Universul, ianuarie 1901 (Anul 19, nr. 1-28)
1901-01-14 / nr. 11
ANUL XIX, Mo. 11.— DUMINECA, 14 IANUARIE 1901.- Principesa Victoria Mary de Teckl, principesa moștenitoare a Angliei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1901 OluIlIOX Sâmbătă, 13 Ianuarie.— L-ui Ernai și Stratonic Catolic Sâmbătă, 26 Ianuarie.—Policarp Soarele răsare 7.28 . apune 5.58 .um « «>» ■» București, 15 ianuarie. REFORMA ADMINISTRATIVĂ încă de acum câteva vreme, ziarele oficioase ne-au vorbit și ne vorbesc despre întențiunea guvernului de a reforma administrațiunea propriu zisă. Ar fi vorba sa se suprimez posturile de subprefecți, înocuindu-se acești funcționari cu un număr neasemănat mai mic de inspectori județeni; ar mai fi vorba ca comunele rurale, cari actualmente dolesci de lipsa de resurse din cauza misiunii lor, să fie numite considerabil, pentru ca astfel sa aibă mijloacele necesare unui trai administrativ convenabil; în sfârșit, ar fi vorba ca primarii comunelor rurale "să fie desărcinați' de toate delegațiunile puterii centrale, 'care îi zdrobesc astăzi, lărgându-li-se numai îngrijirea intereselor pur locale, iar notarilor comunali să li se sporească atribuțiunile și răspunderea, creându-li-se în acelaș timp o situațiune materială mai bună. Din toate cele publicate până acum de ziarele oficioase asupra proiectatei reforme adjministrative, nu ne-am putut încă forma o idee precisă despre cuprinsul acestei reforme. Suntem clar în neputință de a ne spune părerea și de a judeca criticele ce deja s’au formulat pe ici pe colea. Zvonul ce s’a făcut însă în țară, a îndemnat pe mulți [Cititori de ai noștri, mai ales [dintre cei cari trăiesc la sate. Să ne comunice observațiunile reflexiunile lor asupra acestei materii. Ne îndeplinim o datorie supunând dezbaterii publice observațiunile cele mai importante din bogata corespondență ce am primit de când s’a deschis chestiunea. Incontestabil că, din punctul de vedere formal, adminilistrațiumca comunelor rurale ,se va îmbunătăți—zice unul Ii din corespondenții noștri. i Prin mărirea comunelor, va pțncepe o viață mai vie în satul de reședință al comunei;00 vor câștiga însă celel alte sate din comună? Acestea,și dacă nu vor pierde ceva, față cu actuala stare de lucruri, dar desigur nu vor câștiga ».nimic. Școala și biserica din centrul comunei vor fi neapărat mai bine îngrijite, dar lcuitorii cătunelor nu vor splfti nimic din aceasta. Pri 1 Din Franța (Coresp. part. a ziar. Universul) Paris, 9 Ianuarie. Legea congregalimților și presa Presa liberală, cu toate că recunoaște elocința și sentimentele contelui Mim, aduce mari elogii discursului pronunțat de primul-ministru Waldeck-Rousseau cu ocazia discuției legei asupra congregațiunilor. Ziarele liberale lauda mai ales strălucita descriere făcută de Waldeck-Rousseau asupra stărei morale a Franței la descinderea noului secol, în care revoluția și rezultatele sale sunt atacate din toate părțile obligând a se lua în apărare și mai ales a se smulge congregațiunilor acea educație retrogradă pe care ele o infiltrează în tînera generație. «Gaulois» întitulează articolul Un orator și un avocat și,dupa ce laudă ei vcința contelui Mun «incomparabil de când Lacordaire și Montalembert au dispărut din lume» observă că i-a răspuns «avocatul cauzelor civile». «Gaulois» speră că afișarea discursului lui Waldeck Rousseau va arăta francezilor cum Republica știe să respecte libertatea cugetărei, conștiinței și învățămîntului. Un grup de deputați catolici a Dura cui sare și aci la Paris s’au făcut mai multe experiența cu cura de sare la bătrâni, cari au dat până acum cele mai bune rezultate, tot așa de bune ca la New York, Boston și Cambridge. La unii bolnavi, după cum anunță «Art Medical», s-ar fi obținut fenomene însemnate, prin injecțiile cu clorura de sodiu. Peste câteva zile se va face raportul către Academia franceză de biologie cu privire la experiențele prin clorura de sodiu și clorura de potasiu în institutele profesorilor Bouchard și Doucet. Publicul se pasionează foarte mult asupra acestor experiențe. Oăraimi orifiilă Nicolas Romain nu fusese fericit în căsătorie, se spune, din cauza relei purtări a soției sale, și de aceea fusese silit să ceară divorțul, lucru care făcuse să sufere mult. Nevasta lăsându-l la Marsilia, se dusese împreună cu fiica ei, în vârstă de 23 ani la Arles și se pare că în acest orășel, cele două femei nu duceau o viață cu totul exemplară. Ei erau în proces de divorț, când alaltă era fata, mama și fiica se aflară față în față spre a iscăli un contract de vînzare al unei case, și,pe când se reîntorceau de la notar, au trebuit să facă o bucată de drum împreună. Romain, care mergea tăcut după cele două femei, scoase din buzunar un revolver și trase două focuri asupra soției sale, rănind-o la cap și la spate și omorând-o imediat; apoi zăpăcit de strigătele disperate ale feței se aruncă asupra corpului victimei lui, și o desfigurează cu totul dându-i loviturî cu tocurile ghetelor. Luând-o la fugă, se învârtește ca un nebun prin câmpurile învecinate și apoi cuprins, de remușcare, se reîntoarce la locul unde comisese crima și-și sboară creerii. Brutus. UN PROVERB PE ZI Nebună e oaia care se spovedește lupului. (Spaniol). .... «m «g 11 Scrisorile lui Bismarck Siedrow, 1 Iulie 1866/rugă inimioară. Azi am plecat din Reichenberg și am sosit acum aici, întreaga călătorie a fost primejdioasă și sunt vesel că n’am nici o răspundere pentru aceasta. Austriacii, dacă ar fi trimis cavalerie din Leitmeritz, ne-ar fi făcut prizonieri împreună cu regele. Din nefericire Carol, vizitiul, a căzut de pe cal și acum se află în spital. Peste tot locul întâlnim numai prizonieri, cari se urcă peste cifra de 15.000. Trupele noastre au luat era, într-un asalt cu baioneta, localitatea Jilsohin. Generalul Tümpling a fost grav rănit la șold, dar nu mortal. Căldura e grozavă, iar aprovizionarea se face cu anevoe. Trupele noastre suferă de oboseală și de foame. In țară aici nu se văd urme de războiu, decât câmpurile cu grâne călcate. Oamenii de aci nu se tem de soldați, ci stau cu femeile și cu copiii, îmbrăcați în haine de sărbătoare, la porți și ne admiră. In Trautenau locuitorii au omorât 20 de soldați muzicanți de ai noștri, nearmați, cari după plecarea regimentului lor rămăseseră acolo, îndărătul frontului. Criminalii au fost predați tribunalului de războiu. La Münchengrätz, un fabricant de spirt a ademenit în pimnița de spirt 26 de soldați de-ai noștri, ia îmbătat și apoi le-a dat foc. Castelul Siedrow e proprietatea prințului Rohan, pe care îl vedeam zilnic la Gastein. Rămâi cu bine, salută pe copii și pe oaspeții noștri . D-zeu să ve păzească pe toți. Al léü credincios, De B. măria va avea un aspect mai civilizat decât are astăzi, dar puțin vor beneficia din aceasta cei ce nu vor locui în satul de reședință. Nici în privința poliției, nici în privința facerii și întreținerii comunicațiunilor mărirea comunelor rurale, așa cum e proiectată, nu va putea aduce cel mai mic progres, deoarece, după reformă, ca și înainte, țăranii vor rămânea tot așa de risipiți cum i-a lăsat regimul clădii. După o serie de considerațiuni asupra vechiului regim al proprietății rurale, corespondentul nostru adaogă: O reformă adâncă a stării de lucruri de la sate s’ar face numai atunci când s’ar concentra așezămintele țărănești, cum s’a făcut în toate părțile și chiar în cursul primei jumătăți a veacului XIX în unele țâri vecine. Răzlățiți de regimul feudal pe întinderi de pământ prea mari, țăranii au fost siliți să se concentreze în anumite locuri, formând sate mari, lesne de administrat. Negreșit, o așa de adâncă reformă ar întâmpina multă rezistență atât din partea țăranilor, cât și din partea marilor proprietari. Dar tot în asemeni condițiuni s’a făcut ea și în alte părți; și alt leac serios nu e, pentru însănătoșirea actualei stări de lucruri. Ori ce s’ar zice, vederile onorabilului nostru corespondent sunt originale și meritați să fie cunoscute. In articole viitoare vom rezuma părerile altora dintre cititorii noștri. luat inițiativa de a face o lista de subscripție pentru afișarea discursului d-lui Mun în toate departamentele spre a răspunde la decretata afișare a discursului lui Waldeck-Rousseau. Atentatul contra lui Deschanel D. Wallès, judecător însărcinat cu instrucția procesului pentru atentatul contra bătrânului profesor Deschanel,a interogat erî pe Nakinka, vărul d-rei Vera Gelo, care a descris-o ca mistică și dezechilibrată. Prin ajutorul razelor Roentgen s’a putut constata că glonțul care a lovit pe Zelenine—fata rănită de atentatoare,—se află la înălțimea celei de a doua vertebre dorsale, ceea ce ar explica paralizia parțială, care împedică pe nenorocita fată să miște brațul. Aseară sărmana era mai bine și se speră ca ea să fie salvată. In noul interogatoriu la care a fost supusă, atentatoarea a avut aceeași atitudine pe care a avut-o după arestare. Ea a declarat că a fost înșelată de fatala asemănare dintre profesorul Deschanel cu un bătrân care o ultragiase. Ieri judecătorul de Vallas a permis vărului d-reî Vera Gelo de a-i vorbi, dar ea nu vroit să -i spună nimic. Verulei i-a oferit serviciiile sale dar ea a răspuns cu bruscheță : — Mulțumesc, nu am nevoe de nimic. — «»■»....... ..... Prințul cămătarilor AtupciDhoal (loun Loî pe court, la știri prin poștă» moartea prințului cămătarilor, iată amănuntele pe cari le găsim în ziarele streine ce ne-au sosit erî . Ziarele engleze dedică lungi articole necrologice în memoria cămătarului Sam Lewis, care a murit in vîrstă de 63 ani, lăsând o avere enormă. Sam Lewis împrumuta regulat banii lui cu 60 și chiar cu sută la sută , și clientela lui era toată compusă din tineri risipitori din aristocrație, din cari mulți, neputând menține obligațiile lor, și-au sburat creerii. El era un jucător înfocat și adesea se ducea la Monte-Carlo, unde odată a decavat Banca. Cu această ocazie el a împărțit la săracii din Marsilia jumătate din câștigul säu. El posedă cei mai frumoși cai din Londra și numărase vila Ladyi Cowley la Woodside. A murit în urma unei boale contractate cu ocazia triumfalei primiri a lordului Roberts la Londra. De aceea se poate spune că și prințul cămătarilor — englezii îl numeau mai modest moneislender—e o victimă a resboiului din Transvaal. Iată ce scrie un ziar despre dânsul: «Lewis a lăsat o avere între 75 și 100.000.000 lei și din aceasta e destinată aproape 50 milioane la opere de binefacere : zece milioane oaselor de lucrători cari se vor ridica la Londra, cinci la spitalul prințului de Galles, etc. «Lewis ca și Becero, era făcut să devie milionar, împrumutând Sterlinge prinților, lorzilor și altor înalți funcționari. El era cămătarul din Park-Lane. «Testamentul să- a dovedit însă că e adevărată deviza sa. Eu împrumut pe bogat, spre a da celui sărac... după moarte/ Sam Lewis CRONICI FEIENINE PEDEAPSA III Sunt încă pedepse nesăbuite cari, fără să ne așa de funește, favorisează un defect în loc de a distruge altul. Dacă, de exemplu, un copil n’a învățat lecția, și spre a’l pedepsi nu’i dai aibă gust la învățătură, ’l ajuți să devie Room și poftitor. O fată care nu învață sau e leneșă la lucrul de mână și mama ei (sunt multe la fel) o va sili să nu puie rochia cea nouă, nu va face altceva decât să-i dea cea mai bună lecție de cochetărie. In loc de asta, până-o să citească din nou lecția, sau să descoasă ce a cusut prost și destinați pentru asta orele ei de recreație. Dacă pedepsiți copilul în timpul mesei, nu-i privați de nici un fel de mâncare ; dă-o să mănânce in aceiași odae cu tine, la aceiași oră dar pe o masă separată ; privează-1 de o plăcere, căci va simți mai mult pedeapsa. E foarte important de a deosebi la copii lucrurile ce sunt de corigint de acelea pe cari faci greșeală de a vroi să le reprimezi, așa ca zgomotul prea mare și jocurile importane de cari el nu se satură niciodată; dar când ei nu s’au supus la ordinul de a înceta aceste jocuri, atunci trebue să pedepsești nesupunerea. Pentru ca pedepsele să fie folositoare, ele trebue să fie rare ; când sunt prea dese, nu mai au nici un efect. E cu neputință de a indica noi pedepse cari să fie proprii pentru toți copiii; tot soiul de împrejurări, pe cari nu le pot prevedea, pot face mult într’o educație ceea ce e bun într’alta. O mamă care vrea să’șî crească bine copilul, trebue ca din vîrsta cea mai fragedă, fără să’l înjosească, să caute mijloacele de a’i produce impresie ; ea trebue să spioneze efectul pedepsei, și a nu mai impune pe aceea care nu produce nici un efect. Pe măsură ce elevul se mărește, adresează-te rațiunea lui ; dacă i-am dat idei drepte, ocaziile de a’l pedepsi vor deveni din ce în ce mai rare. O dojeneală va înlocui atunci ceea ce mai înainte trebuia să fie o pedeapsă cât se poate de severă. Nu găsesc cuvinte destule spre a îndemna pe mame să urmeze sfaturile mele, asigurându-le că îmi vor fi recunoscătoare, căci vor avea niște copiii perfect de bine educați. Ziua. Carnetul meu Glumii din strada Zefirului Am uitat acum de Ciuma Care dă la mulții de hac, Și fac haz nespus de gluma Ce o făcu Anton Capac !.. Și ce glumă... cam ciudată, Cam urîtă... Dar oricum Așa glumă minunată O găsești cam rar pe drum!.. Și d’ aceea eu la lume O dau astăzi în vileag, Că să știu că’i place glume Ca s’asculte cu mult drag!.. Deci Capac e om de treabă, Dar e foarte mucalit, Când se ’mbată nu te ’ntreabă Și îl vezi cam des... mahit... Și mahit apoi când este, — Pânză, dragă, să te ții..— Face, de ajung de veste, Numa pozne și drăcii Și tot d’alea minunate, Cum de alții nu se fac, Pentru că acestea toate Se fac numa de Capac... Mal alaltă erl, pe seară, El veni acasă beat, Și nevasta la ocară, Se 'nțelege, ’l a luat... El, ca om ce e cuminte, — Ca să nu zic mort de beat, — N’a răspuns nici trei cuvinte La papara ce a mâncat !.. Și, sfârșindu-se furtuna, El afară a eșit, Cum făcea întotdeauna Când era... inglindisit !.. trece vreme, peste vreme, El să vie nici de cum, Nevestica lui să’l cheme A eșit afară ’n drum... Dar, deodată ’nspăimăntată S’a dat repede ’n napoi, Ș’apoii spaima de îndată Perul ’la făcut vîhol... Ea zărise ’n neagra seară Pe bărbatui’l spânzurat, Și cu limba scoas’afară Ca un drac împelițat... Și ’ngrozită peste fire Ea țipă îngrozitor De alergă lumea ’n neștire Ca la hoți sau la omor... Și, când curtea fu ’ndesată De vecine și vecini, Cari veniseră de ’ndată Se ’nțelege cu lumini, Chir Capac, poftim, deodată Că ridică fruntea ’n sus Și la lumea adunată Aste vorbe el ’i-a spus... —Oameni buni, ne rog, acuma, «Ca neveștil să’l spuneți «Să slăbească gura numa «Că prea joacă la bureți... »Ș'ași voi să dorm o leucă «Că’s și că un biet creștin, «Ge’î adică dacă iacă «Am băut și eu un vin ?..» ~Lumea rîse de ’ntămplare Ca o poftă apiai, Și se duse la culcar Și voioasă adormi... Prin mijlocul glumi acestei El nevesti —aduc de hac Că a pus gurii nevestei Chiar capac, curat capac. Ași făcea așa figură Soacrii mele, pentru că Cu ’mîrjita el de gură 2oată ziua nu mai stă... Dar ’mi e frică, vă spun, numa. Și de asta mă ’ngrozesc, Că nu prinde cun ea gluma Și, pe urmă, o pățesc!.. Marion. Principesa Victoria Mary de Teck — Vezi ilustrația — Gravura noastră de azi reprezintă pe soția ducelui de York, noul moștenitor al tronului Angliei, principesa Victoria Maryete Teck. Dînsa a fost maî inteiu logodita cu ducele de Clarence, fratele mai mare al actualului moștenitor, Ducele de Clarence, murind la 1892, principesa Victoria s-a măritat apoi la 1893 cu fratele lui, prințul George, actualul moștenitor al tronului englez. Din această căsătorie s-au născut patru copii și anume : principesa Victoria Alexandra și prinții Eduard, Albert Frideric și Kenry. Reabonul anglo-boer — Prin poștă — Știrea despre conferința generalilor boerî Bolha și Dewet la Ermalo, relativ la planul lor de a năvăli în Natal, a cauzat o vie senzație în capitala Angliei. _ * * * Știri sosite din Cap în Anglia relevă un fapt într’adevăr dramatic. Nu numai că luptătorii din Transvaal au jurat să lupte până la moarte, dar acest jurămînt a fost gravat cu aceste 2 cuvinte Independența sau moartea pe niște medalii de aramă pe cari vitejii luptători le poartă pe piept ca pe niște relicviî sfinte.★ ¥ ¥ D. Merryman s’a îmbarcat din Can pentru Anglia pentru a-șî indeplni misiunea cu care a fost însărcinat în favoarea Burilor. D. Sauer îi va urma în curînd. ft . . Mai multe ziare din Viena spun că prințul de Galles, devenit rege, va pune capăt războiului din Africa de sud. «Deutsche Volksblat» spune că datoria regelui va fi de a spăla Anglia de pata pe care i-a adus-o politica lui Chamberlain. ft ¥ . Un ziar englez din Gap, «Midland News», se plânge că olandezii, invitați, în virtutea stărea de asediu, a preda toate armele autorităților, în districtul Hanover, locuitorii n’au predat decât arme vechi și demodate. E sigur că olandezii au dat numai armele vechi, păstrând pentru ei arme model nou și perfecționate pentru a lupta în contra englezilor.* ¥ ¥ «Berliner Tagblat» anunță că două boeri, comandantul Piet Stoemkamp și fratele acestuia, stegarul Jan Steemkamp au sosit la Berlin, venind din Bürgersdorp (Colonia Cap). Aceștia au o misiune politică din partea comitetului africanderilor, atât la Berlin, cât și în mai multe orașe principale ale Germaniei. * ¹ ¥ Se anunță că peste câteva zile comandantul boer Delarey va merge spre Natal pe când Botha ’și va rezerva câmpul său de acțiune pe teritoriul spre baia Delagoa și se crede că în curând boerii vor reuși să ocupe tot teritoriul colonial englez. * † † A se citi ultime știrî cu privire la rezboiui la Telegramele de pe pag. HE Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMÂNE) Revolta de la Slatina. Afacerea Bogdan-Pirișiî Ieri a venit înaintea Gurții de apel din București, secția a 2-a, apelul primului procuror al tribunalului Ilfov în contra sentinței acestui tribunal, care -și declinase competința de a judeca această afacere, pe motiv că delictul imputat (atrupament) d-lui Bogdan-Pitești și țăranilor din Oil are un caracter politic și e de competința Curții cu jurați. Erau prezinți dintre inculpați numai d. Bogdan-Pitești și doui țărani. Apărarea era reprezintată prin d-nii G. Panu, C. Mille, V. Fotescu și Tache Policrat. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Stambulescu. Curtea era prezidată de d. președinte Cerchez, asistat de membrii consilieri, d-ni. Dobriceanu, M. Paleologu și M. Iulian. D. procuror Stambulescu susține că nu orice delict, chiar având mobil și scop politic, trebue socotit ca delict politic, dacă faptul săvârșit, obiectul, e con 5 Banî foaia în Romuna.— 10 Bani in streinatate damnabil în sine după dreptul comun. Nu orce delict în contra ordinei publice sau politice, poate fi politic, dacă acel delict are și caracterul unui delict de drept comun. Nu mobilul delicventului determină caracterul delictului ci ce a voit să facă delicventul și la ce tindea. Trebue ca însuși faptul desăvârșit să aibă un caracter politic. Or, inculpații de azi nu veniseră la Slatina să schimbe organizația sau ordinea politică a statului, ci să facă neajunsuri prefectului, să tulbure ordinea publică,pentru că nu s’a ales d.Bogdan-Pitești. Alnpamentul e un delict care se pedepsește după dreptul comun, și mobilul politic, cel-ar fi determinat nu poate să-i dea caracterul de delict politic. Representantul ministerului își susține teza sa cu citațiuni din Gaza, Haus și din juresprudența noastră. D. V. Folescu susține cu Ortolan, că trei sunt întrebările ce trebue să ne punem pentru a vedea dacă un delict e politic. Statul e lezat ? E lezat într’un drept privitor la organizația socială și politică ? Interesul ce-i are Statul de a reprima delictul e relativ la această organizație socială și politică ? Dacă răspunsul e afirmativ la aceste chestiuni atunci delictul e politic. D. Fotescu, analizând apoi cazul cu revolta de la Slatina, ajunge la concluzia că deliciul e politic și că Curtea trebue să-și decline competința. D. Miile, servindu-se de câteva cazuri din jurisprudența noastră, cum e afacerea Meschin, devastarea redacțiilor, ajunge la conclusiuni ca și d. Fotescu. D. Panu zice că, după teoria d-lui procuror, mai n’am avea delicte politice. Prin răsturnarea ordinei politice nu trebue să înțelegem numai răsturnări de domni și schimbarea formei de guvernămînt, ci orice atingere la organizația politică recunoscută prin constituția noastră, fie Stat, județ sau comună. Să dăm și țăranilor dreptul de a comite delicte politice, nu numai nouă orășenilor. Curtea respinge apelul primului procuror și declină compotința. Afacerea va merge la jurați. Elian. Știri din străinătate — Prin poștă — Consiliul profesorilor Universitatea din Budapesta au ales ca rector pe Béla Kisfaludy, profesor la facultatea de teologie. ft ¥ . O depeșă din Kansas City (America) anunță că 5 bandiți călări au intrat ziua în amiaza mare în orașul Brestow și au furat din banca locală 50.000 fr. în aur, după ce au ucis pe directorul băncei și după ce au rănit de moarte pe casier.* ¥ . O telegramă din Budapesta anunță că în comuna Hegyköz Újlak a fost asasinat marele comerciant Moritz Grossman, împreună cu soția și cu copilul său, în vârstă de 6 ani. Tâlharii au furat suma de 2400 coroane și o mulțime de giuvaeri cale de m/are preț. Poliția a găsit pe servitori și pe servitoare legate și cu călușul în gură. * ¥ ¥ Se anunța din Berlin că guvernul prusian a hotărît să execute mari lucrări de fortificație a orașului Posen și să așeze în diferite puncte principale din oraș tunuri de Liege. Aceste măsuri au fost luate în vederea unei mișcări a polonezilor.* ¥ ¥ Curtea cu jurați din San Gallo (Elveția) a condamnat la recluziune perpetuă pe o anume Butsche, și pe bărbatul ei la 15 ani, pentru că lăsaseră să moară de foame un copil al lor. * ¹ ¥ După ce se va celebra căsătoria reginei Wilhelmine, ducele Henric va primi rangul de prinț al Țărilor de Jos cu titlul de Alteță Regală. In același timp ducelui i se va da gradul de contra-amiral și general-major în armată și în marină. * † † Din Londra se scrie că întreaga avere lăsată de celebrul compozitor Arthur Sullivan se urcă la suma de 1.090.550 de mărci. El a lăsat cadouri regelui Eduard VII, pe atunci principe de Walles, și principelui de York. Cea mai mare parte din avere a lăsat-o nepotului său Herber Thomas Sullivan. *¹¹ Spader Johnson, unul din clovnii circului Barnum și Bailey, care se află acum în Viena, a moștenit de la un unchiü al seu din America suma de 450.000 de franci. întrebat dacă are să părăsească ocupațiunea de clovn, el a răspuns că tocmai acum are să înebunească într’adever. * ¹¹ O telegramă din Berlin spune că prințului Alfons de Bavaria i s’a luat comanda ce avea, din cauza absolutei incapacități dovedite cu ocazia ultimelor manevre. ¥ ¥ Birjarii companiei generale din Paris s’au pus în grevă. ft ¥ ¥ Funcționarii de la căile ferate din Danemarca se pregătesc să se pun în grevă din cauză că nu li se plătește leafa la timp. Până acum s-au pus în grevă 4000 de inși. ¥ . Corespondentul ziarului Daily Express din New York telegrafiază că cinci tinere fete chineze au fost vîndute Luni la San- Francisco, la o licitație publică. Ele au fost cumpărate pe un preț mijlociu de 400 dolari. * ¥ • «Steaua Polară» cu care ducele de Abruzzi a făcut călătoria la Polul Nord, a sosit la Geneva, îndată ce alta navă s’a văzut în radă, au pornit spre întâmpinarea ei numeroase ambarcațiuni, pe când năvile din portul național și străin înălțafi marele lor pavilion. Steaua a ancorat și fu repede înconjurată de mulțime. Comandantul de bastiment Lubelli a primit îndată pe bord pe comandantul Biancheri, al escadrei de torpiloare și secretarul Ligei navale. S-a telegrafist ducelui de Abruzzi, anunțându-l despre această sosire.* ¥ ¥ Maiorul Cuignet, a fost transferat din fortul Mont-Valériens într’un alt fort din împrejurimile Parisului. Nu se știe motivul acestei măsuri. ¥ ¥ Tribunalul din Turin a condamnat pentru furt pe un anume Bauchio, la șase luni închisoare. La citirea sentinței Banchio începu să insulte pe judecători, strigând că el e amicul regicidului Bresei cu care a fost împreună în America, spunând că e gata să facă și el ceea ce a comis Bresei și terminând cu strigătul de Trăiască anarhia ! La moment tribunalul a început să judece pe Banchio pentru insultă dar cum el nu tăceafu dus într’o cameră de siguranță. Tribunalul Ta condamnat,la, un anicuiusiune și o mie de Iei amendă pentru apologia regicidului și insulta magistraților. Corespondentul nostru din Roma ne-a comunicat transferarea lui Breșei, asasinul regelui Umberto, din închisoarea din Milan la ocnele din Portolongone. Iată cum s’a făcut această transferare : Breșel a fost urcat, pus în lanțuri, la ora 7 seara, într’o dubă, in care se aflau cinci carabinieri. Duba a pornit escortată de alți trei carabinieri călare. La gară, pe o linie lăturalnică, se afla un vagon cu trei compartimente, unul de întâia și două de clasa II. Breșei fu pus în compartimentul central de clasa II, sub paza a patru caralbinere, pe când în compartimentul de clasa I, a luat loc un inspector de siguranță publică și a șase agenți, iar în cel l’alt compartiment de clasa II, un detașament de carabineri. Vagonul acesta fu împins apoi cu mâinele și unit cu trenul accelerat ce a plecat la Geneva la ora opt. Contrariu celor anunțate nu s’a terminat încă instrucția contra complicilor lui Breșel, anarhiștiî Lanner și Quintavale. ft . . Se telegrafiază din Budapesta că au sosit acolo acum câteva săptămâni, din San Paolo (Brazilia), 4 copii leproși, ai căror părinți emigraseră din Ungaria în Brazilia acum 16 ani. Copiii bolnavi au fost izolați și aspectul lor e desgustător. Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 11 Ianuarie — Galați Fuga sensatională a doui îndrăgostiți.—Azi s’a răspândit în oraș vestea că Mihail Călinescu, fost ajutor de grefă la tribunalul local, a dispărut dimpreună cu d-ra Zoe Vasiliu. Călinescu a fost revocat din funcțiune, acum câteva luni, fiind învinuit pentru sustragerea unor acte. El a și fost depus, dar în urmă mandatul i s’a infirmat. In timpul din urmă ședea cu chirie la d. Petrache Vasiliu din pasagiul Comorei. După scurtă vreme, Călinescu prinse dragoste pentru d-ra Zoe Vasiliu, fiica proprietarului, o fată frumoasă și cultă. Fata se vede că hrănea acelaș simțimînt, și într’o bună zi se hotărîră să fugă în alte ținuturi să-și ducă mai departe avîntul de dragoste și de fericire. " Dar pentru acest lucru e nevoe de bani. Călinescu se împrumută din câteva jocuri cu sume mici de bani, dar cami laolaltă erau tot insuficiente pentru ajungerea scopului. Se sfatuiră amândouă,—el și ea,— și puseră la cale un plan. In ziua Bobotezei, Călinescu invită pe d. Vasiliu, tatăl d-reî, să meargă cu dînsul până într’un loc. In lipsa bătrânului, niște teîalî, avisațî de Călinescu, se prezintară acasă și d-ra Zoe vîndu cea mai mare parte din lucruri. Când a’a întors betrânul acasă, s,