Universul, ianuarie 1901 (Anul 19, nr. 1-28)

1901-01-15 / nr. 12

ANUL XIX, No. 12 — LUNI, 15 IANUARIE 1901.-5 Bani joaia în R­omânia.— 10 Bani in străinătate (REDACȚIA : Strada BrezoimVU NO.Hi BUCurești, Telefon No. 79. Adresa telegrafiei: Universul—Bucuresci. CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA Abonamentele și Anunțurile se pot ADMINISTRAȚIA: Str-Brecoia f Prințul Grigore SI. Sturdza.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1901 Orimtox Duminecă, 14 Ianuarie.— Păr, uciși în Sinai Catolic Duminecă, 27 Ianuarie. — loan - Cristos Soarele răsare 7.37 . apune 5­50 ....................—■ » » ------------------­ București, 14 Ianuarie. Reforma administrativă ,­ întruna din scrisorile pri­mite de la cititorii noștri cu privire la reforma administra­tivă, se pune întrebarea de ce nu s’ar face la noi funcți­unea de notari comunali pe același calapod cum e orga­nizată în alte țări civilizate și până ch­iar și în Ungaria. Primăria rurală să-și aibă scriitorul ei, iar notarul să aibă grija afacerilor notariale în sensul codului. Cum nu cunoaștem până acum detaliile proiectului în­tocmit de d. ministru de in­terne, nu știm dacă nu cum­va acest deziderat e satisfăcut, fie măcar și în parte. Ne vom ocupa dar de alte observatolui cuprinse în co­respondența ce am primit. De la mai mulți corespon­denți rurali am primit scrisori ce se pot rezuma ast­fel: De vreme ce notarul va fi, după viitoarea lege, un func­ționar al puterii centrale, să i se dea lui sarcina de a or­ganiza straja satului. Firește, în­ fie­care scrisoa­re e alt­fel argumentată ce­rerea și altele sunt exemplele citate spre a ilustra ne­ajun­surile stârci actuale de lucruri. Din toate rezultă însă un lucru: primarul e neapt de a conduce poliția satului­. Și e lesne de înțeles pentru ce." Legăturile de rudenie și de influență silesc pe primar să acorde favoruri, iar pe de altă parte să închidă ochii a­­­supra multor lucruri. Ne plângem la orașe, chiar în Capitala țarei, de relele e­­fecte ale influenței politice a­­supra constituirei și funcțio­­nărei poliției. Ce trebue să fie la sate ? Poliția e o funcțiune socială din cele mai delicate, care trebue, ca și magistratura, să fie scutită de ori­ce înrîurire.. Siguranța e un interes ob­ștesc și permanent. Un asemenea interes nu poate fi lăsat pe mâna unor oameni care au să treacă prin încercarea sufragiului, având de menajat de multe ori in­terese ce­ nu sunt de loc le­­­gitime. Primarii, trebuind să fie a­­­leși­—fie de obștea alegători­lor, fie de către consiliul co­munal—nu sunt deci potri­viți pentru o așa sarcină de­licată. Dacă notarul va deveni un funcționar al puterii centrale și mai ales dacă—precum se spune—el va avea o pozițiune­­ bună și asigurată, atunci fără înâoială că el va fi cel mai apt conducător al poliției sa­­tului, căci nu va avea inte­res nici să părtinească, nici să prigonească. Nu știm dacă d. ministru de interne nu se va fi gândit deja la acest lucru. In tot cazul, ne facem da­toria să-I aducem la cunoș­tință observațiuni ce ni se par—după cunoștințele noas­tre despre starea lucrurilor — destul de întemeiate. Ar fi bine ca, cu ocaziunea reformei ce se proiectează, S­ii se ție cât mai mult seamă de interesele mari și permanente, căci reforme adânci nu se pot face în toate zilele. Din Germania­ ­ Coressi, part. a ziar. Universul­ lîeilin, 11 Ianuarie. Cavourile împăraților din ca­tedrala de la Spira din München se anunță : Aîastă­ erî s'a ținut sub preșe­dinția ministrului da interne, ba­ron Landmann o conferință a co­­misiunei cultelor în privința ca­vourilor împăraților germani din catedrala de la Spira. La desgroparea cadavrelor îm­păraților s’a constatat faptul că dărîmarea cavourilor de către francezi la anul 1689, n’a fost complectă; numai o parte din morminte, au fost deschise și pro­fanate de­­ francezi. In aceste cripte se aflau însă ș­ase cadavre, adi­că împărații I­enric V, Rudolf de Habsburg, Adolf de Nassau, Albrecht de Austria, împărăteasa Beatrice și principesa Agnes; cele­l­alte cripte au rămas ne­atinse. Actualmente cadavrele se află puse în sicriuri provisorii de lemn, sub catacombele de sub altar. Comisiunea cultelor a propus facerea unei cripte sub m­oralul regal, în care sa se așeze rămă­șițele pământești ale împăraților și regilor germani și adică în si­­criuri de piatră, după ce mai înainte vor fi puse în sicriul­ de metal. O cazarmă pentru deputați Un profesor din Jena face pro­punerea originală de a se înființa o «locuință a imperiului» pentru deputații Reichstagului german, despre care se știe că n’au diurne, pentru ca ast­fel depu­taților să li se asigure pe lângă liber parcurs pe căile ferate și locuința gratis. Mai îni­­id să se facă un edifi­ci­u cu o sută de locuințe, com­puse dintr-un salon și o cameră de culcare. Profesorul mai sus amintit își închipuește lucrul ast­fel, ca mai întâlei să li să dea locuință celor «săraci» ; este însă o chestie des­chisă cum se vor distribui aceste locuințe. Ziarul «Conservative Cores­­pondent» întreabă pe filantropul profesor, că de ce nu propune și mâncarea gratis. O bucătărie comună, sufragerii comune, piv­niță de vinuri comună—cam după planul Statului socialist din vii­tor—n’ar fi zeu și deputații ar trăi fără nici o grijă într’o ast­fel de «cazarmă». O mireasă în flăcări Un accident nenorocit s’a în­tâmplat la un bal mascat dat în hotelul «Fränkische Hof» din Co­lonia. O litieră lată, îmbrăcata ușor în tub­ și gaze sta lângă logod­nicul ei sub o galerie. Un finer din apropiere trase un chibrit de becul de porcelan pentru ca să-și aprindă țigara. O parte di­n fos­forul de la chibrit arzând sări la o parte pe costumul de șoarec, care fu cuprinsă de flăcări. Nenorocita începu să țipe de spaimă și să alerge spre eșire, unde fu oprită de un domn din societate, care o trânti la pă­mânt, unde se tăvăli cu ea în­coace și în­colo până când flă­cările fură cu totul înăbușite. Costumul fetei a ars cu totul, darafara de perul ars, n’a suferit nici o arsură pe corp. Numai curigiosul salvator s’a ales cu mâinile arse. Meyer. Scrisorile lui Bismarck Juts­chin, 2. 7. 1S00. Chiar acum am sosit din Sich­­row­­­ne câmpul de luptă zăceau încă di­navre de oameni, de cai și arme. Victoriile noastre sunt cu mult mai mari de­ cum le credeam ; se pare că noi avem actualmente peste 15.000 prizonieri, iar per­­derile austriecilor, morți și răniți vor fi cu mult mai mari; se zice că ar fi peste 20.000. Done corpuri de armată aus­tria­ce sunt total nimicite ; unele regimente sunt nimicite până la ultimul soldat. Până acum am vozut mai mulți prizonieri austriaci de­cât soldați prusieni. Trimite-mi prin curier mereu țigări, tot­dea­una câte 1000 de bucăți, pentru lazarete. Toți răniții m­e roagă pentru aceasta. Afară de aceea abonează prin societăți sau prin propriele tale mijloace, câte­va duzini de exemplare din ziarul «Kreuz- Zeitung», pentru lazarete. Trimite-mi și un revolver, pre­cum și două pistoale mari pen­tru șeu. Vizitiului Carol îi merge mai bine, dar reconvalescența sa va fi mai­ lungă. Mii de salutări. Trimite-mi un roman francez pentru citit, dar numai unul de fie­care dată. Dumnezeu să te păzească. Al teu­ credincios. De B. Tocmai acum am primit scri­soarea ta din Hamburg. Mii de mulțumiri. In vârtejul zgomote­lor de aci nu pot judeca situația politică ci cel mult noaptea în pat. +Prințul Grigorie M. Sturdza — Vezi ilustrația — Ei­ noapte a încetat din viață, în palatul seu din Capitală, vene­rabilul bătrân prințul Grigorie M. Sturdza. El s-a născut în anul 1821 la Iași, ca fiu al fostului domn al Moldovei Mih­ail Sturdza (1834 —1849). Și-a făcut studiile în Paris și apoi la Berlin. Intorcend­u-se în țară a intrat în armata moldovenească, ocu­pând rangul de general, iar după aceea intră în armata turcească, având titlul de pașă. Prințul Grigorie,la 1859,fu can­didat la tronul domnesc contra tatălui său. Numai grație neîn­țelegerii persistente între tată și fiu, s’a putut alege ca domn A­­lexandru Cuza. De atunci el a făcut parte din Parlamentul român, fie ca depu­tat, fie ca senator. Acum era de­putat al colegiului I de Iași. Defunctul prinț a luat parte la toate evenimentele mari ale is­toriei noastre contimporane. El a fost fondatorul ziarului «Democrația Națională», și al unui club politic la Iași. Spirit cult și distins, regreta­tul prinț era un Mecenate, a că­rui pungă era vecinie deschisă pentru ori­ce producțiune a spi­ritului. însuși filosof și matema­tician a scris o operă monumen­tală în limba franceză sub titlul «Les lois fondamentales de l’Uni­­vers», care a fost tradusă și în românește (Legile fundamentale ale Universului). Asupra acestei opere de o valoare incontestabilă, celebrul astronom francez Cămile Flam­marion s’a exprimat în ter­menii cel mai elogioși. Defunctul prinț a fost un mare filantrop. El lasă o avere colosală. O CUGETAIE E PE ZI Ca să formezi gustul public, să le adresezi mai mult inimea de­cât inteligenței. CRONICI FEMENINE Femeile iu agriculturii Din timpurile cele mai stră­vechi a stăpânit femeea pămân­tul, dar în­tot­deauna în pozi­țiune independentă , abia în tim­pul modern a devenit ea pro­prietară independentă de pământ. O tînără femee, curagioasă și întreprinzătoare din Statele­ Unite face lumea ca să vorbească des­pre dînsa. Aceasta este Miss Gates, care trăi ca diaconesă în New-York, dar din cauza sănă­tății trebui să plece spre Vest și adică veni tocmai atunci la Okla­­homa, când se împărțeau pămân­turile cherokezilor. Loturi de pământ de 160 acre li s’a promis acelora cari, după o oră fixată, vor înconjura mai întesii pământul acolo. Fiind­că Miss Gates locuia în vecinătatea pământului ce era să se împartă, se duse ea mai în­­fesa acolo ca să inspecteze un lot, pe care avea să și-l aleagă. In ziua intrării în posesiune Miss Gates trecu linia o minală după timpul fixat. Ea sta pe un plug tras de două cat voinici. Ea­ șî execută fără greutate planul să înconjoare cu o brazdă lotul de pământ. In ziua următoare s’a construit pe acest pământ o colibă mică pentru un argat și îndată ce lo­cuința a fost gata Miss Gates s’a mutat în ea. Pentru ca pose­siunea să aibă putere de drept trebuia să locuiască neîntrerupt cinci ani de zile. Miss Gates însă își vîndu după două ani preten­­țiunile ei unul fermier și avu un câștig curat de 1000 dolari. Ea plantase 60 acre cu bumbac, iar cel­l’alt câmp era semenat cu griji. O altă femee căpătă un lot de pământ, ca să-l planteze cu ar­bori. Ea plantă 320 arbori, cons­trui un «blockhaus» și-și aduse familia compusă din mama ei, un frate și o soră. Acum ea are un venit bun. In Georgia, trei femei, o mamă cu fiicele ei, au aflat o ramură originală de câștig în agricultu­ră. Una dintre fiice s’a dus la New­ York ca să se instruiască într’o școală superioară. Și Statul Kansas are două fe­mei agricultoare, Elena și Edi­­tha Raymond din Chicago. A­­ceste, după moartea subită a pă­rinților lor, având o avere de câte­va mii de dolari au cumpă­rat o fermă de 10 acre și s-au dedicat culturei grânelor. Afară de aceea cultivă și porumbul și legumele. Alte două surori, cul­tivă pământul lăsat lor moștenire de către tatăl lor. Aceste sunt câte­va exemple din America. Și la noi sunt fe­mei clari se ocupă cu agricultura și cu grădinăritul. Olimpia. în Sfârșitul Luniei“ Situația în China — Prin poștă — Se anunță oficial la Sanguî că toți funcționarii chinezi implicați în masacrele din Tchu-Tohao și a căror arestare fusese cerută de consiliul englez, au fost încarce­rați la Hang-Th­ao. * * * In cercurile politice di Berlin se afirmă că mareșalul conte de Waldersee, comandantul trupe­lor internaționale din China, se va întoarce în Germania la în­ceputul lunei Aprilie st. n. * * * Se asigură în cercuril ger­mane din Tien­tsin că dacă ne­gocierile de pace nu vor fi ter­minate absolut și într’un chip satisfăcător în primele zile ale lunei Februarie, o puternică ex­pediție internațională va pleca pentru a aduce pe împărat și pe prințul Tuan la Peking. * » * O telegramă din Peking anunță: Plenipotențiarii chinezi cer și a­­ceea ca Chinei să-î fie permis ca după cinci ani să reconstruiască forturile de la Taku. * * * La consiliul de miniștri din Roma se asigură că prelimină­rile păcei cu China au fost is­călite. Guvernul chinez a primit să plătească despăgubiri Puteri­lor și conaționalilor lor. Trupele aliate vor rămâne in baia Nim­rod până la plata indemnizației. * * * Se anunță din Iokohama că presa japoneză provoacă guver­nul ca să protesteze în­potriva, înțelegerei ruso-chineze care a­­sigură Rusiei protectoratul peste Feglien. Ca si l © fi­n­ța d­rul dr. profes. I. Thoma Thomescu (nvățămîntu­l primar și com­­oasiunea sociala cum­ a fost prezintat la expoziția­­ iin Boris 1901 ’ In seara de 11 Ianuarie am avut caziunea să asistăm la Ateneu­, la desfășurarea unui subiect de cea mai mare importanță : invețămintul primar și educat­iunca socială. Cele ce a expus eloquentul conferențiar sub acest titlu, trebue să ne inte­reseze așa de mult încât a noastră atențiune și întreaga noastră cuge­tare să fie îndrumată în direcțiunea în care a voit-o densul. Intr’adevăr, d. dr. I. Thoma Tho­mescu, în conferința sa, ne-a arătat puternica legătură ce există între în­­vățămîn­tul primar și educați­unea noastră socială,ce mai târziu­ nu este de­cât oglinda în care se va res­trânge modul de a gândi și a lucra în conformitate cu metoda, linia de conduită și cu deprinderile ce le că­pătăm din frageda copilărie, și sa a atins una din cele mai de seamă chestiuni pronunțând cuvintele: că în multe alte țări și la noi facem din învățâmîntul primar o școală unde avem în vedere aproape nu­mai partea teoretică și prea puțin partea practică, cu totul contrariu de ceea­ ce se întîmplă în America, Franța, Belgia, etc. Rezultatul unei asemenea metode este că atunci când ajungem în viața post-șsolară ne găsim rea­­or­mați pentru lupta socială, căci ne lipsește spontaneitatea gândire!, ne lipsește voința exersată și oțetită a omului practic. Relativ la acestea, conferențiarul ne dă câte­va exem­ple de modul cum știu americanii, francezii, clc , să întreprindă edu­­cațiunea copilului din primii ani al invățămîntului primar. Ast­fel, în ceea­ ce privește tabla lui Pitagora, d-sa ne spune că în America copiii, departe de a o învăța cum este obi­ceiul la noi, unde recurgem din ca­pul locului la memoria mecanică, americanii o învață, și o însușesc într’un mod mai practic și iată cum , pentru ca tinerii școlari să ajungă la noțiunea multiplului lui 2 sau 3 ele., institutorul îl învață a desena (schematic) o pasăre, un ani­­milu domestic mai lesne cunoscut de dînșii, btmoară fața, pe care îl reprezintă prin desen de atâtea ori cât este necesar ca să împlinească multiplul unui numer căutat. Pen­tru mulți s’ar părea acest procedeu al americanilor cam naiv, cam prea copilăros și cu toate astea tocmai pentru că e prea copilăros sau prea elementar tocmai de aceea convine mai mult spre a învăța pe copil ta­bla înmulțire­ fără a-i obosi frage­dul seu creer, nerecurgând la me­moria mecanică ce nu se desvoltă de­cât mai târziu. Tot In această conferință d-na dr. Thoma Tomescu ne vorbește de.spre lucruri necunoscute la noi, anume despre­ economia domes­tică, lupta anti-alcoolică, puericul­tura (puer=­opil), etc., capitole cari există de mult înființate în progra­mul învățământului primar la Fran­cezi, Belgieni, Americani. Nimic mai interesant de­cât a­­ceste trei din urmă chestiuni, căci după cum zice eruditul profesor universitar, numai când din primii ani de învățământ ne vom obișin­ui cu spiritul d­e economie, de mutua­­litate cooperativă, cu spiritul de a înfiera tot ce e de prisos, tot ce e vicios și mai ales când vom ști pentru traiul nostru să ne mulțu­mim cu puțin numai atunci vom putea realiza adevărate progrese so­ciale și economice, numai atunci ne vom putea considera că aducem folos pentru viața care o trăim. Pentru ca să termin această scur­tă dare de seamă, asupra căreia sper să revin redând cititorilor pe larg interesanta conferință, nu trebue să uit o chestiune lut așa de impor­­tantă pe care d. dr. I. Thoma Tho­mescu a atins’o într’un chip foarte competiale, am numit rolul femeii în economia domestică și educația­­nea socială. S’ar părea unora (femei și bărbați) cam curios acest rol; to­tuși el este poate tot atât de mare ca’și faptele celor mai geniali băr­bați, și nimic nu poate caracteriza mai bine rolul femeii noi, de­cât cuvintele citate de d. dr. Thoma Thomescu cu căldura și însuflețirea de care dansul e capabil, cuvinte ce și acum răsună în auzul meu . Fe­­m­eia valorează atât cât familia, atât cât copiii noștri, atât cât întreaga noastră educațiune socială. Dr. Eracl­ Slcrian. Carr­, la 5 mile la est de Springs, s’a tras asupra patrulelor en­gleze. Colonelul comandant din Springs a trimes trupe contra lor. Cinci Buri au fost uciși, iar 2 englezi făcuți prisonieri. * ¥ ¥ Se anunță din Madderfontein că, după ultimele informații, o avant - gardă boeră, de vre­o 200 oameni, acoperă corpul prin­cipal, socotit la 1.200—1.800 oa­meni a părăsit colonia și a îna­intat spre Sud, în direcția Clan­­wih­am. Un important comandor boer s-a întâlnit cu o trupă de recu­noaștere engleză, dar n’a fost nici o luptă, căci Englezii s’au retras.* ¥ * A se citi u­ltime știri cu privire la războiu­­la Te­legramele de pe pas?. III. AX SFAT PE ZI Clei ca să lipești lemnele și cărămizele. — Se amestecă bine două chilograme de cărbuni de lemn și un chilo jumătate de var stins , acestea se frământă bine cu aluat de păcură. ■---------—­—«• • --------------­Reabolul anglo-boer — Prin poștă — Noul depeși particulare sosite din Capo­la Londra cuprind pri­mele mărturisiri asupra gravită­­ții situației și a alianței întregu­lui element olandez cu năvălitorii. Una din aceste depeși anunță că la Port-Elisabeta s’a format un al douilea batalion de gărzi na­ționali și s-a deschis un biatou d­e înrolare pentru trimiterea u­­nei mii de oameni în centrul o­­pe­rațiunilor. ¥­n «Le Petit Bleu» din Bruxelles desminte zvonul despre permu­tarea legațiunei Transvaalului din Bruxelles la Plaga. « ¥­­ Din mai multe sate locuite de Moartea reginei Victoria — Prin poștă — Buletinul ordonanțelor pentru armată publică o telegramă a împăratului Wilhelm li dată din Osborne în care împăratul ex­primă durerea sa pentru moar­tea reginei Victoria și ordonă­­ uliilor ofițerilor din armată de a purta timp de 15 zile doliul. Ofițerii din regimentul I de dragoni al gărzei a cărei propri­etară era defuncta, vor purta doliul trei săptămâni. Știrea morței reginei Victoria a produs în poporul danez o a­­dîncă impresie și la Curie o du­rere foarte­ vie. Regele e adînc mișcat. Registrul depus la legaliunea engleză din Copenhaga fu în scurt timp acoperit de sute de iscălituri. * ¥ ¥ Dacă medicii vor permite, re­gele Christian al Danemarcei se va duce în Anglia spre a asista la înmormîntarea reginei Vic­toria. Defuncta regină Victoria, care a avut 9 copii — 4 fii și 5 fiice — lasă 73 de urmași în viață , 6 copii, 31 nepoți și 36 străne­­poate. 9 nepoți, intre cari 3 băr­bați­ în vîrstă,­au­ murit. Zilele de Ianuarie st. n. a fost sol­ d’u una fatală pentru familia reginei Victoria. La 23 ianuarie a murit tatăl reginei Victoria, ducele de Kent, tocmai cu ș­ase zile mai înainte de moartea re­gelui George III. La 26 ianua­rie 1896 a murit prințul I­enric de Battenberg în Africa, gine­rele regretatei regine Victoria. * ¥ ¥ Curtea olandeză va lua doliu­ pentru moartea reginei Victoria, doliu care va fi suspendat în tim­pul celor trei zile pentru serba­rea nuc­ei reginei Wilhelmina, care se va celebra tot la 7 Fe­bruarie, dată fixată la început. Modificarea legei pensiilor După cum am anunțat, comi­siunea însărcinată cu modifica­rea legei pensiilor a înaintat ra­portul șefi în această privință d-lui P. Carp ministrul de fi­nanțe. D. Carp, după un studiu se­rios, a elaborat un important proiect de lege asupra modifi­carea legea pensiilor. Iată părțile mai principale ale acestui proiect de lege : Se știe, că astă­zi sunt diferite așezăminte cari dau pensii după o anumită lege. După noul pro­iect toate aceste legi sunt unifi­cate într’o singură lege a pen­siunilor. Virsta pentru retragerea la pensiune se fixează de la 54 la 56 ani pentru toți funcționarii Statului, civili, militari și ecle­­­siastici. Ministrul însă va avea dreptul a prelungi limita de vîrstă până la 60 de ani. Termenul pentru căpătarea dreptului de eșire la pensie este fixat prin noul proect la 35 ani de servicii­, în loc de 30 cum este astă­zi.­­ Maximul pensiune­ remâne ca și astă­zi la 750 lei lunar. Drepturile câștigate ale ofițe­rilor cari au făcut campania de la 77—78, noul proiect, păstrea­ză neatinse dispozițiunile­ legei astă­zi în vigoare. Această lege va fi pusă în a­­plicare cu începere de la 1 A­­prilie 1901. In viitorul consiliul de miniș­tri, ce se va ține la ministerul de interne, se va discuta asupra acestui proiect de lege. m.Krimtmm I­m ... . Intervenția reginei Victoria in doué grave evenimente politice Plevna și Fashotla «Gazeta de Berlin» amintește că, pe când, după Plevna, avant­­gardele rusești erau la o dis­tanță mică de Constantinopol și palidul militari rusesc proclama, prin gura generalilor, miniștrilor și chiar a țarului Alexandru II, că sunase ora­­ la drapelul rusesc să fâlfâe pentru totdea­una pe moscheele turcești, și flota­­ en­gleză trecând Dardanelele îna­inta amenințătoare spre a apăra capitala turcească de ruși, regina Victoria a contribuit cu mult ca să salveze Europa de ororile unui războiu înspăimântător. Toți își amintesc cuvintele pe care ea le-a adresat lordului Bea­­consfield,când acesta, reîntorcân­­du-se de la consiliul de miniștri, i-a spus că tratativele diploma­tice nu reușiseră, și că Anglia nu avea altă cale de­cât să asiste indiferentă la înaintea rușilor a­­supra Constantinopolului, sau să privească în fața propriului ei destin și să se bată contra Ru­siei și că consiliul de miniștri hotărîse a adresa Rusiei un ulti­matum, ceea ce era sinonim cu războiul. Regina Victoria ascultă liniș­tită aceste grave hotărîri luate de miniștri și răspunse lui Bea­­ronsfield: «Nu va fi nici supunere nici războiu, de vor evita ambele aceste lucruri. Eu urez asta și lucrez în acest sens». După câte­va ore ea trimise Ța­rului Alexandru I1 și împăratului Wilhelm. 1 două telegrame. Vic­toria se adresa inimei celor douî suverani, îndemnând pecei d’in­­lor și să se gândească la conse­cințele unui războia european și responsabilitatea morală față de istorie, invitând pe al douilea să arate lumea ca Germania a­­vea de gând să realizeze promi­siunea făcută după pacea de la Francfort, adică de a fi gardiana păcei europene. A doua zi avantgardele rusești primiră de la Țar ordinul de a se retrage cu 30 de khilometri, și llota engleză în același timp avea de la lordul Beaconsfield ordinul de a se da înapoi cu 30 de k­ilometri. Acesta fu preludiul acelor ne­gocieri diplomatice care s’au ter­minat cu pacea, în care Anglia, după spusa lordului Beaconsfield, avu pacea cu onoare. De curând, în timpul fazei ce­lei mai acute a conflictului di­plomatic anglo - francez pentru delimitarea diferitelor sfere de influență în Africa, când din­­tr’un moment într’altul se aș­tepta știrea ca tunul să bucne asupra Mânecii, bătrâna regină chemă în grabă pe Salisbury și îi spuse : — Crezi că ea ara vre­ un drept ca dorințele mele să fie ținute în seamă la cabinet? — De­sigur, — răspunse Sa­lisbury. — Elb­ine,—replică Victora,— când se va ține azi consiliul de miniștri, amintește-le că regina se roagă la Dumnezeu să o facă să nu asiste la un conflict între două mari națiuni civilizate. Asta cer­ea de la voi. E o dorință și o rugăciune pe care o adresez ca­binetului. După câte­v­a ore ea chemă pe ambasadorul Franței și -î anunță totul, însărcinându-l de a comu­nica sentimentele sale lui Faure și lui Delcassy. A doua­ zi tonul diplomaților francezi și englezi scăzuse. Faure a telegrafiat ambasado­rului francez din Londra, însăr­­cinându-l de a mulțumi reginei în numele său și de a o asigura că și el ar fi făcut același lucru. ~—— ■­­n c» « o Universul la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 12 ianuarie — Craiova Incendiul din str. Severi­nilui. — Pe la orele 3 și jumătate asta-noapte, s’a produs un incendiu la proprietatea d-lui Müller Michel, din str. Severinului. Nu se știe exact cum s’a declarat focul. După cum se bănuește însă, niște mâini criminale l’au provocat. Cu ajutorul pompierilor și oame­nilor poliției dezastrul a fost împie­dicat de a distruge toate imobilele primejduite. Cu toate acestea, flă­cările au consumat cu desăvârșire o baracă de blanc, în care se aflau o mulțime de mărfuri și alte obiecte producând pagube însemnate. Isprava nebunului din str. Carol I. — Pe când d. Ioniță M. Stătescu se alia cu mai mulți prie­teni în cârciuma d-lui Petre Ciocioi, din str. Carol I, intră un individ cu privirile rătăcite, și cunoscut sub numele de Ianoș. El s’a așezat foar­te liniștit la masa celor de mai sus , dar, la un moment dat,­fără cancer în drept să aibă timpul a se apăra. Ianoș s’a repezit asupra d-lui Ion­iță. M. Stătescu și sa mușcat de nas, pătrunzându-i-l cu dinții tocmai din apropierea ochilor. După această ispravă, nebunul —­ căci se asigură că el avusese ase­menea accese îngrijitoare în tot timpul zilei—­a fugit din cârciumă, dispărând pe stradele lăturalnice. Victima, aflându-se în mari du­reri din cauza rănei căpătata prin complecta distrugere a nasului, a fost trimisă la central. Sevileie. Constanta Sanitare.­­ D. medic al ora­șului Medgidia, constatând în acel oraș un caz de scarlatina, a decla­rat epidemia și s’a dispus cuveni­tele spăsuri sanitare. Judiciare.­­1- Constantin Bă­­ioiu, factor rural, din Hârșova, ter­­minându-și pedeapsa de 5­ ani în­chisoare în penitenciarul din Foc­șani, la care a fost condamnat pen­tru crima de omor, ori pe ziua de 12 Ianuarie s’a pus în libertate. Asemenea și Vasile Popescu lin­gurii, din comuna Caraomer, plasa Mangalia, pentru faptul de rănire, și-a terminat pedeapsa de 10 zile închisoare și s’a pus în libertate. Mișcarea portului. — In ziua de 12­ Ianuarie, în interval de 12 ore, următoarea mișcare a avut loc în port: "w: ( In acisljihterVal n’a SosifVi sfișcat nici un V^sti­p^0,n­­ 'CfC, V / In ra?V:ț Ah­tuî­ il a ahceVák basti­mentul ,Ah?^eai^silvifiQnul­ ro­mân . xcG V ^ In port si en tel a : Crucișătorul , „Elisabeta“, bricul „Mircea“, „Regele Carol I“, „Prin­cipesa Maria“ și „Sulina“ pavilio­nul Român, „Seclia“ pavilionul Ita­lian, încarcă cereale, „Eptanissos“, pavilionul Elen, de asemenea încar­că cereale și „Kilmore“, pavilionul Englez, descarcă manufactură. Timpul e frumos, marea Neagră liniștită , zăpada a început a se topi. Carmaleami. Focșani­i început de incendiu.—Azi la orele 4 un început de incendii­ s’a declarat în strada Dogăriei la No. 20. Intervenind vecinii, focul a pu­­tut fi localizat. Diverse.—Duminecă, 14 curent, va avea loc la orele 2 p. m. căsă­toria religioasă în biserica Domnea­scă, a d-lui C. Calmuski, directorul liceului, cu gentila d-r. Zoe Botez. Nuii vor fi d. ministru N. Filipescu cu d-na Botez. _— La orele 10 seara, în aceeași zi, va avea loc în biserica catedrală sf. Ioan, căsătoria religioasă a d-lui Nestor Cincu­, prefect de Tecuci, cu grațioasa d-ră Mimy Apostoleanu, sora d-lui V. Apostoleanu, prefect de Putna. Numi vor fi d. Take Ionescu, fost ministru, cu el­na Smaranda Apos­toleanu, mama miresei. Faust. Ploești Mari din cauza arsurilor.­ Copilul Neți, fiul comerciantului Vasile Gheorghiu din calea Bucu­reștilor, și-a dat astă-noapte sfâr­șitul în cele mai îngrozitoare chi­nuri, din cauza unor arsuri căpătate de la focul mașinei de bucătărie. E de regretat­ faptul că părinții, deși copilul lor era ars într’o stare 5 gravă, n’au adus nici un medic, ci i’au lăsat sub îngrijirea unei babe, descântătoarea Bulgovoaia, împo­triva căreia parchetul n’ar face ceü dacă ar lua măsurile cuvenite. Delegatul alianței Israelite în l'Ivești. —D. Astruc, delegatul alianței israelite universale din Paris a fost eri în orașul nostru, unde, după ce s’a interesat de soarta și instituțiun­ile israeliților din­ locali­tate, a dăruit episcopiei israelite suma de 400 keî, spre a fi împărțită evreilor săraci. Știri alarmante.— Știrea a­­larmantă dată de un ziar din Capi­tală cum că în orașul nostru bân­­tuit scarlatina și angina difterică, este inexactă. De asemenea un ziar spune că școalele No. 1 și 6 de băeți au fost închise din cauza scan­alin­ei și an­­ginei difterice. Informându-me de la serviciul sa­nitar asupra acestor știri, mi s’a dat cea mai formală­ desmințire, spunându-mi-se tot-d’odată că în tot orașul nu sunt de­cât două cazuri de boli contagioase, și aceste merg spre vindecare. Cociu. R.-Surat Sinuciderea tie pe linia fe­­rată.­­Astă­zi de dimineață s’a răspândit prin­ oraș, cu iuțeala ful­gerului, trista știre ră pe linia ferată între kilom. 31 și 32 se afia tidul de tren, cadavrul unul necunoscut. Autoritățile noastre, în frunte cu d. substitut Orășanu, transpo­rtân­­du-se de urgență, au găsit la locul indicat un cadavru a cărui cap era separat de corp și căzut între șine. In primul moment se credea că ne aflăm în fața unei crime sau ne­norociri , dar în urmă căutându-se prin hainele cadavrului, s’a găsit alăturea cu un pașaport și o scri­soare în care se arăta că necunoscu­tul s’a sinucis. Prin ajutorul pașaportului s-a do­vedit că sinucisul se numește Sa­­lanzero Romeo, în etate de­­ 45 ani, și a născut în județul Belluno din Italia. Scrisoarea găsită odată cu pașaportul e scrisă italienește și cu­prinde uimitoarele : „Lavoro non trow, „Monda non ho, „Meglio morirc „Che in questro mondo soSrire»K (De lucru nu găsesc. Bani n’am. Mai bine moartea, de­cât se sufer pe lume). Cu o zi înainte de a-și curma zi­lele, din sut s’a prezintat poliției noastre și s’a plâns că vine pe jos, tocmai de la Iași, că mai mulți to­varăși cu cari au lucrat acolo i-au ră­pit partea de bani, ce i se cuvenea și ca să aibă milă de dânsul pri­­mindu-l să doarmă în arest. Dom. Tecuci Faptă filantropică.—Domnul J. Navilte, mare comerciant, în tot timpul când trenurile n’au circulat­ pasagerii sosiți în gara Tecuci și­ cărora le era­­ imposibilă urmarea călătoriei, din cauza întreruperei circulației a trenurilor, toți au­ fost repartizați la toate otelurile din­­ oraș unde au stat timp de trei zile pe cheltuiala d-lui Naville, iar mulți din pasageri cari n’au mai avut loc prin oteluri, au fost duși acasă la d-sa, unde li s’a dat o ospitalitate foarte bună. Nu putem să aducem de­cât laude acestui mare filantrop, care în­tot­­dea­una și-a arătat bunătatea și mila către cel fără nici un mijloc de existență. I Crimă.—In noaptea de Luni, 8 Ianuarie c., comisarul Ghițulescu a­ fost împușcat de o mână criminală care a rămas necunoscută. Imediat de procuror, sosind la lo­cul crimei a dispus interimarea vic­timei, la spital și apoi a început an­chetarea crimei,­ care anchetare n’a dat nici un rezultat până în prezent. Starea victimei este foarte gravă și medicii n’au nici o speranță de scăpare. Botez.

Next