Universul, octombrie 1901 (Anul 19, nr. 267-297)
1901-10-27 / nr. 293
ANUL XIX No. 213 - SÂMBĂTĂ 27 OCTOMBRIE 1901 -Abonamentele și anunțurile se primesc la: Administrația : Strada Brezoianu, 11. București CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA VEDERE A ORAȘULUI MITILENE.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1901 Ortodox Vineri, 26 Octombrie.—fi Sf. Dumitru Catolic Vineri,8 Noembrie.—4 mart. înc. Soarele resare 647 ; apune 4.40 București, 26 Octombrie. Răspândirea meseriilor E îndeobște cunoscut că învățământul meseriilor a dat la noi, până acum, cele mai slabe rezultate ; în nenumărate rânduri am ilustrat această stare de lucruri. Astăzi, când criza economică ne face să simțim cu toții greșelile pe cari le am făcut, e natural să căutăm a se îndrepta; de aceea, un curent irezistibil de opiniune împinge spre instrucțiunea și educațiunea profesională în condițiuni serioase. Niciodată nu a fost frămîntată societatea noastră, ca acum, de această chestiune. Pe când altă dată numai la lungi intervale și în mod academic se discua asupra ei, astăzi vedem o mișcare întinsă peste toată țara; întrunirile diferitelor categorii de interesați, conferințele, articolele de ziare, broșurile nu se mai numără,— e un adevărat curent; îndrumarea pe această cale e atât de puternică, încât șî-a găsit locul și în acțiunea guvernului. Cu toată strîmtorarea financiară, ministerul instrucțiunii a făcut parte însemnată învățământului profesional. Aceasta e fără îndouială îmbucurător ; dar mai avem încă mult de furcă până să ne găsim calea cea adevărată. Dacă se poate prevedea că învățământul profesional, așa cum l’a croit ministerul instrucțiunii pentru sate, va duce peste câtva timp la un rezultat oarecare, nu același lucru se poate zice despre învățământul meseriilor la orașe, adică tocmai pe terenul unde meseriile au mai mult loc de dezvoltare. Reg dul de de meserii ca un argument hotărîtor, sunt numeroase împrejurările cari au făcut ca aceste școli să producă funcționari în loc de meseriași, așa că din ceea ce a fost nu putem să inducem ce are să fie. Un lucru însă, credem, e mai presus de orice discuție : școlile de meserii de astăzi nu pot și nu vor fi în stare să răspundă nevoilor țării pe tărîmul meseriilor; știm cu toții că meseriile au fost și sunt exercitate în cea mai mare parte de streini •e naturală tendința ca să ajungem a avea în mâinile noastre acest important ram de producție. Cu școalele de meserii nu vom ajunge nici odată la aceasta. Negreșit că nu vom lua role până acum al școlilor Pot eși din aceste școli meșteri de seamă ; numărul lor va fi însă neînsemnat. Aceasta nu trebue să o piardă din vedere bărbații chiemați a conduce trebile publice. Ceea ce ne trebue în primul rînd, sunt nu artiști în cutare sau cutare meserie, ci mulți meseriași, cunoscându-șî bine meșteșugul și știind să se adapteze împrejurărilor. La aceasta nu vom ajunge însă pe calea școalelor. In toate țările și în toate timpurile, masa meseriașilor s’a format nu în școli speciale, ci în ateliere. Pe drumul acesta trebue să apucăm și noi. Acțiunea guvernamentală și inițiativa particulară trebue să se combine în această direcțiune, dacă vroim să răspândim serios meseriile în țară. Pia Franița (Corespondență particulară a «Universului») Paris, 22 Octombrie. Conflictul franco-turc Ziarul «Temps», apărut aseară, spune că e informat că acțiunea energică a lui Delcassé trebue să servească la un scop mai general, care să nu fie plata creditelor Lorando și Tubini, ci ceva mult mai important. «Poarta va vedea acum—spune ziarul—că Franța e ferm hotărîtă de a-șî ajunge acest scop». A zi de dimineață, Figaro, după ce și-a manifestat admirația sa că diviziunea Gaillard a putut pleca în secret, spune că «noua ingerință a Franței în Orient e un eveniment istoric și punctul de plecare al unei politici active și energice spre a restaura interesele seculare ale Franței de acord cu toate națiunile interesate la restabilirea ordinei în Turcia». — Tot în ziarul Temps găsim știrea că la Toulon năvile de transport «Mylho», «Vinlong» și «Shamrok» sunt gata pentru cazul când va fi necesară o expediție de trupe in Turcia. Spada de onoare pentru Țar Veteranii legionari și decorați din armata franceză, după cum s’a mai spus, vor oferi Țarului, ca amintire a recentei lui călătorii în Franța, o spadă de onoare, care e o adevărată lucrare de artă. Spada e de argint aurit și smălțuit; mânerul e făcut din coroana imperială și vulturul rusesc cu aripile întinse formează garda. Pe lamă se citește de o parte deviza «Onoare și patrie», iar de alta . Valoare și disciplină. Spada va fi terminată peste o lună și va costa 12 mii franci. O delegație de veterani va fi însărcinată de a o duce la Petersburg și de a o preda Țarului. Diverse . Guvernul francez a decis ca centenarul naștere! marelui poet și literat Victor Hugo, să se serbeze în mod oficial. In ziua de 16 sau 17 Noembrie, se va inaugura cu mare ceremonie monumentul de pe mormîntul poetului Heine, din cimitirul Montmartre, Brutus. CRONICI FEMENINE Mișcarea femenista In adunarea națională americană pentru acordarea drepturilor electorale la femei, s'a dat citire unui interesant raport din care estrag următoarele : «In toate Statele americane, în cari femeile posed dreptul electoral, lefurile femeilor arată o tendință continuă spre urcare. In statul Wyoming femeile au dobândit votarea unei legi, în urma căreia este interzis să se dea femeilor, pe cari le angajează Statul, o leafă mai mică decât bărbaților în aceleași funcțiuni. Numeroasele concedieri de femei funcționare, din anii din urmă, s-au făcut aproape toate din motive politice. Societățile mari de căi ferate și guvernele doresc de pildă funcționari care să posede dreptul de vot; lucrătorii au împedicat angajarea de femei din cauză că acestora li se dădeau lofuri mai mici; «alegătorul» are peste tot locul șanse mai mari. In câteva State femeile funcționare în serviciul poștelor și telegrafelor, și profesoarele sunt imediat concediate dacă se mărită. In alte State de la sud, ca Georgia, Alabama, Carolina etc. există în privința muncii copiilor stări atât de îngrozitoare, după cum erau în Anglia la începutul veacului al 19-lea. Copiii în vârsta de 5 ani lucrează în fabrici. Față de o asemenea stare a lucrurilor, comitetul societății americane de mai sus cere să se desfășure o agitație și mai energică pentru dobândirea drepturilor electorale ale femeilor. In statul Colorado, de pildă, unde femeile sunt eligibile, d-na Harriet Wright a făcut să se voteze o lege, în urma căreia copiii sub vârsta de 14 ani, nu pot fi întrebuințați la nici o muncă industrială». In India s'au format mai multe cluburi femenine printre femeile Hindușilor. Clubul femenin din orașul Baranagar, scoate și o revistă lunară, exclusiv redactată, administrată și tipărită de femei, așa după cum apare ziarul francez «Fronde» din Paris. Olimpia Sosirea H. S. Reginei (Telegrame de la corespondenții noștri particulari) Sinaia, 25 Octombrie. Plecarea Suveranului la Predeal M. S. Regele, însoțit de primul-ministru Sturdza, ministrul Ionel Brătianu, generalul Vartiade, colonelul Mavrocordat și colonel Constantinescu, a sosit în gară la orele 3 jumătate, venind pe jos de la castelul Peleș. Aci a fost întâmpinat de d-nii miniștri Palade, Stoicescu, P. S. Aurelian și B. Missirde d nn Miclescu, directorul general al căilor ferate, Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, d-na Bengescu, mare damă de onoare a A. S. R. Prințesei Maria și d. Ionescu, prefectul jud. Prahova, cari sosiseră cu un tren special de la București. Gara e splendid decorată. Multă lume se află pe peronul gării. Trenul regal a plecat la Predeal la orele 3.50. Coresp. Predeal, 25 Octombrie. Sosirea MS. Ieginel Gara Predeal e splendid decorată cu drapele și verdeață. Elevii școalelor sunt pe peron cu drapele și flori. Trenul regal intră în gară la orele 4.20 și e primit de uralele publicului adunat pe peron și ale elevilor școalei. Sunt de față autoritățile, în frunte cu primarul. M. S. Regele, dimpreună cu suita și d-nii miniștri descind din tren și intră în sala de așteptare a gărei. Trenul în care se află M. S. Regina intră în gară la orele 4.50. Majestatea Sa e întâmpinată de M. S. Regele, suita, precum și de domnii miniștri,cari îi urează bună sosire în țară. Majestatea Sa e veselă și mulțumește călduros pentru splendida primire ce i se face Elevii școalei intonează imnul regal. Mai multe copile oferă Majestăței Sale buchete de flori, pe cari Suverana le primește mângâind pe aceste copite. După mai multe minute de afabilă întrevedere nu persoanele de față, M. S. Regina ia loc în trenul regal dimpreună cu M. S. Regele, suita și domnii miniștri, după care trenul pleacă spre Sinaia, urmat de strigăte de «Trăiască Regele ! Trăiască Regina I» -Coresp. Sinaia, 25 Octombrie. Sosirea la Sinaia Trenul regal s’a reîntors în gara Sinaia la orele 5.30. Mulțimea aștepta pe peron cu nerăbdare să revadă pe iubita Suverană. Trenul regal e primit cu ovațiune. Elevii școalei Carmen Sylva sunt înșirați pe peron cu steaguri și cu flori; ei intonează imnul regal. MM. II. Regale, dimpreună cu suita, au plecat direct la Castelul Peleș, în trăsurile curții. D-nii miniștri se vor reîntoarce diseară în Capitală. Cores. Vederea orașului Mitilene — Vezi ilustrația — Am dat eri o hartă a arhipelagului în care se află insula Mitilene, vechea Lesbos, pe care au ocupat-o trupele franceze de sub comanda amiralului Caillard. Azi dăm o vedere a capitalei insulei, așezată în partea ei răsăriteană și căreia i se mai zice și Castro. Orașul avea în vechime două porturi , unul de războiu și altul de comerț, precum și întăriri puternice și era în vechime foarte renumit prin cultura sa și prin încurajarea artelor și a științelor. Mitilene sau Castro e azi reședința caimacanului și a unui mitropolit grecesc, are un castel din evul mediu, 16 moschee și vr’o 15 mii locuitori. Nouă amănunte asupra morței lui Mihail Chelu (Corespondență particulară a „Universului“) Călărași, 24 Octombrie. Spre a putea culege cele mai exacte amănunte asupra morței lui Mihail Ghețu, am plecat In comuna Cosîmbești, unde este proprietatea defunctului. Casa în care victima și-a dat sfârșitul este compusă dintr'o sală ce are două intrări, iar camerile sunt situate două pe stânga, comunicând între ele prin o ușe, iar una pe dreapta. Cum se crede cul a provenit focul Până acum nu s’a putut stabili definitiv cum a provenit focul, însă versiunea ce se apropie mai mult de adevăr e aceea că victima a aruncat țigara aprinsă pe scânduri, aprinzându-se un preș de pe jos, de la care s’a comunicat focul în toate camerile. Cum a expiat victima Când fumul a umplut camera unde dormea Mihail Ghețu, acesta, aproape asfixiat, a căutat să iasă afară ; însă, din groaza ce-l cuprinsese în acele momente oribile, în loc de a căuta clanța de la ușe, ca deschizând-o să poată ieși afară, a căutat să spargă ușa cu spatele, fapt ce se adeverește prin aceea că la balamalele ușei s’a găsit o mânecă arsă de la cămașa sa și o bucată de piele cu carne, ce se lipise de ușa ce ardea. Mijlocul acesta neisbutind, victima se repezi să spargă geamul ; însă, spre nenorocirea lui, se isbi cu capul de tocul ferestrei. Din această din urmă lovitură, perzându-și forțele, cum și din fumul ce îl asfixiase aproape complect, nenorocitul căzu cu fața în jos pe scânduri și în cele mai grozave chinuri își deta sfârșitul. Aspectul victimei Pe toți câți i-am întrebat în comună, mi-au spus îngroziți că cadavrul avea aspectul unei bucăți e carne rumenită ln cuptor. Părul, barba, mustățile și sprâncenile erau complect arse, astfel că fața și craniul erau goale. Sub barbă avea o arsură ce se prelungea pe brațul drept în jos. Alte urme de arsuri nu se ved pe cadavru. La autisia făcută de d. medic al județului, s-a constatat că moartea i-a provenit prin asfixie. In stomacul defunctului s’au găsit încă nemistuite o cantitate de mămăligă cu brânză și un litru de vin roșu ureenii uctimei au avut o mărime considerabilă. In camera vecină cu aceea a victimei, s’au găsit hainele sale, în buzunarul cărora se afla o monedă de aur de 100 lei, ceasornicul și lanțul, iar pe masă o luminare și o lampă fără gaz. Faptul că nu s’a găsit portmoneul în care se aflau 6000 lei în hârtii de bancă, lasă bănuială că la mijloc ar fi o choft. Tînărul Romulus Ghețu, fiul victimei, în noaptea când a avut loc această nenorocire, după ora 2 noaptea când s’a despărțit de tatăl său, s'a dus în sat la o femee cu care avea relațiuni, unde a stat până la orele 4 jum., când cu toți locuitorii satului veni la locul sinistrului. Din declarațiunile martorilor, și în special a femeei, care afirmă că a stat cu Romulus Ghețu până la 4 jum., s’a pierdut orice bănuială că fiul său ar fi autorul acestui fapt, după cum se crezuse la început. D-na Ghețu se afla în București, unde i s’a telegradat această tristă știre, ce i-a cauzat atâta durere, că a căzut bolnavă, neputând veni să asiste la inmormântarea soțului său. f*ax. Numiri și permutări la Creditul agricol D. George Ionescu, înaintat ajutor în serviciul exterior al Creditului agricol, se însărcinează cu serviciul la secțiunea din jud. Vlașca. D. George D. Horeanu, ajutor la secțiunea Vlașca, se transferă în aceeași calitate la secțiunea Brăila. D. Dimitrie D. Manolescu, ajutor la secțiunea Brăila, se transferă în aceeași calitate la secțiunea Fălciu, în locul vacant. D. Ilie Stoișor Băiteanu, actual impiegat clasa II la secțiunea Gorj, se înaintează impiegat clasa I și se însărcinează cu serviciul la aceeași secțiune. D. Constantin Purcăreanu, înaintat impiegat, se clasifică impiegat clasa II și se însărcinează cu serviciul la aceeași secțiune. D. Dimitrie A. Mateescu, actual impiegat auxiliar clasa II la secțiunea Constanța, se înaintează impiegat auxiliar clasa I și se însărcinează cu serviciul la aceeași secțiune. D. Vasile N. Gamulea, actual impiegat auxiliar clasa III la secțiunea Olt, se înaintează impiegat auxiliar clasa II și se însărcinează cu serviciul la aceeași secțiune. D. Marin Mateescu se rechiamă ca impiegat auxiliar clasa III și se însărcinează cu serviciul la secțiunea din jud. Dolj, în locul d-lui Anton D. Goilav, care se transferă la secțiunea din jud. Ilfov, în locul vacant, prin înaintarea d-lui George Ionescu. O CUGETARE PE ZI Omul care a suferit mai mult e în stare să se bucure mai mult. Universal in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 24 Octombrie — Botoșani încercare de sinucidere.— Comerciantul loan Alexandrescu, din com. Durnești, trăia de câtva timp în rele relațiuni cu soția sa Frosa. Ieri, luându-se din nou la ceartă, aceasta a încercat să se sinucidă, aplicându-și câteva lovituri de cuțit în partea stingă a pieptului. Nenorocita căzu jos leșinată și, în neștire, fu transportată la spitalul din localitate. Rănile fiind grave, e puțină speranță de scăpare. S’a deschis o anchetă, spre a se stabili adevărata cauză. Accidentul și panica din calea Națională.. . Locuitorul loana Ionescu, pe când se întorcea de la tlrg cu o vacă a sa pe care o adusese s’o vindă și n’o putuse vinde, la un moment dat vaca înebuni și începu a sări peste trecetorii de pe stradă, mugind îngrozitor, și scăpând în același timp din mâinile stăpânului său. Dintre mai multe victime pe cari P cât leziunile căpătate de loviturile acestei furioase vite, e de remarcat o femee, al cărei nume nu-l cunosc, pe care, trântind-o jos, a călcat-o cu picioarele, și apoi, ridicând-o în coarne, a aruncat-o peste cap. Panica era de nedescris. Cm. Craiova Epidemii.—In oraș s’au ivit o sumă de boli, dintre cari scarlatina, angina și tușea convulsivi printre copii și influența printre adulți Doctorii sunt de părere că maladiile, anul acesta, au un caracter cu mult mai violent ca în trecut. Multe școli vor fi închise. Atât serviciul medical cât și directorii dau cea mai mare îngrijire copiilor. Timpul iar s’a posomorit; temperatura s’a coborît sub 0 In timpul nopței și prea puțin deasupra lui 0 (Ns—5 °) în timpul zilei. Cu un cuvint am intrat de a binele in iarnă. Ugolin. Ploești Nenorocirea din calea Câmpiiler.—Am spus zilele trecute cum că fata Filoteea I. loan, fiica unui cârciumar din calea Câmpinei, a fost ori împușcată din greșeală, de către turcul losef Arab în brațul sting. Fiind transportată la spitalul comunal și d. doctor I. Gloaje estrăgându-I glonțul, victima se află acum în afară de ori-ce pericol In urma avisului d-lui doctor, turcul Arab a fost pus în libertate de către parchet. It.scoala din comuna Gornetu-Cuib.—Știrile sosite în privința rescoalei moșnenilor din comuna Gornetu-Cuib spun că rebelii s'au liniștit, în urma intervenție jandarmilor, și că ei sunt hotărâți să aștepte sentința judecătorilor. In privința procesului dintre ei și moștenitorii decedatului Toma Pascu, încercare de sinucidere.— Fata Lița Ene, din comuna Podeni, săturându-se, se vede, de viață, s’a aruncat ori într’un puț din marginea satului, cu gând de a se sinucide. Din nenorocire pentru ea, apa din puț ne având nici adâncimea de un metru, Sița s’a ales numai cu o baie sdravănă, și cu o bătaie și mai sdravănă din partea părinților ei, cari atribue această încercare de sinucidere a fiicei lor dragostei, Cociu Vaslui Accident. — Astăzi țăranul Dumitru Neculai, din com. Cosmea reîntorcându-se acasă, cu o căruță cu cai, a căzut din ca, din cauză că caii se speriaseră și-și luaseră vânt. Dumitru Neculai a căpătat mai multe răni la cap și și-a sclintit un picior. Știri sioniste.— Aflu din sorginte sigură că marele rabin dr. Zadok Dahin, din Paris, va veni în curând în România și va vizita principalele orașe. — S’a redeschis, eri, clubul de lectură «Sionist» din localitate. Clubul, până la alegerea unui comitet, e condus de un comitet provizor, compus din d-nii : A. Schneersohn, președinte ; A. Marcur, A. Ianculovici, B. Manhaim, I. Lebel, A. Ueinstein și N. Aronovici, membri. Secretare Raoul Friedmanec. Timpul— s’a încălzit. Radu. Războiul anglo-ber — Prin poștă — Regina Alexandra a Angliei are de gând să trimeată, ca dar de Crăciun, soldaților din sudul Africei, mai multe mii de lulele de măcieș, având gravate o coroană și monogramul ei. * Vr’o 10 prizonieri boem au reușit să evadeze din localitățile din Portugalia, unde erau internați. Un ofițer portughez, prin nedibăcia căruia a fugit un comandant boer, încredințat supravegherei sale, a fost osîndit pentru aceasta la 3 luni de închisoare.* * * Intr’un articol publicat în «Revue des Deux-Mondes», generalul Van den Beer Portugael, membru al congresului din Haga, a demonstrat că, din punctul de vedere internațional, anexarea celor două republici bbere trebue să fie socotită ca nulă și neavenită. De altfel, nici o putere civilizată n’a recunoscut această anexare. UN PROVERB PE ZI Totul e fum și vânt, afară de aur și de argint. (Egiptean). 5 Bani foaia in România.—10 Bani în stramuta. CONFLICTUL FRANCO-TURC Telegramele Agenției Române Turcia cedea la Londra. 25 .«Agenția Reuter» află din Constantinopol că Poarta a remisuri »1-1 un Bnost, însărcinat de afaceri al Franței la Constantinopol, o notă prin care i se face cunoscut că guvernul otoman a decis achitarea creanțelor Lorando și Tubini, nn rate mensuale, din venitul vămilor. Francezii la Mitile de Paris, 25. — 1). de Lanessan, ministrul marinei, a primit spre seară o depeșe, expediată dimineața, de la contra-amiralul Caillard, prin care este anunțat că escadra franceză se află tot in fața insulei Mitilene. Până acum contra-amiralul, au debarcat trupe. Marea de altfel este foarte agitată. Sosirea unei escadre franceze Syra, 25.—O escadră franceză a sosit aici spre seară. Se vorbește că Rusia se pregătește să ocupe insula Eeuteropolis. Anglia ar ocupa în acest cas insula Lemnos Anglia a ordonat formarea unei flote sub comanda prințului Battemberg. Refuzul Germaniei d'a Interbei în conflictul franco turc Berlin, 25. — Ambasadorul turc de aici s-a încercat a hotărî pe împăratul Wilhelm să intervie în conflictul franco turc, împăratul a refuzat. Ambasadorul turc a conferit de asemenea, îndelung, cu ministrul de externe german Buelow. Turcii ameninți bombardarea flotei franceze Viena. 25. O telegramă din Constantinopol anunță că cercurile turcești sunt pesimiste. Francia mai cere sultanului să renunțe asupra Tunisului. In aceeași telegramă se spune că Turcia amenință să bombardeze flota franceză dacă s’ar încerca să ocupe coasta asiatică. Franța a refuzat oferta sultanului de a plăti sumarirate. Ea vrea întreaga sumă. Telegrame de la corespondenții noștri particulari Plecarea escadrei italiane la Salonic Roma, 25.—A doua diviziune a escadrei italiane a Mediteranei, de sub ordinele contra-amiralului Belazio, va pleca mâine la Salonic. Sultanul sperând încăerarea Franciei cu o alta Putere Paris. 25. — Ziarul «Petit Bleu» publică o știre care spune că sultanul nu are de gând, pentru acum, să dea satisfacție Franciei, sperând că Francia va intra în complicații cu alte Puteri. Francia trimite în Orient a doua diviziune a escadrei. Francia a declarat Italiei că în nici un caz nu va ocupa Tripolitania, totuși escadra italiană face încrucișări pe lângă coastele Tripolitaniei. Un torpilor francez la Mitilene Paris. 25.—In fața insulei Mitilene se află și un torpilor francez, pe lângă celelalte bastimente de războiu. Presa engleză și conflictul france turc Londra. 25. — Ziarul «Times» zice că Anglia va sta în expectativă față de conflictul franco-turc. Nici o Putere, spune același ziar, nu poate permite să se ridice chestia Orientului un impul de față. Alte ziare spun același lucru. Despre debarcarea francezilor Viena. 25. — «Neue Freie Presse», apărută azi după amiază, spune că dacă debarcarea trupelor franceze la Mitilene nu s’a făcut încă, atunci știrile ziarelor parisiene erau false și aveau de scop ascunderea neizbândei primei părți a expediției. Imperatul Austriei aprobând acțiunea Franței Viena. 25.—Se zvonește că împăratul Austriei a aprobat acțiunea Franței în Orient, în urma conferinței ce a avut cu marele duce rus Mihail Nicolaevici. Termen de 8 zile acordat sultanului Paris. 25.— Ministrul de externe, Delcassé, a acordat sultanului opt zile pentru a ceda asupra tuturor punctelor. Flota franceză din apele turcești primește intăriri, Rusia și Anglia avînd a ocupa insule turcești Viena. 25. — Ziarul «Allgemeine Zeitung» primește din Londra o telegramă în care se spune că sporește acolo escitația din cauza posibilelor urmări ale conflictului francoturc. — Prin poștă — In cercurile politice din Berlin nu se judecă cu prea mult optimism actuala fază a conflictului franco-turc, cu toate că se consideră că Sultanul, în ultimul moment, nu va putea face altfel decât să cedeze. E sigur că Rusia sprijinește cererile Franței. Se are însă convingerea că Rusia, pentru moment, nu are de loc poftă de a contribui să ațîțe chestiunea orientală ; intervenția rusească ar fi însă inevitabilă dacă între Franța și Turcia ar izbucni un conflict serios. A se citi alte telegrame sosite în timpul noptea, la «Ultima Oră». Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Succesiunea Valsatttachi în secțiunile Ostile ale Curtei de casație ln Galați a încetat din viață cunoscutul bogătaș G. Vallamachi, lăsând în urma sa o avere destul de însemnată, în care se cuprind și și vapoare, înscrise într-un port grecesc și purtând pavilionul din. Statul român a încasat de la legatarul universal, d. Tibaldo Bassa taxa de înregistrare, afară de 12 mii lei ce se cuveneau pentru valoarea celor 3 vapoare aflate în străinătate. Ministerul de finanțe constrîngându-l, d-sa a depus taxa pe de o parte, iar pe de alta a cerut tribunalului de Covurluiu restituirea acelei taxe, pe motiv că taxa de înregistrare fiind un impozit, are caracter teritorial și prin urmare nu poate fi extins și peste hotar. Tribunalul, însă, a respins cererea, considerând taxa de înregistrare nu ca un impozit, ci ca o taxă ce statul o percepe de la legatarul universal, pentru serviciul ce i-t face statul, recunoscându-1 ca moștenitor, etc. Contra acestei sentințe, d. Tibaldi a făcut recurs în casație și Curtea, secția a 2, a stabilit că taxa de înregistrare fiind un impozit, nu poate fi perceput decât pentru valorile mobile, aflate în țară, și în consecință a casat sentința tribunalului Covurlui, trimițând ca afacerea să se jidice din nou de tribunalul Ilfov. Tribunalul Ilfov pronunțându-se în acelaș sens ca și cel de Covurlui, afacerea a venit ieri în judecata secțiunilor unite a Curței de casație. Din partea d-lui Tibaldo Bassa a pledat d. V. Macri, iar din partea ministerului de finanțe, d. Missir. D. Macri a desvoltat următorul motiv de casare : Taxa de inregistrare fiind un imposit, are caracterul teritorialității și nu se poate extinde și în străinătate. D. Missir a susținut din contră că taxa de înregistrare nu a un imposit, ci o taxă pe care statul o percepe pentru anume servicii pe cari le aduce moștenitorului. Dacă ar fi imposit, se întreabă CAROLINA INVERNI2IȚ 15 Torturile onel mame PARTEA A DOUA Inimii de copilă.—Amoruri caste — Dracul mi-a trimis azi această copilă—murmură ea.—începusem ziua așa de bine, or ! acum nu void mai eși, nu mai am poftă să ei. Numai ca Andreina să nu fi auzit nimic. La acest gând ea deveni palidă și gânditoare. Părăsi salonul și, după ce străbătu un lung șir de odăi, splendid mobilate, intră într’un mic apartament ce era un adeverat ratű. In a doua odae a acestui apartament, stând pe un fotoliu, se afla o copilă de vre-o 14 ani, o ființă așa de plăpândă, încât părea ca se fărîmă numai cât ai atinge-o cu mâna. Această copilă era unica fiică, unica moștenitoare, a ducelui și a ducesei de Apreval. Și dama pe care am văzut-o gonind fără milă pe mica hoață era Fernanda. Trecuseră cincisprezece ani de la unirea ei cu Albert... și pe față cei douî soți päreau fericiți, amorezați ca în primele zile ale căsătoriei lor. Dar în casele în cari ți se pare că domnește mai mare liniște, fericirea... câte drame nu se desfășoară adesea"! Ceea ce putem asigura însă e că tînărul duce de Apreval tot adora pe soția lui, avea într’insa cea mai deplină încredere și o considera ca cea mai bună și cea mai onestă femee de pe lume. Și totuși, după câțiva ani de căsătorie, se întâmplase un fapt, care aruncase oarecare tulburare în sufletul lui Albert. Intr’o seară, bătrînul duce se întorsese de la club într’o stare de agitație imposibilă de descris. El chemase pe fiul său și, cum i se spusese că el eșise, ducele dădu ordin ca îndată ce Albert se va fi întors, să i se spue că tatăl lui avea absolută nevoie ca să -i vorbească. Dar când Albert se reîntoarse la palat, belfînul duce, lovit de un atac de apoplexie, nu mai putea să pronunțe nici un cuvînt. Numai când Fernanda, desperată tot ca și Albert, se aplecă plângând asupra betrinului, mâna acestuia se ridică, ca și cum ar fi voit să respingă pe acea femee, să xi blesteme, și din buzele lui acoperite de spumă e și ca un gemet această frază, pe jumătate trunchiată: — Tu să fii blest... Fernanda scoase un țipăt și căzu pe spate în brațele lui Albert. Acesta fu convins că tatăl său delira, și dădu la o parte cu blândețe pe soția lui. Ducele de Apreval nu mai vorbi din acel moment, dar în spre ziuă făcu semn că vroia să scrie. I se dete îndată cele necesare. Albert susținea cu brațele sale pe tatăl lui. Muribundul, cu o sforțare supremă, luase condeiul...și începu să scrie: Robert.. Fernanda.. sunt două.. Nu mai putu să adaoge nimic căci condeiul îî căzu din mână. Dumnezeu nu 'I permitea deci în ultimul moment să dea pe față adevărul fiului său. t scoase un gemet și căzu pe spate. Era mort. Când Fernanda află ceea ce se întâmplase, deveni palidă, lacrămile ei nu mai fură intricate, și se lăsă să cadă suspinând pe un fotoliu. Deci, ducelui de Apreval i se făcuse vreo destăinuire. Fernanda nu era încă sigură de viitorul ei; avea inamici cari căutau să o lovească în umbră. Și dacă moartea nu ingheța mâna ducelui și nu ’i închidea gura, ea era perdută pentru totdeauna. Ar fi fost gonită din palat, și ar fi dus cu sine ura și blestemul lui Albert. Destinul însă fusese milos cu dînsa... Dar cei ce încercaseră să o piardă în sufletul bătrînului duce nu vor face tot așa și cu Albert? Sufletul delicat al acestuia nu putea lua nici o bănuială din cuvintele și din scrisul tatălui său. Prima dată crezuse că ducele delirează a doua oară că tatăl seu vroise să facă un elogiu acelor două persoane, ce făceau parte din familie. De ce ducele nu se plânsese nici odată de Fernanda? Ba chiar vorbise întotdeauna de dînsa cu admirație și respect și binecuvînta pe fiul său pentru alegerea făcută. Deci, trecând prima tulburare, prima dureroasă impresie pentru moartea tatălui său, Albert căută să mângâe pe Fernanda, și, strîngend-o în brațele lui, a acoperi fața cu sărutări înfocate... Ducele în testamentul seu lăsase jumătate din averea fiului său Albert și cealaltă jumătate nepoatei sale Andreina de Apreval, unica fiică a lui Albert și a Fernandei. Ducele iubise mult pe nepoata lui, o copilă frumoasă ca un înger. Medicii, la nașterea ei, spuseseră că ea nu va trăi nici o lună. Și asta era cu atât mai dureros, cu cât Fernanda, fie din cauza relei faceri, fie din cauza unei căderi de pe cal, trebuia să lase la o parte speranțele ei de a mai deveni mamă. Ducele de Apreval lăsase pe fiul său, uzufructul colosalei averi ce se cuvenea Andreinei, și în cazul morței acesteia, unic erede și stăpân al acelor bogății. In acelaș testament se afla un paragraf privitor la Fernanda: «Nevestei lui Albert—zice el —care pentru mine e mai scumpă decât o fiiică și care me iubește, las ca amintire toate giuvaerurila femeei mele, defuncta prințesă de Apreval. Nimeni mai bine decât Fernanda nu merită a fi împodobită cu acele pietre scumpe.» In testament se afla și un bogat legat pentru sir Roberg, unchiul Fernandei. Deci ce aveau ei de temut ? Puțin câte puțin, Fernanda se liniști și se dedică cu totul fiice sale. O adora, căci nu trăsurile fetei Andreinei găsea trăsurile lui Albert. Dar copila avea nevoe de mari îngrijiri. Era așa de slabă, încât părea că o suflare de vânt trebuia să o abată și să o zdrobească. E imposibil de descris îngrijirile ce se aveau pentru Andreina ; apartamentul era mai sacru decât acel al unei vestale. Camerierele ei singure puteau să calce peste acel prag ; nici un bărbat nu pusese niciodată piciorul, afară de bătrânul bunic și Albert. Se vorbea mai încet intrând in acele odăi, ca și cum toți săr fi temut să facă roü urechilor copilei; era o bucătăreasă într'adins pentru dînsa. (Va ura £)