Universul, septembrie 1903 (Anul 21, nr. 239-268)
1903-09-26 / nr. 264
Prințul Andreii al Greciei și soția sa principesa Alice de Battemberg (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Jouî, 25 Septembrie. — Cuv. Eufrosina. Catolic Jouî, 8 Octombrie. — Brigitte. Soarele răsare 6.23, apune 5.44 București, 1tb Septembrie. Gauze și efecte Vorbeam, într’un număr trecut, despre numeroasele idei bune ce ni se împărtășesc prin corespondența cu care cititorii noștri întrețin legături continue cu gazeta lor. Iată încă una, privitoare la observația, probabil de mulți făcută, că la noi, ca și în toată lumea de altfel, adesea se caută a se combate, cu multă cheltuială și osteneală, unele efecte nenorocite, cari mai sigur și mai temeinic s’ar putea lovi, cu aceeași cheltuială și osteneală, in înseși cauzele lor. Avem, de exemplu, comitete și fonduri de ajutoare pentru inundați, pentru incendiați. Oamenii loviți de nenorocire sunt desigur vrednici de interes și ajutoare. Dar oare toate acele fonduri nu s’ar putea întrebuința mai bine și mai cu folos pentru evitarea, după putință, a acelor nenorociri ? Nu este de tăgăduit că, cel puțin prin unele locuri, ar fi putință de a se preîntâmpina efectele dezastruoase ale inundațiilor; prin plantații ușor de executat, ele ar putea fi pretutindeni cel puțin îmblânzite. De asemenea mijloace de prevenire a dezastrelor prea mari pricinuite de incendii ar mai încăpea destule, pe lângă cele ce se folosesc și nu prea. Iată cauze de combătut, în loc de a se arunca întotdeauna praful unor ajutoare, mai întotdeauna insuficiente, asupra efectelor lăsate în voia lor și a întâmplării. Un alt exemplu: Se cheltuește de către Stat, de către județe și comune, mult, și tot mai mult, pentru spitale, medicamente gratuite, mai ales chinină și altele. Dar dacă, spre a nu ne întinde mai departe, s’ar întrebuința o parte a acestor cheltueli cu secarea bălților, băltoacelor, mlaștinelor ?... Mai întârs, aceasta nici n’ar fi o cheltuială propriu-zisă, căci cu prisos ea ar fi compensată prin dobândirea, pentru semănături, a petecelor de pământ acoperite azi cu mocirla producătoare de friguri și alte boale cu urmări triste. Apoi, chiar cheltuială să fie, nu e mai rațional să o faci o dată și să ți-o cruți pentru viitor, combătând și aci cauza, o dată și bine, în loc de efectele ce ar continua a se ține lanț fără de sfîrșit Cheltuelile acestea, de comparere a unor efecte ce continuă să persiste, s’ar putea asemăna cu ceea ce ar face unul ce ar căuta să umple cu orî ce preț un sac găurit în fund ; oricât tonul, e zadarnic, tot mai trebue. Pe când dacă s’ar lua lucrul de la temelie, dacă s’ar căuta îndreptarea la obîrșie, s’ar cruța în definitiv și cheltuială, și osteneală, și s’ar făptui, în același timp, ceva cu adevărat de folos, o vindecare radicală, în loc de continue și nesfirșite paliative. Simple, mai la urmă, pot apărea aceste arătări. Simplă era și problema oului lui Columb, dar trebuia gândul și mâna care s’o rezolve. 111 Din Anglia (Corespondență parte a ziarului « Universul1') Londra, 21 Septembrie. Criza ministerialii Până acum nu s’a făcut nicio schimbare în situația cabinetului. Presei nu î s-a comunicat nici un fel de știre oficială ori oficioasă în privința remanierei. Discursul primului-ministru Balfour la Sheffield a făcut să piară nesiguranța ce domnea relativ la atitudinea guvernului, și se spune că această cuvîntare ar putea avea o înrturire asupra hotărîrea ducelui de Devonshire (liberschimbist), care ar fi voit să renine în cabinet. Lordul Milner a plecat din Londra și nu se știe unde s'a dus. Se crede insă că se află la Balmoral, pe lângă rege, și că va ceda în cele din urmă, primind portofoliul coloniilor. După prânz se svonise pe aci că lordul Cromer, ministrul plenipotențiar al Angliei la Cairo, ar fi primit portofoliul coloniilor. Dar zvonul n’a fost nici confirmat, nici desmințit. «Impgranl» Sahareî D. Jacques Lebaudy, «împăratul» Sahareî, care se află de câtva timp aci, se plânge mult de chipul cum î I tratează presa franceză și cea engleză. El declară că a venit la Londra spre a arăta compatrioților săi că cel puțin în Anglia proiectele sale de colonizare a Saharei nu sunt socotite irealizabile ca în Franța. D. Lebaudy vorbește cu amărăciune de guvernul francez, care n’a voit să-i dea mână de ajutor. «Doresc, a spus el, ca populația noului imperiu să nu fie numai franceză, ci amestecată’ cu chinezi, japonezi ori englezi». El mărturisește că va întâmpina greutăți și că va trebui să se bată spre a-și stabili imperiul , dar crede că va fi cu putință să organizeze o armată spre a-și executa proiectul său de cucerire, și a venit la Londra ca să se ocupe de lucrările de construcție și de administrație a nouei capitale. D. Lebaudy nu vrea să primească pe nimeni. Scrisorile recomandate, pe cari le primește cu duzinele și scrisorile obicinuite cu sutele în fiecare zi sunt înapoiate poștei fără a fi deschise. La hotelul său sosesc o mulțime de pachete și de lăzi cuprinzând mostre de mărfuri, pe cari fabricanții și comercianții vor să i se vîndă. Ele au soarta scrisorilor. D. Lebaudy le refuză. La hotel se afirmă că el nu are idei absurde ori ridicate asupra teritoriului său african, că e foarte serios și foarte capabil. Ultimii prizonieri boemi Intr’un discurs rostit la Utrecht (colonia Cape), generalul Botha a anunțat că se va duce în curând în India împreună cu generalii Dewet și Delarey, spre a încerca să convingă pe prizonierii boem neînduplecați — cari sunt deținuți în acea țară—ca să depun jurămîntul de credință Angliei. Acești prizonieri sunt în număr de 518. Vest. m Liniei Idilă românească de Carmen Sylva (Urmare. —Vezi numărul de erî) CAP. NI Mi-am pus la ureche o frumoasă floare de mac, pentru ca el să vadă că ași dori săru mulțumesc. Dar era atât de cald încât floarea s’a veștejit în curînd și foile ei, una câte una, au căzut jos, încetișor, încetișor, ca și când n’ar fi voit să cadă. Dar soarele era prea arzător, el a ucis floarea. Oare el a vezut-o ? Nu pot măcar să-l întreb, căci nu ne cunoaștem. Eu nu me duc la horă și nici nu mă voi duce la horă, căci n’am mamă, cu care să mă duc și care bucurostu’ar arăta bărbaților. Și nici el nu merge la horă, căci este pândar de câmp și n’are voie să părăsească lanurile. Ce să caut la horă fără el — pe cei l’alți flăcăi nu-l voesc — voesc să văd numai pe Soare. Cei l’alți flăcăi nu sunt de loc frumoși, numai Soare este frumos și bun. Când cineva este în stare să facâ lucruri atât de frumoase p Pentru biserică, trebue să fie parte bun. Eu n’am voie nici măcar să intru în biserică, căcî cei i’alțî ar rîde de mine, de oare-ce sunt numai o copilă din flori, și n’am ce să caut în biserică, nici măcar pe tata și pe mama. Oare Soare a dorit tot atât de mult pe tata și pe mama sa, ca și mine? El n’are pe nici unul — asta o știQ Eî vorbeau despre aceasta iarna, in dosul vetrei, pe când eu torceam. Și inima mea săltase de bucurie — atunci ne potrivim, dacă el n’are pe nimeni în lume ! CAP. III Astăzi a fost atât de cald și m’am dus sub un copac cu furca mea. N’am voit să șed, căci el s’a întins jos și astfel nu lași ai putut vedea. Rămăsei in picioare și torsei și-l priveam cum zăcea acolo odihnindu-se în arșița soarelui; picături de sudoare erau pe sprîncenele sale negre și genele sale se închideau și se deschideau ca niște aripi, deoarece soarele îl orbea. Deodată veni un fluture și-î făcu o adiere și se puse pe mâna pe care și-o întinsese peste cap și el zîmbi ușor când văzu fluturele. Eu bucuros i-ași fi făcut vânt ca să se răcorească, cu o frunză lată sau ași fi udat o frunză și i-ași fi pus-o pe cap, ca să nu-i fie așa de cald. Fluturele se așeză odată pe peruliul, deoarece el credea că este greu, după aceea sbură iarăși în jurul lui și ochii săi îi urmărea orice mișcare a sa. El are ochi foarte frumoși și, când rîde, are două gropițe în obraji și una în bărbie. Dar el nu rîde des Ce ași putea face ea să-l fac să rîdă, pentru ca să reapară gropițele ? Elî s’au certat done capre ; atunci el a rîs și a privit cum se isbeau amândouă cu coarnele și sareau în aer și iarăși se isbeau. Stătu multă vreme privind și gropițele apărură, astfel încât nu am despărțit animalele numai pentru ca el să zîmbească. Ele nu-și fac nici un zeu, să aibă și ele voia să se bată câte o dată, căci nu se strică. Poate că au făcut aceasta în joc. Astăzi se duse el pe plrta în sus, nu știam unde. Și deodată veni în jos o plută pe care curentul o duse până la picioarele mele, stând lângă țărm, spălându-mă și pieptănându-mă. Ș pe plută se afla un iepuraș tânăr—el tremura de frică, căci era strâns legat—atunci m’am bucurat atât de mult, am desmerdat și sărutat iepurașul, m’am jucat cu el și n’am voit să-l las să fugă, ci l’am făcut blând, și acum rămâne la mine, se joacă cu mine, doarme cu mine, în cămașa mea, înainte, atât e de cald și de drăguț—și are ochi mari, atât de mari și arată încâ atât de prost și apoi mișcă urechile, una înainte și alta înapoi. Aceasta este caraghios—n’am tors aproape nimic, ci m’am jucat mereu cu iepurașul. Este atât de drăguț, când aleargă în galop și-și ridică codița în sus ! I-am adus salată, pe care am furat-o din grădină, des de dimineață, înainte de răsăritul soarelui, când nu mă putea vedea nimeni, și i-a plăcut atât de mult ! Cum a putut el să socotească așa ca pluta cea mică să se oprească tocmai lângă mine—aceasta arată că este foarte îndemânatic. Se vede cl a privit mult cum curge rîul. (Va urma). O CNGEL’ARE PE ZI Devotamentul absolut e pentru naturile naive cea mai aleasă dintre bucurii și un fel de trebuință. In acelaș galantar sunt diferite produse ale tăbăcăriei. Intre acestea puterm cita : Talpă, lucrată în trei ani ; piei de vacă (tovaj) tăbăcite, de vaci, cu creț și cu lustru. Din ele se face azi încălțămintea pentru armată. Vedem, apoi, piei de vițel ; blancuri, albe și negre, pentru cureluri ; piei de oaie (meșinî) pentru mobilă ; materiale brute care se tăbăcesc ; coajă de stejar ; colțan , unsori, untură de pește, etc. Sus, d’asupra galantarului, este expusă vederea tăbăcăriei. Ea e siluită pe plaiul Dimitrie Bolintineanu, pe o suprafață de 12 mii metri pătrați, cu trei etaje și mai multe turnuri. Aci se văd două mașini cu abur, având putere de 100 caî și două cazane. Aceste două mașini sunt forța motrice care conduce o mulțime de alte mașini, întreaga fabrică este iluminată cu electricitate. In acest tablou se văd lucrătorii fabricei, al căror număr variază de la 180 la 250. In tăbăcărie, însă, pot să lucreze până la 500 lucrători. Tot aci este expusă și diploma prin care s’au recompensat lucrările acestei vaste tăbăcării cu cea mai mare distincțiune «Grand Prix», la expoziția din Paris. Secția farmaceutică Trecem, de la această tăbăcărie, la secția farmaceutică. Cum intrăm întâlnim un frumos, galantat cu specialități ale farmaciei Hențescu. Vedem aci Ghyeerofosfiit granulat de calce, colo-neural, carbonat de Litină, etc., fabricate de această farmacie. In dreapta și în stânga sunt două dulapuri, unul cu specialități medicamentoase și altul cu articole de toaletă, ale d-lui Șerescu, farmacist din Băilești, județul Dolj. Se văd aci medicamente de așa natură, ca să fie accesibile țăranului nostru. Dintre acestea putem nota: licoarea de păcură, balsamul universal, colir pentru copii, pilule pentru friguri, capuri purgative, untură de pește preparată după o metodă specială, etc. In cel l’alt dulap sunt diferite cosmeticuri : pomezî, apă de gură, «dantolu» pentru dinți, sub formă lichidă și pastă. O bună invenție, sunt pastilele de ciocolată cu chinină, pentru copii. Aceste pilule sunt lipsite de amarul gust al chininei. D. farmacist Rissdörfer are expusă o colecțiune de cercuri contra botăturilor. Dedesupt este o colecțiune botanică a d-lui farmacist Al. Komarnicki. Sunt tot felul de arbori, tăiați în formă de album, și fiecare fel de copac are și frunza lui. Mai sus e o serie de «Salvadont» a d-lui Popini. Alături, societatea studenților în farmacie a expus un frumos galantar cu toate broșurile cari cuprind conferințele ținute de membrii acestei societăți. In partea opusă e o expoziție a fabricei de vată de la Buftea. Aci se vede întregul proces, de k vata brută până la vata hidrofilă pură. Această fabrică de vată și pansamente pune anual în consumație de la 00 până la 70.000 cilograme de vată. Spitalele din toată țara se aprovizionează azi aproape numai de aci. Mai departe sunt expuse articole farmaceutice ale d-lor farmaciști Vasiliu, din Botoșani, Dimitriu, din G.Lung și Racoviță, din Iași. In colț e galantarul d-lui farmacist Türinger, în care a expus diferite săpunuri parfumării, fabricate ale d-sale. In fund este o bibliotecă cu cărți foarte vechi, între cari farmacopea austriacă din anul 1770, farmacopea augustană din 1684, etc. Un dulap al d-lui farmacist Dimitrie Nicolau cu parfumării și produse medicale ; un dulap cu expuneri ale d-lor Ion Berberian, farmacist din Constanța ; frații d-in Konyia, farmaciști din Iași; A. Ileanu, farm. din R.Sărat și Iordan Bogdan, farm. din T.Severin. Găsim apoi un dulap cu produse farmaceutice ca ovule de glycerins, nitrol, ser sterilizat, etc. ale d-lui farmacist Vasiliu, din București. Alături e un pom de muștar negru cultivat pe moșia Tarațul, județul Mehedinți, a d-lui farmacist Bogdan. Tot aci este și o frumoasă expoziție de fier oxalic, chinină bisulfurică, hidrargic roșu,chină tanică, etc. etc., tot felul de preparate chimice din laboratorul farmaciei chimice și gazenice de sub direcția d-lui dr. M. Georgescu. In mijlocul secției e un mare evantail conținând tuburi de sticlă cu cloroform din cloral, preparat de d. farmacist V. Manolescu. (Va urma) I*. .Vaeri. Expoziția pentru Isaletarna și răspândirea științelor ZIUA IV-a Fabrica de tăbăcò rie a il-luiî Gr. Alexandrescu Alături de fabrica fie bere «Azuga» se află tăbăcăria d-lui Gr. Alexandrescu. Intr’un mare și frumos galantar vedem expuse trei curele pentru mașini, care au mai luat parte și la expoziția de la Paris, obținând distincțiunea «Grand Prix». Se poate afirma că aceste curele sunt superioare chiar celor engleze. Prințul Andretü al Greciei și soția sa principesa Alice de Battemberg . — Vezi ilustrația — O telegramă ne anunță că alalti eri s’a celebrat la Darmstadt, capitala ducatului de Hessa, căsătoria civilă a prințului Nicolae al Greciei, cu principesa Alice de Battimberg. Mirele este al patrulea fiu al regelui Greciei și servește actualmente într’un regiment de dragoni cu garnizoana în Darmstadt, iar mireasa este fiica prințului de Battemberg și a principesei Victoria de Hessa și de Rhin, sora prințului regent de Hessa, a împărătesei Rusiei și a principesei Henric de Prusia. CONGRESUL Asociațiunei rămâne pentru înaintarea și respirarea științelor ZIUA IV Era dimineață congresul și-a continuat lucrările în secțiuni în sălile Universităței. S’au mai facut următoarele comunicări : Chimia.—D-nii dr. A. Obreja, acțiunea acidului azotos asupra acizilor amilabenzoici ; Edeleanu, proprietățile fizice și tehnice ale petroleului român ; Playfel, apele minerale din Olănești și despre cauzele care au produs desagregarea ligniților în România; Colorta, Molgdat de Cobald ; dr. Ostrogovici, despre Metildiaminotriazina și Metilimmooxytriazina ; Răduiescu, propunere asupra metoadelor de unificare în analizarea vinurilor. Mineralogia, petrografia și geologia—D-nil V. G. Buțureanu, sehisturile cristaline din județul Neamțu și Suceava ; D. Cădere, Rocele eruptive de pe Borcea ; dr. Th. Nicolau, studiu mineralogic al unui titanit dintr’un Eicoliths venit; Sava Athanasiu, asupra flișului paleogen din nordul Moldovei; Murgoci, cristale de gips din Govurlui ; Grigore Ștefănescu, observațiuni geologice și paleontologice. Medicina umană.— D-ni: dr. A. Urbeanu, importanța Soiei pentru hrana copiilor ; dr. G. Miron, Tetanosul; N. M. Frangulea, studiu comparativ asupra valoarei nutritive a pâizei albe ; dr. G. I. Vitzu, asupra prostituției din țară ; dr. Parhon, un caz de hemioranioză ; dr. Butză, maior, despre coeficientul de robustivitate Pignel. Medicină veterinară. — D-nii Paul Oceanu, Tratamentul exastosului spavan la cal; A. Pilat, Asupra unor părăsiți la pești ; 1. Șt. Furtună și Timuș : măsuri preventive și represive în contra invaziei pneumo-entericeî infecțioase. Farmacie. — C. Șelescu, Una din cauzele ce contribue la propagarea pelagrei; Bogdan, Viscositatea uleiurilor eterice, Berbereanu, Farmacopea română și universală, Științele sociale și economice. — D-ni. Robin, Relațiunile comerciale ale României la 1856, și schimbările care au intervenit de atunci încoace după felul mărfurilor importate; St. Petică, Metoda în științele sociale ; Băneanu, Democratismul rus. Step. Știri din străinitate — Prin poști — Duminecă s’a lansat la Trieste cel mai mare bastiment al marinei de războiu austro-ungare. Arhiducesa Maria a botezat vasul cu numele de «Herzog Karl». ** 4 Prin unele cercuri politice din Budapesta se afirmă că împăratul Francisc Iosif va însărcina cu Citiți cu atențiune și nu uitați Duminecă 28 Septembrie să cumpărați « Universul Literar». <iei doriți de a câștiga vreunul din următoarele obiecte: 1) O frumoasă lampă de salon, de temut. 2) Un bun ceasornic de argint pentru bărbat. 3) Un frumos portizlc de met») bronzat. 4) Un elegant necesar de toaletă pentru caletorie. 5) Un serviciu de untdelemn, oțet, sare și piper. Aceste obiecte se oferă gratuit prin tragere la sorți tuturor persoanelor cari vor trimite cuponul No. 4. din pagina VII-a a «Universului Literar» care va apare Duminecă 28 curent, formarea noului cabinet maghiar pe 1^contele Iurie Andrassy, al douilea fiu al defunctului cancelar al imperiului austro-ungar. Un înalt funcționar rus, venit la Roma în vederea călătoriei Țarului, a spus că nu se știe încă exact data sosire, dar ea va fi între 23 și 27 Octombrie st. n. Contrariu celor spuse, Țarul nu va aduce nici un dar pentru Papa. La palatul Galuzin, sediul legațiunei rusești pe lângă Vatican, au început pregătirile pentru primirea Țarului. Pe fațada palatului s-au pus armele Papei și ale Rusiei. ** * Dieta Croației, după cum se anunță din Agram, va fi convocată pe la mijlocul lunei Octombrie. * * Din Berlin se anunță că defunctul Rudolf Falk a lăsat un mare op, care însă nu se ocupă cu meteorologia, ci cu origina limbei; opul nu este cu totul terminat.* ¥ * Alaltă eri, Marțî, fostul ministru al coloniilor engleze Chamberlain a ținut la Glasgow un important discurs în care a desvoltat programul unitiei vamale britanice. Au asistat peste 60 de mii oameni. «Westminster Gazette» afirmă că împăratului Wilhelm i s-a trimis un raport telegrafic textual al acestui discurs. * Cu tot timpul noros și ploios alergarea pentru marele premiu de toamnă (100.000 lei) la Longchamps, a obținut un mare succes. Deși președintele Republicei n’a asistat, deoarece se fac reparații tribunelor, lume a fost foarte multă. A eșit învingătoare La Camargue,a. d-lui Abeilie, bătând calul englez Wavelet s'Pride a maiorului J. D. Edwards. * Din Belgrad se anunță că colonelul Solarevici a fost numit instructor al principelui de coroană, iar colonelul Mașin comandant al diviziunei din Belgrad. „ ¥ * La Asti și la Seregno, în Italia, s’au inaugurat câte un monument ridicat defunctului rege Umberto I. La Asti regele Italiei a fost reprezintat prin ducele de Aosta, iar la Seregno prin prefectul de Milan. Poporul, profitând de această ocaziune, a făcut o manifestație călduroasă dinastiei. La Asti s’a ridicat lui Umberto I o statue equestră, iar Seregno statuia e de bronz și reprezintă pe defunctul rege în costum de general, cu coiful în cap și spencerul pe umeri. * * ¥ Duminecă Papa, urmând obiceiul pe care vrea să-l stabilească, de a primi pe párománii din Roma rînd pe rînd, sub cerul liber, a primit 15.000 de parohieni din Trastevere (Roma), într’o curte mare din Vatican, unde se construise un tron. Îndată ce Papa a apărut, mulțimea a strigat: «Trăiască Piu X !», «Trăiască democraticul Papă !» Piu X, mișcat și surizând, a făcut deseori semne cu mâna ca să înceteze aclamațiile. Cu o voce clară, a început să vorbească spunând că e fericit de a se afla în mijlocul poporului din Trastevere. Apoi, luând Evanghelia acelei zile în care se vorbește de minunea paraliticului făcută de Isus Christos în casa lui Petru, a explicat simbolul și a spus că paraliticul este societatea care nu crede în Dumnezeu, în biserică și în cult. Dar după cum paraliticul a găsit inimi miloase care i-au oferit un pat, tot așa societatea bolnavă și necredincioasă va găsi, în rîndurile credincioșilor, cine să o conducă pe cărarea cea dreaptă și să o călăuzească la casa lui Petru, la aleasa casă a Vaticanului, unde succesorii prințului apostolilor au menținut întotdeauna aprinsă flacăra credinței. Papa a vorbit un sfert de oră și n’a pomenit nici un cuvânt despre politică. Apoi Papa s’a așezat și a lăsat pe principalii parohieni să ’i sărute mâna, ceea ce a durat alte zece minute. Pe toți cei cari vroiau și-î sărut» piciorul, Papa ’i oprea surizând. * * ¥ ¥ Procesul Socolescu la Curtea cu jurați Ieri a venit Înaintea Curței cu jurați din jud. Ilfov judecarea procesului arhitectului Spoiescu, dat judecăței sub acuzarea că a dat foc propriei sale case de pe bulevardul Carol No. 14. Măsuri pentru menținerea ordinei Cu menținerea ordinei au fost însărcinați fi. Mircea Pilat, comisarul palatului și sub-comisarul Economu. Pentru a se evita prea marea aglomerație de public în sală, s’a postat la ușa de intrare un cordon de jandarmi pedeștri. Deschiderea ședinței Ședința se deschide la orele 12 și jumătate. Sala de ședința era literalmente plină. Curtea e compusă din d. consilier de Curte Al. Dobriceanu, președinte, Slitineanu și Antonescu, judecători. Fotoliul ministerului public e ocupat de însuși d. prim-procuror Hamangiu. Se introduce acuzatul, care, după ce i-se ia un scurt interogator, declară ca apărători al söi pe d-nii B. Delavrancea, N. Basilescu, G. Disescu, C. Arion și I. Th. Florescu. Societatea de asigurare «Dacia România», constituită parte civilă, e reprezintată prin d-nii avocați : T. Ionescu, Al. Djuvara, Atanasovici și Xenopol. C emisiunea juraților Comisiunea juraților e compusă din d-nii : Negoescu Grigore, Stănnescu Dumitru, Matac Dumitru, Valentineanu, Diaconescu Ion, Mateescu I., Filipescu Ioniță, Dr. Dragescu, Dr. Baican, Barbu N., Ciocanelli E. și Popovici I. B. Un incident înainte de a se da citire actului de acuzare, d. advocat N. Basilescu cere Curții excluderea părții civile din instanță, deoarece societatea de asigurare Dacia-Romania nu a suferit un prejudiciu real și actual după cum cere legea. I. Take Ionescu, din partea societăței de asigurare, spune că societatea are drepturile a sta în instanță, deoarece d. Socolescu i-a cerut despăgubiri pentru daunele suferite prin incendiul pus de el singur. De aceeași părere e și d. prim- procuror. D. C. Arion, în replică, susține că societatea n’a suferit nici un prejudiciu și ar fi neuman din partea societății ca să intervină pentru a îngreuna poziția acuzatului. D-lui Arion 'I răspunde d. A. Djuvara, susținând existența prejudiciului. Afară da aceasta societatea are interes să stea în instanță, pentru a combate acuzațiunea ce i s’a adus de Socolescu cum că ar fi autoarea incendiului din spiritele lesbitnare contra d-lui Socolescu. D. Delavrancea susține că «Dacia România» n’are dreptul de a sta în instanță întrucât n’a suferit nici un prejudiciu. Iuca privește teama ce o are societatea că Socolescu o va acuza de incendiatoare, se înșeală. Nici odată Socolescu r’a adus o atare acuzațiune societăței, ci probabil unor agenți exteriori ai societăței. Curtea, după o scurtă deliberare, respinge incidentul ridicat de d. Basilescu și recunoaște dreptul părței de a sta în instanță. Citirea actului de acuzare După respingerea incidentului, d. grefier I. P. Sachelariu dă citire actului de acuzare. Din acest act rezultă că Socolescu fiind în încurcături financiare, a pus singur foc caselor sale pentru a incasa suma pentru care au fost asigurate. Tragedia Obrenovicilor ROMAN ISTORIC ORIGINAL .5.®ona Sofia 3STădeja © Proprietate literară a ziarului «Universul». — Reproducere oprită PARTEA A TREIA CAP. III întâlnirea Kalaliei cu Alexandru. — Planuri de mama. — Schimbări de ministere.—Politică nenorocită. — Loviturii de Stat.—Complotul lui Cebinaț. — Alexandru la Diatritz. — Cunoștința cu Draga (când plecă da la Sinaia, în Íiara de la Budapesta regina funtâmpinată de o delegațiune de femei, care î urată bună călătorie. Atâta era de emoțională, înc t vpind să treacă peste șine, Sfors călcată de « sofiu», care manevra. Un lucrător se repezi ca fulgerul, o luă în brațe și o depărtă. Un moment Natalia fu ca amețită , observase mașina, dar primejdia o înțelenise locului, i se lăsaseră picioarele și nu putea face un pas. Un moment locomotiva îîpărți un monstru din povești, care se repede să o înghită. In una din zile aghiotantul o întrebă: — Majestate, ați citit telegramele de azi ? înalta Curte, care va judeca pe ministerul Avakumovici s’a constituit: 9 radicali, 4 liberali și 1 independent. — De ce a acuzat ministerul Avacumsvieî ? — Inlein, de înaltă spădare. Pe urmă el a prelungit tratatul de comerț cu Austro-Ungarifi, fără de voia Skupoviei. — Nu-mi place să fac politică, dar nu înțeleg ca un minister să fie cu mâinile legate cum vor ei. — Da , radicalii trebue să asculte nu numai de Skupemă, dar chiar și de ordinele clubului, e lucru nemaiauzit. — Un minister, precum și un rege, trebue să se bucure de oarecare libertate de acțiune; altfel funcția lor e de prisos. Prelungirea tratatului era o necesitate, fiind tocmai vremea cea mai principali a txe optuluî și porcii stâ e<i,fi§ gf’șijița. Se caliepsti zeci <14 bameSt, și perdea Statul cu rbmioaM, pe aâst se adune Skupcina ca să dea binecuvîntarea. Asta se ehiarbă după mine lipsă fie patriotism, când din ură personală, cauți a pupe partidului advers bețe ’n roate. Altă prismă te vom eprezi ? — nu c’au dat ordin felului de district să sechestreze imobilele membrilor unor municipalități radicale și să le vînză. — E nostim, zeă nostimă îndrăzneală nu că le-a vindut, dar că fac din asta un cip de acuzare. Vrea să zică vor să sancționeze prin lege obiceiul partidului de la putere de a nu plăti dările. Asemenea obiceiuri fac nenorocirea Serbiei. — Bine, Majestate, dar aceasta face parte din programul radical. — Să fim drepți. Așa fac cu toți, curtd sunt la guvern. Dar, ca să fial un minster în judecată pentru că și-a făcut datoria ! Altă acuzare e c’am arestat a gropi de celălelți sub cuvînt de antidinasticism. — Li-a căzut vina năpaste , pare că nu ui lucru știut că radicalii, când nu's la putere, sunt antidinastiei și se comploturi l w Pasigi era în putere și complotanți Karagheorghevici. Altă învinuire e că la alegeri au dat ordine cari au provocat omoruri. E vorba de măcelul de la Goradța. ’— Cu toate astea din rapoarte s’a dovedit că s’au făcut cinci somații și că țăranii au tras înteia focuri asupra armatei. — Vinovații sunt autori i morali. Poporul sârb e bun, muncitor, dar foarte inguvernabil, zise Natalia. — Bine strică, Maestate, decât politician» ? — Sărmanul Sașa ! Numai să-î dea Dumnezeu destulă răbdare și destulă chibzuință. Eu nesimil această dare în jufieiată. Poporul e și așa destul fie nedisciplinat. Cu patima politică de care e stăpânit, cu instinctele deslănțuite, ce nu-i în stare să facă? «In interesul Statului n’ar trebui această dare în judecată. Puterile au intervenit pe lâjgă Doehicî să se aplaneze acest scandal : «Destule certe, apucați-ve odată de muncă productivă», le-ar fi zis un om de Stat străin. — Vai ! Muncă productivă, frumos îndemn, dar pentru așa ceva se cer cunoștințe practice, se cere o tradiție de experiențe lăsate din tată în pa». In Serbia totul e o improvizație : fii de țărani ajung politician; fii de comercianți devin intelectuali; industria streină a ucis pe cea localnică; lucrătorii în diferite ramuri, sunt improvizați și nu-și posed meșteșugul, e îngrozitor. — Majestate, ca toate stările de tranziție. — Nescrocire că politica e atragătoare, e un mijloc de traiü la care nu se cere nici capital, nici cunoștințe practice, ci multă gălăgie. Și de aceea se face o politică proastă. Fiindcă în Europa Egistopa e o artă grea și au fiecine se improvizează om politic. Alexandru a stat vre-o opt zile cu Milan la Abuzzia. Zilnic îl vizita pe iubitul său Doehicî. «Sărmane Sașa » zicea Milan, când nu va mai fi Doehicî să stîmpere vîlvălaea radicală, nu vei putea duce casă cu el. Gruicî e om bun și chibzuit, dar n'are influență, nu-i ascultă dubiștii. Lui Doehicî, așa bcînd cum e, dar nu-i suflau în borș ! Adeverată nenorocire ! partidul se razimă pe țărani și, după ce n’are oameni dibaci să-i conducă, nu î disciplină, au lăsat pe țărani să li se urce în cap. Azi, radicalii, când sunt la guvern, nu pot lua nici o măsură, nu pot face nimic, fără de voia clubului și acesta stă sub teroarea țărănime!. Lui Milan, oricât ar fi voit să se împace cu radicalii, îî era peste putință. Ia una die guș tip prieten îi spunea glume, c’au pierit toți peștii din Sava. — Sigur, s’o fi înnecat vre-un radical. — Ași, atunci piereau și din Dunăre !» — Trebue să fi trecut vre-un dical pe pod și i-a căzut un fir din barbă făcu Milan. Alexandru după ce se întoarse de la Abuzzia, se arătă mult mai rece cu radicalii. Alexandru, după sfatul lui Milan, ctrula să se apropie de partidul liberal, de aceea puse toata stăruințele că să se renunțe la proces. La o ședință, când unul dintre acuzați lipsea, advocatul zise: «clientul meu e invitat la ochip sfâtuire de Maestatea sa Regele și n’a putut veni.» (Va urtaa)