul de impo­­site al guvernului. Incendiul din Galați Galați. 13.—Un violent incen­diu a izbucnit astă seară în ate­nansele proprietății Ferendino din strada Sf. I­lie. Incendiul continuă­ Serviciul Telegrafic al ziarului „Universul“ Din România Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Amânarea procesului Bala­­ban.—Nenorocire.— Crimă.— împușcat din imprudență.-­­Starea lăderului Weissman: întruniri publice.—Conferin­ță.—Apele Dunăreii.—Tim­pul. Influența Brăila. 13.—La orele 9 s’a în­­ceput din nou ședința și s'a ur­m­at cu ascultarea martorilor, în iumer de 46 , mai toțî au depus în favoarea preotului Balaban. Intre martor, a depus și d. Chr. Sulliolli, consilier comunal, Ale­en Ștefănescu, proprietar, și aju­torul de protopop, care toțî au recunoscut în Balaban un om co­rect.­­ Apărarea a renunțat la ceî-l m alți martori. Procurorul însă cere a­­mânarea procesului pentru a se aduce cu mandat martorii cari a­u­ lipsit. Procesul s’a amânat pentru ziua de 9 Martie.­­ Copilul Gh. Ivan de pe str. Călărași jucându-se pe lângă ma­șină s’u răsturnat peste el o oală cu apă fiartă care l’a opărit. El se află în stare gravă. — In com. Tataru, jud. Ialo­mița, locuitorul Ionică Tudor a dost găsit mort la marginea sa­tului. Cercetările se urmează pen­tru descoperirea autorului crimei. — Tanase Gheorghe, din co­­ min Streinătate Agonia lui Verdi Milan, 13. (A. R.) Buletinul de la orele 7 dimineața cu pri­vire la starea lui Verdi arată că viața ilustrului bolnav se stinge încet. Sporirea flotei americane Washington, 13. (A. R.) Ca­mera reprezintanților a adoptat proiectul cu privire la sporirea flotei cu două cuirasate și done încrucișătoare. RĂZBOIUL AIOLO-BOER Noul lupte intre boeri si en­glezi Londra, 13. (fi. R.) Lordul Kitchener telegrafază din Pre­toria că generalul Conninghan a făcut, în mar­șul său de la O­­lefuntsnek spre sud, 1­7 prizonieri boeri. El a avut o luptă lângă Middelfentein. Comandantul Knox a atacat lagărul boer de la Sîaasebroek; el a făcut câți­va prizonieri și a luat vre-o două­zeci de cai. Detașamentul lordului Methu­en a reintrat în colonia Capului pe la vest, după ce a respins pe boeriî de la Griquuland și de la Kurumann. Englezii înaintează spre nord . Colonia Capului este liniștită. Boeriî, cari fac foarte puține stricăciuni în marșul lor, devin din zi în zi mai populari.­ ­ Giuseppe Verdi.—(Vezi explicația). Telegramele particulare ale ziarului Universul din ediția de aseară pentru provincie Respunsul Țarului la falicitările lui Alexandru și Ferdinand Viena. 13.—In răspunsul său­ la depeșa comună de felici­tare pe care i-ați trimis-o re­gele Alexandru al Serbiei și prințul Ferdinand al Bulga­riei, împăratul Rusiei zice : «Vă mulțumesc din inimă pentru călduroasele voastre felicitări. «Urez din tot sufletul pros­peritate și fericire popoarelor mele slave mult iubite din Balcani.» Agonia lui Verdi Milan, 13.—Azi dimineață a continuat agonia lui Verdi: toată noaptea o mulțime e­­nor­mă a stat pe stradă în fața sufterului în care zace marele compositor muzical, așteptând știri asupra mersului boalei side. Se crede că Verdi nu va mai putea rezista și că va muri azi. Fuga creștinilor de la granița și­ Mun­tenegrului Viena. 13. — Creștinii din Praga, la g­ranița Muntene­­grului, fug fiind amenințați cu moartea de către maho­medani. Muntenegru cere Porței, ca să trim­eată acolo trupe, întru apărarea creștinilor. Politica noului rege al Angliei Viena, 13. — Politische Cor­­respondenz publică telegra­me din Londra, Paris și Italia și cari asigură toate că prin moartea re­ginei Victoria nu se va schimba nimic in situația politică a Europei, căci noul rege al Angliei E­­duard VII , tot așa de iubitor «le pace ca și de­functa lui mam­ă, regina Victoria. Intre Franța și Anglia există acuma numai o sin­gură chestiune, care ar putea duce la un conflict Se speră insă că și acest conflict se va aplana și că pacea nu va fi tur­burată: îndrăzneala burilor. — Kissener in primejdie Londra. 13. — Boerii au în­cercat să facă se deraieze lângă Balmoral un tren ce mergea spre Middleburg și în care se afla lordul Kitsener și multe trupe.­­Trenul a suferit stricăciuni, dar nimeni nu a fost rănit. Burii au fost respinși­ cu pierderi mici. Poarta și reclamațiile Rusiei Viena. 13.—Se telegrafiază din Constantinopole către «Po­litische Correspondenz» că sferele diplomatice, bine in­formate, nu cred că reclama­­țiunile Rusiei în privința ja­furilor kurzilor la granița Armeniei și relativ la ataca­rea consulului Rusiei din Erze­rum să poată hotărî Poarta ca să pedepsească pe vinovați. Incidentul se va putea deci prelungi foarte mult timp. Pelerini bosniaci la Mecca Viena. 13.—Din Saraievo se anunță că 50 bosniaci moha­medani din localitate au­ ple­cat în pelerinagih la Mecca, la mormîntul profetului ior Mohamet. Desacordul Puterilor în China Londra. 13. — Agenția tele­grafică americană «Laffan bu­reau» din New-York anunță că Japonia, Statele­ Unite și Ru­sia pledeau­ pentru cr­ear­ea principalilor răspunzători în masacrele din China. Celel­alte Puteri însă cer capetele lor, ca prima condiție pentru retrage­rea trupelor internaționale din China. Desacordul Puterilor e din nou­ foarte grav în ce privește China. Comentarii asupra noului guvern bulgar Berlin. 13.—Ziarul «Koelni­­sche Zeitung­» comentând mo­dul cum s’a format noul ca­binet bulgar, spune că el nu reprezintă soluția sperată. Ziarul citat prevede o epocă de agitație în Bulgaria. Im­peratul Wilhelm feld­mareșal Londra, 13.— Regele E~ «heard VII și mințit pe îm­­­pei­ rttul Wilhelm al Ger­maniei feld­mareșal al a raialei engleze, drept re­cunoștință pentru dragos­tea ce o purta E »speratul bunicei sale, regina Vic­toria și pe care o are pen­tru mam­ă-sa, văduva îm­părăteasă Victoria Au­gusta, împăratul Wilhelm a conferit azi dimineață în Osborne cu ministrul­ afa­­cerilor străine al Engll­e­­zei, lordul Lansi­owne. Atentatul contra regelui Spaniei Paris, 13.—iîlu Madrid se telegrafiază, că ziarul Li­beral de acolo asigură că s’a tras un foc de revol­ver In contra reginei­ re­­gente Maria-Christina, in timpul când ea se plimba cu copiii săi pe o barcă în lacul parcului Casa del Campo de lângă Madrid. Bwi­ng in care se afla regina-regentă cu copii săi, printre care și tînă­­rul r­ege Alfonso, a fost găurită. Ș­ase gardieni ai par­cului a ăi fost licențiați. Atentatorul a dispărut Nici unul d din membrii familiei n'a fost atins. Paris. 13. — Din Madrid se telegrafiază că, cu toată des­mințirea oficialelor, atentatul din parcul Casa del Campo, lângă Madrid, este adevărat. Se crede că focul a fost tras în contra regelui. Manifestația primaților americani Londra, 13. — din New- York se telegradază, că primând­u se acolo a re­fuzat să arboreze drape­lul de doliu pentru moar­tea reginei Victoria. Mulți alți primari «din Statele­ Unite americane aăi imitat pe primarul din New-York. n­aui» austriac Viena. 13. — Societatea de navigație maritimă «Lloyd» austriac a h­otărît reluarea curselor sale în Orient ca de obiceiü. Dar nu va ating­e Constanța până la un nou­ ordin, întoarcerea Țarului in Petersburg Berlin. 13.—Din Petersburg se telegrafiază, că Țarul­­ și Țarina au fost așteptați la gară de întreaga familie im­perială. Țarul avea o înfățișare foarte bună. Din causa doliului pentru regina Angliei serbările au fost suspendate, cu toate a­­ceste stradele au fost deco­rate și s-au făcut mai multe arcuri de triumf. Țarul și soldatul evreu­ Viena. 13.—Din Petersburg se telegrafiază, că Țarul a de­corat pe soldatul evreu­ Blu­menfeld din Varșovia, care cel hitlih a plantat drapelul ru­sesc, sub focurile chinezilor, la Mukden în Manciuria. Testamentul lui Verdi Milan. 13.—Agonia lui Ver­di continuă. El a lăsat un testament or­donând funerarii simple în zorii zilei sau­ seara la apu­sul soarelui. Să fie înmormân­tat de două preoți și la căpă­tâiul său­ să se pună o cruce. El oprește ori­ce fel de de­monstrații obicinuite de doliu. Declarația lui Buelow Berlin. 13.—Cancelarul Bo­lota a declarat că taxele deva­­mă pe grâul străin importat în Germania, vor fi majorate. Luptele sângeroase ale kurzilor Viena. 13.— «Politische Cor­respondenz» primește din Con­­stantinopol știrea că bande de kurzi au dat un asalt asupra comunei armenești Șușmanek de lângă Sassun, dând foc mai multor case și jefuind. In lupta ce s’a deschis trei kurzi au fost omorîți, dar ar­menii au fost nevoiți în cele din urmă să fugă. Bandele de kurzi au jefuit apoi comuna Kegașen. Arme­nii au fugit de groază. Kurzii din Sersandjac s’au divisat în două tabere vrăj­mașe. Luptele sunt sângeroase-Foamete îngrozitoare în China Roma. 13.—Episcopul Col­­belt din Scensi, "nordul Chi­nei, scrie că foametea este te­­­ribilă. Mulțime de oameni mor de foame. El cere ajutorul Europei. O conferință despre China Roma. 13.—Din Veneția se telegrafiază, că părintele Ge­renda, care a asistat la ma­sacrele din China, a ținut o conferință, spunând între al­tele că boxerii au masacrat 200 copii în casa misiunei catolice. „Sfârșiții! Lumea“ !'MUmm €$rui TELEGRAMELE ziarului UNIVERSUL — sosite în timpul n­opței — Declarația lui Buelow Berlin, 13. (fi. R.) «Camera deputaților». D. de Buelow a de­clarat că guvernul recunoscând împrejurările grele în care se găsește agricultura și dorind să îmbunătățească situația ce a ho­­tărât să protejeze produsele agri­cole sporind taxele vamale. Pri­ințul moștenitor al Ger­maniei în Fugh­l­ra Londra. 13. (Ă. R.) Prințul moștenitor al Germaniei a sosit la Port Victoria și a plecat la Portsmouth unde se afla și îm­păratul Germaniei de azi dimi­neață. Se asigură că marchizul de Landsdowne va fi prezentat, în momentul când va fi primit de rege pentru a-i prezenta raportul împăratului Ger­maniei. Audiența va avea numai un caracter de ceremonie. Succesul b­derilor Capetown, 13. (A. N­.) Boerii au aruncat în aer drumul de fer lângă Fourtenstreams și au luat un tren militar. 20 de oameni de poliție înrolați de curând sau predat țară resistență. Karul Serbiei pentru Hoge Niș. 13. (A.­­J.) Scupcina a adoptat o propunere autorizând guvernul să depună un proeet pentru a se oferi Regelui pose­siunea părței de la sud-vestul minelor din Majdanpek, apar­ținând statului, ca o dovadă a devotamentului poporului sârb pentru Majestatea Sa. Luxemburgului a fost asasinat cu un glonț de revolver. Glonțul­­ a trecut drept prin inimă. Apoi asasinul și a tras un glonț­ în cap, murind pe loc. Asasinul se crede a fi fost nebun. Starea văduvei imperătese a Germaniei Viena, 13. — Principesa So­fia, moștenitoarea Greciei, a sosit azi aici. Ea va continua mâine vo­iagul șeii și va merge la Cron •­berg, unde se află augusta­­ mamă, văduva împărăteasă Victoria, a cărei stare este foarte rea. Agonia lui Verdi Roma, 13.—Verdi resistă în­­tr’un mod miraculos. Telegramele particulare ale ziarului »Universul» — sosite în timpul nopței — Suveranii Rusiei in Anglia? Londra, 13.—Deși «Agenția Reuter» crede a ști că Țarul și Țarina vor asista la fune­raliile reginei Victoria, totuși această știre nu este confir­mată încă în mod oficial. Noul defraudări în Berlin Berlin. 13.—La filiala băn­­cei de credit a Germaniei cen­trale s’a descoperit o defrau­­dare de 200.000 mărci. S’au făcut două arestări. O nouă izbândă a baarilor Londra. 13. — Știrile rele ce sosesc din­­ Africa, «ie Șnd, produc nici o impre­sie pe albîi». Cen «Isis urmă știre din Capetown, care a impre­sionat profund spiritele de aici, anunță că boem­î a îi aruncat un aer cu di­namită locomotiva unui tren militar lângă Four­­tenstreams, apoi au pus stăpânire pe tren făcând 49 de prizonieri englezi. Agonia uimitoare a lui Venni Milano, 13. — Agonia lui Verdi continuă. Ea prezintă caracterele catalepsiei. Fața lui Verdi este foarte colorată. Medicii spun că acesta este un caz absolutamente nou. Kitchener în pericol de a fi prisonier Roma, Id—Ziarul Tribuna de aici apărut astă-seară, are o telegramă din Ca­petown, spunem­ că boe­rii au­ atacat și uu­ răs­turnat uin tren, lângă Mid­dleburg, în care se afla generalisimil englez tili­­ebener. După o luptă disperată a englezilor, boerii au fost respinși, dar gene­ralisimul Kitchener a fost in­ pericol de a cădea pri­zosi­er al boerilor. Serbia în contra Austriei Viena. 13. — Cercurile poli­tice de aici sunt foarte surprinse de limba giul antiaustriac al ziarului oficial al Serbiei. Asasinarea unui guvernator Paris. 13. — Ziarul «Le Temps» primește din Arlon o telegramă anunțând­ că gu­vernatorul provinciei Luxem­bourg, Orban de Xivry, a fost asasinat. Asasinul s’a sinucis. Asasinarea guvernatorului Luxembur­gului Paris, 13. — Din Arlon se telegrafiază ca guvernatorul Agonia durează încă, Moartea lui Verdi (Telegramă particulară urgentă a zia­rului «Universului») Roma, Duminecă, 14 Ianuarie. (­Plecată la orele 3.45 dimineața sosită la orele 6.20). —O tele­gramă din Milan anunță, că după o lungă agonie a murit astă-noapte acolo ilustrul maestru Verdi. SVesti. Această telegramă ne-a sosit când o mare parte din ziarul nos­tru era deja tipărit.­ ­1­ Gmseppe Verdi Celebrul compositor italian Giu­seppe Verdi, s-a născut la 9 Oc­­tombre 1813, la Roncole, nu de­parte de Parma. Prima instruc­țiune musicală și-a ptimit-o de la 1833 în conservatorul din Mi­lan. In anul 1839 debuta cu musica la melodrama «Oberto, conte di San Bonifazio» și-și puse temelia reputațiunei sale la 1841 prin o­­pera «Nabucorlonosor»,după care urmară altele, cari se jucară pe toate scenele mari din Europa. Cele mai plăcute sunt: «Emani» (1844); «Attila» (1840); «Macbeth» (1847) ; «Rigoletto» (1851); «Il Trovatore» (1853) ; «La Traviata» (1852); «Un ballo in maschera» (1859); «La forza del dest­ino» (1862) ; «Don Car­los» (1867); «Aida» (1870) și «Othello» (1871). Maestrul Verdi și-a câștigat o reputațiune universală. ---------la s» im­n»— —­« Atragem atenți­unea cititorilor noștri asupra numțului «Gratis la Pa­ris, Viena și tiomu, non­ abonament la «Universal» cu promis estra­ordinare de pe pag. St. Tutic, Spietaesis și Baluri Teatrul !Vs» tiomis .—Astăzi Du­minecii, 14 Ianuarie, orele 2 p. m. se va juca Do’n Wugmistru, come­die în 3 acte și un tablou de d. C. Grigoriu, iar la orele 8 seara ,,Ho­­țil‘o tragedie în 5 acta de Schiller. Atheneul Român. — azi 14 Ianuarie și Miercuri 17 Ianuarie, ora 8 și jum. seara. D. profesor Grigore Tocilescu, va ține în folo­sul l­igei Culturale, două conferințe : «Reliefurile Columnei lui Traian și ale monumentului de la Adam Klissi cu 300 proiecțiuni». Prețurile pentru ambele conferințe vor fi : Loja rangul I, 12 lei ; loja rangul II, 8 lei ; stalul I, 2 lei ; stalul II 1 lei.­Biletele se găsesc de vînzare în localul Ligei Culturale, calea Vic­torie­i 122 (lângă Biserica Albă) de la orele 8—12 a. m­. și 2—8 p. m., precum și la Ateneul Român, iar în seara conferinței la casa Ateneu­lui. Sala Mitică Georges­cu. Teatru de varietăți. Debutul Miss Sidney, La Monte și a altor nouă artiști. Circul T. V­ va SisteU.—Azi mare reprezentație cu­ program nou și variat. Sala Băilor Floriei. — So­cietatea „Curtea de Argeș“ al cărei scop este înzestrarea cu unelte a ti­nerilor meseriași români, va da un bal, în seara de 17 ianuarie curent. Va fi una dintre cele mai frumoase petreceri din iarna această. Biletele se găsesc la casierul Societate!, d. Andrei Ioan, str. Belvedere 12, Sala Filison. — Sâmbătă 28 Ianuarie, Societatea funcționarilor de bancă va da un bal, in 10103111 societăți î. începutul la orele 9 seara. Prețul unui bilet de famine 10 lei. Cafe­a în France.—în fie­care seară concert dat de capela de dame Messerschmied! din Viena. NUMAI CU UN SINGUR LEU!! se procură diferite MĂRFURI în VALOARE de IV u­n Fî ca MANUFACTURA, HAINE, BIJUTE­­III lIM­BII, GALANTERIE, MÂNUȘI, LINGE­RIE, PĂLĂRII, INCALTEMINTE pentru DAME, BARBAȚI și COPII, COLONIALE, LEMNE de FOC, Fierărie, Sticlărie, Librărie, Articole­­de Muzică, Articole pentru Mbit:«rt. etc., de la cote mai principale Magazine.— Deslușiri la VE­CHEA AGENȚIE UNIVERSALA ITALIANA, str. Regală 11, București.—Telefon. Un fapt interesant De la corespondentul nostru din cantonul, Thurgooic­ (Elveția) Gând o persoană tîneră încă își pierde sănătatea și cade într’o slăbiciune care inspiră îngrijiri serioase rudelor sale, fie­care se mâng­e reciproc că pe atula timp cât uia­ există încă viața într’un corp miner, mai este speranță. Dar după ce a depășit cine-va vîrsta de 60 de ani, boii de tot felul, o slăbire generalăi rebelă ori­cărui remediu au distrus toate Lulelele corpului, se conservă puțină speranță, fiind-că nu se bizue nimeni să redea unui sânge scăpătat vigoarea din anii trecuți, in adevăr, de­oare­ce el singur este sprijinul vieței, prin ce pu­tere să o prelungească cine­va, prin ce mijloc să o facă sa re­nască? Iată problema ce s'a re­zolvat cu Pilulele Pink, puter­nicul tonic al nervilor, regenera­torul admirabil al sângelui. Exemplul d-nei Lissete Dfissil Obergonlershofen din Weinfel­­den, din cantonul Turgovia (Elve­ția), va putea sa convingă pe ori­cine despre adevărul celor zise mai sus. Unul din copii d-sale ne scrie : «Cu­ o vie plăcere aflăm vin­decarea așa de repede obținută de mama noastră în urma între­­buințărei Pilulelor Pink. Membrele i-au recăpătat o forță mare, ea suportă mai bine ali­mentele, ceea­ ce de mult nu pu­tea să facă, și poate să se ocupe cu unele lucrări de ale casei. Asta,­e cu atât mai surprinzător, cu cât are astă­zi Gi­anî și su­ferea de 15 anî. Cei ce au vezut-o numai acum trei luni, sunt uim­ițî de a o ve­dea deja însănătoșită și așa de zdravănă». Pilulele Pink, e un lucru sta­­bilit, dar tinerilor forțele pe cari au fo­sți și bătrânilor le re­dau o parte din forțele pe cari le-au perdus. Anemia, ch­lorosa, neurastenia, reumatizmele și toate boalele provenite dintr-un sânge slăbit sau sleit vor fi tratate în mod eficace cu Pilulele Pink. Pilulele Pink, a căror formulă a fost aprobată de direcțiunea sanitară română, se află de vân­zare la toate farmaciile și dro­­gueriile din țară, cu prețul de lei 3.50 euria sau 17.50 șease cutii. Depozite la drogueriile Ilie Zamfirescu, strada Academiei­i, la F. Bi­us, bulevardul Elisabeta (Palatul băilor Eforiei) și la­­ Economu­l C­in strada Șelari No. 4, București. ■­­ .........— »-»-«-»■----------—— 4 Calendare 70­0. 1 calendar american cu foi zil­nice. 1 calendar de perete frumos, ilustrat, în 6 culori. 1 calendar portativ. 1 Almanach al «Universului», un frumos volum cu 132 pagini. De vînzare la Administrația «Universului». Pentru provincie a se adftoga 20 băni pentru porto. Au Boo Gout b­ucurestî Pentru a­­i plăcută clienților noștri din Capitală și provincie, care n’afi putut profita de avan­­tagiile vintelor noastre speciale de Mănuși, organizăm cu con­cursul domnilor Perrin Frè­re­s, manufacturiștî la t trei so­­­ale, o nouă vînzare excep­ționala de URÎ PEREIN Această Primă Marcă fă­ră rival, celebră în lumea întreagă, se va vinde în ma­gazinele noastre CU PREȚURILE DIN PARIS ■ ciie vreau, cu trei timpu­l I,asf,n'î presiune,*> «ifî «UIUîji albe, negre și lori pentru Domne dhc vreau, catitatea Aff.“, s. o­j garantații. 3 nasturi, r. *­k ,TSIUIUȘI a)ije,perle, negre și * culori pentru D-na ch­e vreau forma unu­ M r>­n­c«S(luetar dar lungime«­­ A­lUd îl U Șl 4 nasturi, albe și cu­lori pentru Doamne circ vreau, culori, MănușVff.;„țȘ­if.f’2.S)5 luiă poțiuni ietile piele tăbăcită ade­l(«nucîvârât i7/c I'rw,nas­ K |țA 1VSii 1111ȘI.url­ (;oric­e domni^ calitate garantată Mare Susees al Sesonulni Cape Sutede pentru doa­mne și domni, dublat cu mătase fină și nas­­turî presiune . . . 7.50 Mănuși Suede, culori fine, lungime 10 nas­turi, forma M­usque­tar 4.25 Mănuși pentru l­alurî,­ Serate și Teatru Mănuși speciale pen­tru Sport CATALOGUL cul­orilor și pvețurilor se trimite fran­ce in­ cerere. M­ ­ă­ fsă­torițî — Pe ziua de 13 Ianuarie — Alexandru Milicescu cu d-ra Ște­fana Popescu, C-tin C. Maieanu­ cu d-ra Aneta G. Angelescu, C-tin L. Grigoritză cu d-ra Lucreția P. Geor­­ges cu C-tin Enulescu cu d-ra Iuliana S. Mate, Floria Ion cu d-ra Floarea C-tin Vasile,­­Nicolae Costache siu Irimia cu d-ra Maria N. Valianu, Ion Marin St. Babă cu d-ra Paras­­chiva Gh. Draga, Sarchiz Avedis cu Maria Gr. Nicolae, Petre Vasile cu d-ra Angelina Teodorescu, loan Andrei Bayer cu d-ra Teodora I. D-trii, Miron, M. Suci cu d-ra Ana Teodor Diac, Ion Velciu cu d-na Rada (Rulița) 1*. Gheorghe. Născuți și Morți — Pe ziua de 13 Ianuarie — Născuți 26. Morți 29 adică : Dinca Dumitru Matei 35 ani, Eman­oil Leopold Fa­­bini 66 ani, Nicolae Maria Văduva 3 ani, Ștefana Grigorie Nicolescu 3 săptemâni, Ioan Dam­ian­escu senator 59 ani, Ioana Ion Papete 25 ani, Ghiță 75—85 ani, Ioniță Ionescu 83 ani, Mihalache Lăzărescu 74 ani, Ecaterina Alexandrescu 25 ani, Ște­fana D-tru C-linescu 48 ani, D-tru Gheorghe 45 ani, Josef Rosenzweig Marcu David 24 ani, Nicolae Angh­ei Nicolae 2 luni, Maria Ion Buznea Angh­ei C-tinescu 32 ani, Maria I. Zalarin 58 ani, Samuel Goldenberg 2 jum. anî, Eminia Niță Ion n. m., Nae D. Popescu n. m­., Christache Radulescu 60 ani, Ilie Mărgineanu 4 luni, Costache Vasile 75 ani, Maria Vasilescu 75 ani, Floarea Simion Popovici 60 ani, Miliade Apostol 45 ani, Iordache Chitu 55 ani, Niță Iancu 40 ani. SĂNĂTOSUL MEDICO CHIRURGICAL Dr. St. Olchowski Calea Călărași 16, București Cu începere de la 15 Ianuarie a. c. desch­ide o secție specială de faceri sub direcțiunea d-lui Dr. K­ristodorescu, mamoșul Ca­­pitakii. Parluroensele pot însă a­­vea ori și care alt medic. 3170 Dr. B. B­­u­culescu fost iutern și medic șef­ C­o­sfin­sii Membru al societatei de Stoma­­— lologie din Paris — Specialist în Dentistică și Boale de gură București. 12 Bulevardul Carol 3169 ftQnffá 15.000 iei hi-Ww potecă în mo­ șie fu­ra nici o sarcină, a­ se adresa Popa Tatu 69. M. N. Re arendat iÂT’lS Ma­riuța, plasa Mostiștea, județul Ilfov, în întindere de 1800 pogoane. Detalii și condițiuni de la : D-i. Popp, Moșilor 91 și căp. Brezoianui. Teilor 126. 3110 Kei­lar Flesh! Predă secțiuni de Piano și de limba iUUisimt A se adresa în scris, str. Șelari No. 7. 3119 Numai cu M­­ied! Numai cu UN singur LEO se pro­cu­ra ori­ce fel de mărfuri în valoare de Ții Lei ca: articole de Manufactură, mă­runțișuri, stofe, lingerie pentru băr­bați și dama, Coloniale, Articole pentru militari, Semne de foc și tot felul de obiecte și articole necesare ps aleso după îndeplinirea unor con­­dițiuni. A se adresa la Vechea Agen­ție Universală Italiană, strada Re­gală No. 11, București.—Telefon. 3155 CEL MAI IEFTIN DENTIST este Akmnim kmim — A JLe­ un dinte — Strada Carapin­cauu IVo. 1­­ Intrarea prin strada Sf. Ionici­ 3158 Cotiflon w’ lare asord ^ tioient 31610. Djabourov P â ][TD ] Tî mered adresa ila 1 SArk 11 mea în acești ani de criză. Strada Popa-Tatu No. 100, în fundul curței, la vechiul și cunoscutul reparator de galeși și șoșori în felul cel mai nou cu o experiență îndelungată. Se ga­rantează­ soliditatea. Cine tree Bani cu imprumu­­tui l­ijsoiicî asu­pra moșiilor sau caselor, ori-ce su­mă cu dobânda mică, cina are bani­,suîi b­onuiri du da! cu im­­­prim­nturi pe bipoteci sigure, să se adreseze fără nici o plată la ve­chia Agenție (Jurves­sală Ita­lians), strada Regalăî­ n­. 1 I Bucu­rești. Telefon. 3162 Dr. V. Ghristodulo Specialist în ROALF. de' MfilE' Consultațiuni da la orele 1—3 p. t » Caîes» laconeS No. 13­3164 Dr. Eracli Sterian Medic al Eforiei Spitalelor civila Tratează cu succes Boals vii,unic (piept, stomac, rinichi), de copii și femei Vindecarea sigură pentru toate secrete CosuUalianî de la orele 4—7 seara C*ilea Rah­ove­i SO a 123 Dr. Th. Bastaki Fost profesor de Universitate și me­­dic-șef al Spitalelor din­­­ucurești Se ocupa in mod special de % FACERI și BOALE de FEME! Consultațiuni de la 1 la 6 p. m. Slt. domnița An­astasia, si lagazinul de Pălării F. M­ARII­N si fondat la 1231 S sor î. Constantinessu 32 CâLSA VICTORIEI 32 ----BUCUREȘTI ----­In Lol­il’truna în curen­ții­ iupiler. SPECIALITATE DE JOBENE Căciuli de Loutru și As­­tragan. io.—3026 • DINȚI Pentru cei cu puține mijloace Extragerea, Piumtuirea Paserea Dinților Artificiali Toate fii «­ft d­urel­e LA OI41-CE OUA A ZILE­I în POLICLINICA tt­r­isful BAUb­ERGEil STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 între Hotel Londra și gr. Sf. Gheorghe Prețurile Policlinicei sunt cunos­­cute ca cele mai mici. XL~n‘ 3

Next