Universul, noiembrie 1905 (Anul 23, nr. 301-326)

1905-11-26 / nr. 325

raaipssell-Baunerm­ann, noul prim-sut­istru al Angliei.—(Vezi explicația). Calendar pe anul 1005 Ortodox: Vine­ri, 25 Noembrie.—f Sfinta Martira Ecaterina și M. Mer­curie C­atolic Vineri, 8 Decembrie.—Concep­țiunea Mafiei Soarele răsare 7.41; apune 4.85 București, ?5 Noembrie. Adresa Camerei ia de obicei și, Adresele Ca­merelor nu sunt, în fond, de­cât parafrazări ale Mesagiului de deschidere a sesiunei par­lamentare. Ast­fel, Adresa Ca­merei deputaților, cea dintâi­ ce vine în desbatere, exprimă h­otărîrea majorităților de a sprijini acțiunea guvernamen­tală, înșirând, la finalul ei, proiectele anunțate prin Mesa­giu, și anume : legiuirea care să facă posibilii punerea în va­loare­­ a bogățiilor ce zac în te­renurile petrolifere ale Statu­lui ; • stabilirea­, de­­ măsuri d­e protecțiune a muncii femeilor și copiilor în fabrici; o lege privitoare la răspunderea în­treprinzătorilor în caz de acci­dente ; crearea unui fond pen­tru lucrări menite a spori su­prafața cultivabilă a țarei (se­carea Deltei Dunărei)­; cre­area unui credit viticol; re­­înoirea domeniului Statului; crearea unui fond special destinat îmbunătățirii stării sa­nitare a satelor ; sporirea mij­loacelor de transport pe căile ferate pentru satisfacerea ne­voilor agriculturii și industriei; reforma dazei căilor de co­municație ; modificările în în­­vățămîntul normal și profe­sional ; simplificarea formali­tăților din codul civil (privi­toare, la căsătorie); amendarea legii de procedură electorală ; modificarea legii pensiilor, scă­­zându-se întru cât­va limita de vârstă. In sfârșit, Adresa ex­­prim­ă tot ast­fel ho­tărirea Ca­merei de a seconda guvernul în opera de consolidare a fi­­nanțelor, precum și în acea sporire și întărire­­­a puterii noastre armate. In ce privește chestia conflic­tului cu Grecia, Adresa Came­rei deputaților pe lângă apro­barea punctului de vedere și a procedărilor guvernului, con­ține, ca ceva mai mult, un pa­sagiu cât se poate de bine in­spirat, amintind cum «Româ­nia a fost în­tot­deauna refugiul acelor neamuri prigonite cari, la vremuri grele, căutau un a­­dăpost unde să-și asigure o viață liniștită» și cum «sub scutul toleranței și al spiritu­lui nostru de dreptate și lega­litate, ele și-au putut croi un trait­ lihnit,și îmbelșugat lângă cămin­urile și isvoarele noastre de bogății», — istorice adevă­ruri,­ menite a pune într’o lu­mină și mai vie dreptatea ce avem, de a ne simți atinși când vedem «cum se’ răsplă­tește mărinimia și larga noas­tră ospitalitate». " Obicinuitele cuvinte de oma­giu și devotament adresate Co­roanei învestmântează de astă­­dată și ele o deosebită solem­nitate, prin faptul apropierea jubileului de 40 de ani de dom­nie a înțeleptului și gloriosu­lui nostru Suveran, — și desi­gur din inima fie­cărui­a român grăiește Adresa Camerei când zice că : «Sărbătorirea acestor patru­zeci de ani de domnie a li. Salo va fi o nouă ocaziune pentru poporul român ca sa arate cu câtă dragoste, vene­­rațiune și devotament el în­­«omjoară în­tot­dea­una pe Su­veranul spu». © CVOETAXIE JPJE Z.l Bacă ai un copil, ești sclavul lui.­­Iacă f,ai scass opt stupâ­­ni lor. DIN BULGARIA (Gorasp- parîb­uiaia a ziarului „Universul“) Sofia, 21 Noembrie. Deceniul­­ școalei române Anul acesta, împlinindu-se 10 ani de la deschiderea școalei ro­mâne, direcția școalei a voit să dea o serbare cu ocazia împlini­­rea primului deceniu. Eri, Dumi­necă, a avut loc în sala II a școa­lei de fete un Te-Deum, oficiat de părintele I. Sgala, răspunsurile fiind date de corul școalei. Sala era frumos decorată cu verdeață și ghirlande tricolore. La intrare era pus un tablou pe care era scris : «Trăiască fondatorii și con­ducătorii școalei". După Te De­um directorul­­ școalei, d. Stroescu, ține o cuvântare prin care arată mersul învățămintului și aduce mulțumiri acelora cari au­ lucrat și lucrează pentru școală. Vorbește de asemenea un mem­bru din colonie (d. A. Trifonj, mulțumind d-lui N. Misir, consu­lul român, de grija cei­ are pen­tru școală. A asistat aproape întreaga co­lonie, s’a servit, și șampanie. D.­­Stroescu a închinat in sănătatea d-lui N. Mișu. O mică notiță istoricii Școala română de aci s’a înfiin­țat în anul 1895 având în primul an 60 băeți și 50 fete ; de atunci în fie­care an numerul elevilor crește, având anul trecut 172 e­­levi. Școala, care nu avea la înce­put de­cât 4 clase primare, are acum o secție comercială la băețî și secția croitoriei la fete. Serata Tot­erî școala a organizat o se­rată care a reușit pe deplin. Tasta sală «San-Stefano» era arhiplină , de­și sala are mai mult ca 1000 locuri, aglomerația fiind mare mulți au plecat ne­având locuri și întristați că nu pot petrece câte­va clipe fericite. La ora 8 jum. p. m. vine d. N. Mișu, consulul român, corul școalei intonează «Imnul Legal» și «Șumi Marița» care au fost primite cu aplause de public. S’au recitat poezii de­­ elevii și elevele școalei și s’a ju­cat piesa «h­arță-Răzașul». La urmă d­. N. Barbelian a făcut mai multe exerciții de prestidigitație. A urmat după acea dansul care a ținut până la 0 dimineața. Pro­fitul net este de 400 foi, care­­ a fi dat pentru ajutorul elevilor să­­raci. Veniamin. CRONICI* FEMININE Toalete de bal și teatru Pentru bal, ci-nele trebue să iuia rodii cu trenă, decoltate, cu mâ­neci scurte, de tul, pas, muselină de mătase incrustată cu dantele și rebrodate cu mătase, paiele, ct­ c. Rodhi in întregime de dantele sau brodate cu seuri și paiete pe tul negru sau alb. Bijuterii, evan­­taiă, capul gol sau­ cu bijuterii. Pantofi da satin asociați la roche, ciorapi de mulase lor asortați. Mantilă elegantă de seară. Carnet de bal pentru dănțuitoare. Mâ­nuși lungi de șevra sau­ albe. Nu se pune pălărie, ci o man­tilă de dantelă sau un capușon e­­legant de surab sau salin garni­sit cu plisu­ri de muselină de mă­tase și dantele. D-nele în vârstă, seni­o-rele prea tinere pot să nu se decolteze și să poarte corsdlgiii Bărbații trebue sa fie în ținută de gală, haină neagră, dar­­ vesta și cravata albe, mânuși albe. Pentru teatru, în primele loji, d-nele toalete de bal, în staluri și cele­l’alte loji toalete de serată. Bărbații, ținută de bal în toate locurile. Sylvia. Modificarea legei clerului Am anunțat că d. Vlădescu, mi­nistrul cultelor, a depus proiectul pentru modificarea legii din 1893 a clerului. Proiectul a fost tipărit și dis­tribuit membrilor parlamentului. Rezumăm pe scurt modificările propuse de guvern. Ideile fundamentale ale legei din 1893 sunt menținute. Se vor putea înființa paroh­ii no­­i nu numai când se crează comune nouă, ci și când se înfi­ințează vre­o suburbie ; în Do­­brogea, când numărul familiilor creștine din vre-o comună, rurală ajunge la cel puțin 80, se va pu­tea înființa parochie nouă. Modificările de paroc­ii, prin a­­lipire sau deslipire de comune, se vor putea face prin decret re­gal. Când distanța dintre cătune și paroh­ie e de 2—3 k­m., se poate înființa biserică nouă în care va servi un preot ajutător. La fie­care vacanță de preot pa­roh se va face hirotonie. Admite­rea la hirotonie se va face în vede­rea vechimei dobindirei diplomelor de studii și a aptitudine­ notată în ele. La eventuale transferări, se va ține seamă de activitatea religioasă-morală, literară, socială și economică depusă în parohie. Actualii preoți supra­ num­erari vor putea fi numiți: parohi sau a­­jutători în parohiile învecinate. . Pentru, postul de paroh sau a­­jutor în parohiile rurale, se va cere diploma de doctor sau licen­țiat în teologie; numai în lipsă se vor primi absolvenți cu di­plomă ai unui seminarul com­plect. In bugetul pe exercițiul vii­tor s’au prevăzut retribuțiuni pen­tru 20 parohi rurali cu titluri uni­versitare. Preoților li se impune obliga­ția de a preda învățămîntul reli­gios, de a ține predici la toate o­­caziunile, de a se interesa de a­­proape ele bunul mers social și economic al populațiunei și de a da concurs școalelor de adulți și cercurilor culturale. După legea di­n 1893 era o sin­gură instanță judecătorească bi­sericească: consistoriile eparhiale; numai pentru caterisiri se preve­dea recursul la Sinod. Proiectul de modificare prevede înființarea a d­ouă Curți apelative, una la București și alta la Iași, compuse di­n trei membri luați dintre preoții titrați sau­­ preoții/profesori­ ori­-in­stitutori distinși, și din trei su­pleanți. . . . . Consistoriile vor judeca asupra tuturor cașurilor ce li se vor tri­mite și în care vre­un preot, dia­con, cântăreț sau paracliser au comis vre-o vină prevăzută prin canoane, legi bisericești sau laice, ori vre-o altă vină de natură a le perde caracterul. Curțile apelative vor judeca nu­mai asupra acelor cazuri în cari consistoriile au hotărât pedeapsa cu transferarea, oprirea­ de ser­viciu și perderea salariului pe mai mult de ș­ase luni, sau per­derea parohiei. Termenul de apel e de cel mult o lună de la comunicarea sentin­ței co­nsistoriului. Curțile apelative vor mai judeca și caterisirile al căror recurs a fost admis de Sinod. Procedura de urmat înaintea instanțelor judecătorești, se va determina prin regulament. I­e­ w­u­l Ilipíí­fill ■ dinei, la Petersburg, o mină în­cărcată cu 80 de kgr. dinamită, cu baterii și fire conducătoare. Ei făceau­ negoț de brinzeturi, și pră­vălia lor fusese vizitata de­ poli­ție, care nu observase nimic sus­pect, cu trei zile înainte de a­­tentatul in care Alexandru II tre­buia să-șî găsescă moartea. Dvorniciî Se înțelege că ar fi adesea greu, ca să nu zicem imposibil, pentru agenții siguranței de a da toate informațiile intime cerute de in­­strucțiile ministeriale. Ei sunt a­­jutați în sarcina lor de reprezen­tanții unei instituții speciale ru­sești: dvorniciî. Dvornicul e un fel de portar, întreținut de proprietar; el însă* -■ e însărcinat de poliție să supra­vegheze pe locuitorii casei și tre­bue să fie la ordinele ori­cărui a­­gent de poliție. Toți cei ce au trecut prin vre­un oraș rusesc cunosc ființa a­­ceasta ’ «sili generis» pe care îl vezi noaptea culcat de-a curmezi­șul gangului caselor și luminat de licărirea unui felinar pus la că­pătâiul lui. Ori­ ce temperatură ar fi, rișei tot­dea­una să te impedici noaptea de corpul acestui nenoro­cit redus la rolul de câine de pază, disprețuit de poliție al că­rui instrument­e, el datore­ște mi­lei și'temere­ ce'inspiră chiriași­lor pomana câtor­va capeice, pe cari le transformă în vutcă, sin­gura bucurie și consolație a a­­cestei brute. (Va urma) TZVV JPMOVJEH3B JPL ZI Mulți ar avea mai mult curaj d­acă cir fi bogați. -----—s­i QBBIBcm— tot mai călduroase. Ele se bazea­ză pe politica balcanică reală și sever de corectă a Austro-Unga­­­riei, ceea­ ce este recunoscută de toți in Athena. Nu este im secret, că ma­­ cu seamă regele George a contribuit mult la această schim­bare de păreri în Grecia, ast­fel in­cât in toate Statele balcanice nu se ascultă nicăirî ca la Athe­na sfaturile ministerului de ex­terne din Viena. Acest luminos tablou al relațiu­­nilor față de străinătatea euro­peană este întru­cât­va tulburat prin raportul Greciei față de Sta­tele balcanice creștine. Intru cât privește contrastul greco-bulgar, acesta firește că are un motiv is­toric, mai vech­iu de­cât o mie dele ani, care prezintă toate mo­mentele biologice ca purtător al luptei de rasă. Cu totul altmintrelea sunt rela­­țiunile cu România cari in urma intervenirei temporare a senti­mentului momentan, de ambele părți, arată că în cursul politicei reale,de un deceniu,este o tendință aproape ciclică, de­oare­ce după o perioda de apropiere real poli­tică, în care se arătă în mod e­­vident voința regelui George, ur­mează un timp de conflict, care corespunde foarte puțin interese­lor elenice și eleniste. Este regretabil că și acum po­litica grecească a ajuns în ab­sența regelui într’o periodă de furtună­­ și de luptă. Credem că nu greșim dacă presupunem, că tocmai acest mod mai nou în pro­blema balcanică, lupta pentru na­ționalitate a cuțovlahilor cu mul­tiplele sale chestiuni politico-so­­ciale, naționale­­ și religioase, va forma obiectul schimbului de ve­deri între regele Greciei și perso­­nagiile normative pentru’ politica noastră în Balcani.»___ articol iar­­ greutatea neto-reală este greutatea măriei­ cântărită cu sau fără învelișurile imediate sau interioare. Prin­­ proectul de față s'a căutat ca toate mărfurile cari se pot des­­face de înveliș să se cântărească separat și să se taxeze pe neto­­real. Pe când prin legea de la 1895 se taxau pe neto­real 118 ar­ticole di­n 576, prin legea de față s-au prevăzut 479 articole taxabile pe neto-real din 854 articole care conține tarif­ri, deci va urma o clasificare mai justă. In vechea lege sunt taxate pe neto-legal 210 articole, iar prin noua lege 68 numai. Pe bruto se taxau 191 articole pe când prin legea nouă se vor taxa 274. Res­tul de 57 articole din vechiul ta­rif și 38 articole di­n noul tarif, se vor taxa pe cap, bucată, tonă, sau contrariu sunt mărfuri de prohibițiune. Prin noua lege se stabilește cari anume învelișuri pot beneficia de tare și care trebuesc cântărite îm­preună cu marfa în cazul când nu se pot separa. învelișurile și vasele care con­­stituesc obiecte de comerț, vor fi taxate separat de marfă, iar cele fără valoare comercială vor fi scutite. Alte amănunte Legea mai prevede că contesta­­țiunile relative la care să se ju­dece de comisia de experți a di­recției vămilor, iar contra­ven­țiu­­nile să se execute conform legei vămilor. Modificările de cari s’ar simți nevoe mai târziu­, se vor face de guvern, numai prin decret regal, aplicabil la trei luni de la publi­carea în «Monitorul Oficial- Legea se va pune în aplicare o dată cu noul tarif. Biarîa. — e­»mE3E*XKm*—---­ Misterele Curiei rusești (Urmare) ‘ CAPITOLUL XIII Spioni» După ce am văzut pe protectorii ordinei publice, de la uriadnik până la guvernator, ne mai ră­mâne să consacram câ­te­va cu­vinte serviciului siguranței și jan­darmeriei. De­sigur că o poliție care pare a avea de scop să pescuiască în apă turbure nu se poate lipsi de un sistem de spionaj din cele mai întinse. Agenții ei sunt recrutați printre certați­ cu justiția, cari ar îi primejdioși să fie întâlniți noap­tea pe o uliță deșartă fără a fi ar­mat până în dinți. Agenții secreți sunt mai nume­roși încă de­cât polițiștii, adică mai mult de o jumătate milion. Cu poliția pe care o cunoaștem, cu jandarmii și cu­ dvornic’iî de cari vom vorbi în curând, se poate socoti numeral lor total, în Ru­sia europenească și asiatică la cioni: milioane, ceea ce dă formi­dabila proporție de un polițist pen­tru zi>­ele locuitori. Spionul căruia i s-a încredințat supravegherea unei persoane Ro­bite să completeze și să trimită autorităților, în fie­care lună, for­mularul următor : Secția poliției imperiale. Formu­lar Ab. 2 1) Care e numele și pronumele persoanei supravegh­iate ? Cum 1l chiamă pe tatăl său­? 2) Unde locuește ? 8) De câtă vreme locuește acolo și unde locuia înainte? 4) Ocupă un apartament singur sau are casă mobilată? In acest caz cine închiriază? (A i se da numele, situația și trecutul). 5) Locuește singur sau cu cine­va ? Cu cine ? 6) Are servitor­ și cum îî chia­mă ? Dacă nu are, cine ’i vede de casă ?_Cine ’i spală ? A se da numele și locuința spălătorese!. Ce are prin odăi ? 7) Cu cine e în corespondență ? Primește scrisori de valoare ? 8) Mănâncă în casă sau­ afară ? 9) Se duce prin biblioteci ? Cari? Ce cărți a împrumutat în cursul lunei ? 10) Ce face acasă ? 11) Care ii sunt mijloacele de trai­. ? Dă lecții și cui ?—Are vre­o slujbă și care ? ’ 12) Unde l-a văzut agentul su­praveghetor pentru întâia oară și în ce împrejurări ? Supraveghia­­tul cunoaște di­n vedere pe agen­tul care -l urmărește ? 13) La ce orci iese și când se întoarce? 14) Supraveghiatul are relații femeești ? sau­," dacă e feipee, are, vre­iun amant ? Cum îl chiamă ? Unde se întilnesc ? 15) Cui a făcut vizite în cursul lunei? (A se indica numele și do­miciliul). 16) Cine petrece cu slînsul nop­țile ? " 17) Cine ar putea, la nevoe, mărturisi că a avut legături cu persoanele vizate în paragraful de mai sus ? 18) Joacă cărți ? 19) A fost văzut vre­odată beat ? Se poate presupune că cu fișe atât de complete poliția are toate informațiile dorite asupra celor pe cari îi bănuește. Dar agentul secret, ca și colegul lui oficial, nu e mai puțin om al datoriei. Dacă individul urmărit izbutește să’și cunoască spionul, poate, cu bani, să’și recâștige oare­care libertate. Ast­fel dloar teroriști bine cu­noscuți de poliție și supravegheați au izbutit să sape sub strada Gră­ Dlsparljiunsa misterioasă a, d­oai elevi de liceu (Prin poștă de la coresp. nostru particular, Focșani, 23 Noembrie. V’am telegrafiat că în noaptea de 19 spre 20 trecut au disparut din oraș elevii Mircea Eliad, din cl. VI a liceului «Unirea», și Bog­dan Vintilă, din cl. IV. Primul e fiul d-lui Anton Eliad, profesor la acelaș liceu și avocat. Cel de al douilea e fiul.d-lui Toader Bogdan din Pitești. Era crescut însă de moșul șeii, d. Apostolache Sta­­vrach­e, din Țifești, și sta în gazdă la d. S. N­. Paveles­cu, secretarul serviciului sanitar di­n localitate. Elevul Mircea Eliad­e, inteligent și mergea bine cu școala. Spunea insă de demult colegilor săi că va pleca în America , bine­înțeles că nimeni nu lua în serios acel gând, afară de dinsul. La un plan așa de îndrăzneț, avea nevoe însă de un tovarăș. Tovarășul fu găsit în persoana elevului Vintilă Bogdan, care și el era nemulțumit de soarta lui și mergea prost cu școala. Le trebuia însă bani­ de drum. In acest scop, ambii au recurs la diferite manopere frauduloase. In­ oraș circulă multe versiuni­ asu­pra mijloacelor cum și-au procu­rat dânșii bani. Nefăcându - se până acum la autorități de­cât reclamația d-lui Pavelescu, nu putem înregistra de­cât pe a­­ceasta. Vintilă Bogdan, care stă în gazdă la d. Pavelescu, a luat pe ascuns toate lucrurile sale, pe care le-a vîndut ; ba încă a furat și un rând de haine, un pardesiu, un palton, o pălărie și o pereche de șoșeri a d-lui Pavelescu. Toate aceste lucruri le-a scos prin fe­reastra odăei sale, în noaptea dispariției și el însuși a fugit tot pe fereastră­, ca să nu deștepte pe nimeni din casă. A doua zi dimineață d­. Pave­lescu constată cu mirare că Vin­­tilă dispăruse de acasă și găsi în locul hainelor ce i se furase, un bilet cu următorul cuprins : Domnule Iancu! «Sunt momente­ în viața unui om în care el ar dori­­ mai bine să nu fi existat. Intr’un ast­fel de moment ma găsesc și eu­ acum ! Cauzele sunt urmările faptelor. Faptele sunt următoarele : 1) Sunt proaste toate notele, deci sunt amenințat să rămân re­petent­.­­2) Sunt luat roți la ochi de toți profesorii. . 3) Disprețul părinților (în ge­neral). 4) Disprețul de mine însumi (in particular). 5) Din toate aceste red­e un desgust pentru viață. Am căutat să string bani să fug, n’am reu­șit. Persoanele la care am­ cerut mne vor spune sigur tătaeî, și dacă cu hainele mata fac un lucru foarte urît, ele însă, vînzindu-le, îmi vor da instrumentul mor [ci : revolverul. Plapoma și rufele am căutat să le vind­ și nu am putut, de aceea le-am dat de pomană. Sărutări de mâini nenorociților mei părinți. G. C. Cleopatrei, să­rut copiii.Adio. Și... rugați-ve pen­tru mine». Vintilă. Din această scrisoare reese că Vintilă avea intenția să se sinu­cidă. Faptul însă că până acum nu s’a dat de urma lui, cât și îm­prejurarea că a dispărut în ace­laș timp și colegul său Eliad, face să se creadă că nu s’a sinucis. Parchetul local a înștiințat te­legrafic toate parchetele din țară despre dispariția acestor elevi. Vo vom­ ține în curent cu tot ce vomu putea alia pozitiv. De la Puma. Vizita regelui Greciei la Viena Ziarul «Neue Freie Presse» scria următoarele despre vizita regelui Greciei la Atena : «Itelațiunile Greciei cu Puterile mari din vest au fost in­tot­dea­­una bune. In Paris și Londra grecii nici o dată n’au fost lipsiți de amici cordiali și ener­gicî. De asemenea și relațiunile cu cei din Berlin s’au strîns și mai mult, din cauza alipirei Greciei la Turcia. Oamenii politici din Grecia s’au convins că pentru un timp foarte îndepărtat menținerea integrității Turciei trebue să fie punctul cen­tral al politicei grecești. Atitudinea plină de tact a Gre­ciei față de Rusia, în timpul răz­boiului, s’a recunoscut la­ Peters­burg, prin multe amabilități. Cordialele raporturi cu monar­h­ia noastră devin din an în an SENTÎNȚA in procesul școalelor grecești din Ba!a­l și Constanța Se știe că consiliul permanent de pe lângă ministerul de instruc­ție, care a judecat școlile grecești din țară, s’a pronunțat, până ozi, numai asupra procesului institu­tului particular din Brăila al d-lui Ranan­opol, aplicându-i pedeapsa închiderea școalei. In ședința de cri consiliul a dat sentința și in procesul școalelor grecești din Galați și Constanța, rămânând a se pronunța mai târ­ziu­ asupra școalelor grecești din T­ulcea și Sul­ina. Institutului particular din Ga­lați al d-lui Pilarinos i s’a apli­cat pedeapsa avertismentului pu­blic, ca­ unul care s’a făcut mai puțin vinovat de la abaterile re­gulamentelor școlare. Tot­odata­­’se atrage atenția d-lui P­ilarinos, ca în viitor să se­­ st opue regulamentelor școlare, a­­rătându-i-se consecințele ce ar re­zulta din neobservarea acestor re­gulamente. Asupra școalelor comunităților eline din Constanța, de sub di­recțiunea d-rei Matilda Zan­eto și Filip Mănoi, consiliul permanent s’a pronunțat hotărind închiderea acestor scoale, fiind-că nu s’au conformat de loc regulamentelor școlare, comițând­ ast­fel grave a­­bateri. nep. " DIN BUCOVINA (Corespondență part. a ziarului „Universal“) Cernăuți, 23 Noembre. Greva <le la 1­abrica de za­­h­îir din Zneiea Am arătat telegrafic despre re­­voltarea lucrătorilor de la fabrica de zahăr din Zucica lângă Cer­năuți, unde lucrătorii de noapte s’au pus în grevă, lata, cite-va amănunte . Ori toată ziua nu s’a remarcat nici o mișcare din partea lucră­torilor ; abia aseară, la orele 6, după încetarea lucrului de ziuă, direcțiunea fabricei a fost sur­prinsă, văzând că lucrătorii de­ noapte nu­ vor să intre la lucru. Câți­va dintre ei vroind să intre, au f­ fost opriți de către revoltați. Sa cerut imediat intervenirea armatei, spre a se putea impedica excese și încăerări. Greviștii cer mărirea salariului cu 70.la sută ,și monopolisarea lucrului, adică primirea numai a lucrătorilor indigeni și anume nu­mai acei din comunele de prin împrejurimile fabricei. Prima ce­rere li se va îndeplini ; a doua însă nu, după cât se crede. Astă­zi foarte puțini au­ reluat lucrul. Numărul greviștilor e de peste 600. Fabrica funcționează numai in parte. S’a și intervenit din partea au­torităților și a fabricei pe lângă lucrători, prom­ițându-le o mărire a lefilor cu 40 la sută. Se speră că mâine sau cel mult poimâine lucrul va reîncepe, ast­fel ca fa­brica să fie scutită de mari pa­gube. Pagubele fabricei până în pre­zent nu se cunosc încă. »ivad FIXARE4 TABELOR IA lilIFu­l Noul proiect de lege Odată cu punerea în aplicare a noului tarif vamal, era de nevoe a se stabili modul cum trebuesc cântărite mărfurile prevăzute în articolele tarifului, de­oare­ce ta­riful în vigoare, asupra taxelor, prevăzut prin legea de la 1895, nu mai poate fi aplicat noului tarif, care a schimbat clasificarea măr­furilor și a înmulțit numărul ar­ticolelor. In acest scop ministrul de fi­nanțe a întocmit un proect de lege prin care se stabilesc nor­mele cântărire­i diferitelor măr­furi, atât la import cât și la ex­port. Proectul se află actualmente în discuția secțiunilor Camerei. Principiul care a condus la în­tocmirea acestui proect de lege, a fost ca legea să nu sporească taxele prevăzute în tarif pentru fie­care fel de marfă. Cum se face cântărirea Drepturile de import se vor per­cepe în baza nouei legi pe bruto, pe neto-legal și pe neto-real. Greutatea pe «bruto» înseamnă aceea care rezultă din cântărirea împreună a conținutului și înve­lișului ; greutatea neto legală se calculează scăzând din greutatea brută taxa determinată la fie­care ESist prim-msinistra si Angliei — Vezi ilustrația — In urma demisiunei lordului Balfour, regele Angliei a însărci­nat cu formarea cabinetului pe Sir Henry Gampbell-Bannermann, șeful partidului liberal. El este în vîrstă de 70 de ani și în ultimele două cabinete liberale a fost mi­nistru de războia. Gampbell-Bauerman a intrat la vîrsta de 82 ani, ca deputat în Camera comunelor, fiind membru al partidului liberal. De la 1871— 74 și de la 1880—82 a fost secre­tar financiar în ministerul de războiă și in anii următori secre­tar al amiralității și secretar-șef al Irlandei. La 1881 a fost numit ministru de războia în cabinetul Gladstone. Din ministerul Rose­berg, a făcut parte, în­ aceiași ca­litate de la 1892 -1895. După re­tragerea lui l­ancourt, la 1899, șe­­fia partidului liberal a luă Camp­­bell-Baun­ermann. Bi»«­TM NAVALĂ CONTRA TURCIEI (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») In jurul notei Portei Constantinopol, 21. —In în­trunirea lor do­tarii, ambasa­dorii au hotărât să primească mai multe puncte din nota o­­tomană; într’o noua­ întrunire de ele, ambasadorii au conti­nuat discuția. însărcinatul de afaceri fran­cez are depline puteri de la gu­vernul seif spre a termina ; cei­l­alți ambasadori fac unele reserve, mai cu seamă cel en­glez, din cauza schimbare­ de guvern în Anglia. Se crede că ambasadorii nu vor trimit­e Forței înainte de Sâmbătă nota elé răspuns, cu acceptarea definitivă. Probabilitatea acordului între Poartă și puteri Constantinopol, 24. — După cum v’am anunțat ieri, Sul­tanul acceptă controlorii sub denumirea de consilieri finan­ciari. Sultanul mai cere creea­­rea unui al douilea post de consilier otoman, care va lua parte la lucrările comisiunei internaționale împreună cu in­spectorul general otoman. Sultanul refuză însă ca chel­­tuelile militare otomane pen­tru vilactele macedonene să fie supuse comisiei financiare internaționale. De partea lor, ambasadorii primesc pe al douilea delegat otoman care ar avea ca atri­buții să asiste numai la în­trunirile privitoare la cheltue­­lile militare. Ambasadorii nu vor ceda asupra acestui punct. In definitiv, afacerea poate fi considerată ca sfirșită. Escadra internațională va părăsi insulele Tenedos și Mi­­lilene când acordul definitiv va fi semnat. Sfârșitul demonstrației navale Constantinopol. 24.—Astă­zi sau mâine e așteptată iscălirea rotocolului asupra înțelegere­­oriei cu Puterile în chestia delegaților financiari, deci sfâr­­șitul demonstrației navale. Situația la Mi­siene Constantinopol, 24.—La Mi­­tilene a rămas numai cuirasa­­tul francez «Charlemagne», un torpilor rus și un mic contin­gent de infanterie de marină, cu câte un ofițer de fie­care Stat care ia parte la demons­trație. Cum va fi formată eomi­siunea de control Viena. 24.— Telegramă din Constantinopol. In­ cercurile di­plomatice se spune cu sigu­ranță că Poarta a cedat în este­­nia controlului financiar in Macedonia din cauză că unele Puteri ar fi dat Sulta­nului să înțeleagă că dacă nu m­ă cedează acum va trebui să sa­tisfacă pretenții mult mai mari. Poarta a fost impresionată cu deosebire de știrea că Pu­terile au de gând să ceară nu­mirea unui guvernator general pentru cele trei vialete mace­donene. Aseară s’a ținut o conferință a ambasadorilor. După o lungă discuțiune, ambasadorii s’au înțeles in privința răspunsului la nota Turciei. In răspuns se primește ca comisiunea finan­ciară să fie formată de patru delegați ai Puterilor, de cei dou­ă agenți civili și de Il­lmi- Pașa. Pentru toate decisiunile im­portante va trebui să se ob­țină sancțiunea sultanului. € 111111 immim (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul epitropiei Nifon Se știe că d-nii Em­. Lăzărescu, Ianculescu și alții, în calitate de moștenitori ai defunctului mitro­polit Nifon au cerut tribunalului Ilfov anularea alegerei d-lui Ionel Roșescu ca epitrop al așezămin­telor «Nifon». La această acțiune s’a asociat și ministerul cultelor. Judecarea acestei afaceri a ve­nit era înaintea secției a IlI-a a tribunalului. D. Lăzărescu și cei­lalți moș­tenitori s’au prezentat asistați de d-nii advocați B. Delavrancea, C. Arion, V. Lascăr, Em. Antonescu și Gh. Mumuianu. Ministerul cultelor a fost repre­zentat prin d. adv. Mihail Anto­­nescu, iar d. Bozescu prin d-nii advocați: C. Disescu, Djuvara, Petre Grădiștearm. și Xenopol. D. Petre­­ Grădișt­eanu a cerut tribunalului respingerea acțiunei ca nefiind complectă, de­oare­ce nu se arată anume prin ce e vi­ciată alegerea d-lui Bozescu. Incidentul e combătut de d-nii advocați Lăzărescu și Delavran­­cea. Tribunalul a respins incidentul. D. Grădișteanu a ridicat un alt incident, anume că ministerul cultelor și casa școalelor nu ar avea nici o calitate d­e a se amesteca în această afacere și cere tribu­nalului respingerea intervenției ministerului. D. M. Antonescu, reprezentan­tul ministerului, susține dreptul de intervenție a acestuia. După ce a mai vorbit d. Djuvara pen­tru respingerea intervenției mi­nisterului și orele fiind înaintate procesul a rămas să se judece­ în continuare în ziua de 9 Decem­brie. Deschiderea unui testament Erî s’a deschis de secția II-a a trib. Ilfov testamentul d-nei So­fia Bontaș din str. Prima­vereî din Capitală, decedată acum câ­te­va zile. Prin testament, răposata a lă­sat d-lui Se. Arion întreaga sa a­­vere ce se ridică la aproape două milioane lei. D. Se. Arion nu e rudă cu de­functa. Soțul decedatei precum și d. 11.­­col. Basarabescu, rudă de aproape cu defuncta, au­ intentat ch­iar era, prin d. Stelian Popescu, acțiune pentru anularea testamentului, tainieiiiele din Rusia ( t­elegramele Agenției Române) Asociație de ordine Berlin, 24. — După o tele­gramă a «Agenției Vestnic» s’a format la­ Tula o asocia­­ții de a cărei deviză este: țarul și ordinea. Ea este bazată pe prescripțiunile manifestelor ele la 19 August și 80 Octombrie. Aceiași agenție asigură că în câte­va sate din împrejuri­mile Skopinei au isbucnit tul­burări. La Vladimir au­ fost ares­tați doar studenți și ș­­apte te­­legrafiști că au­­ participat la grevă. Președintele și membrii biuroului congresului telegra­­fiștilor au fost arestați. Retragerea depunerilor bă­nești! Moscova. 24.­—Lucrătorii din Moscova, organizați după pilda lucrătorilor din Petersburg, po­­vățuesc pe lucrători să adune adesiuni de la țăranii care vor să retragă depunerile lor de la Casa de consemnațiune a Statului pentru a protesta con­tra măsurilor de represiune luate de guvern contra popu­lațiunei rurale. (Telegramele­ particulare ale ziarului ,,Universul“) Marele duce Vladimir cu nervii zdruncinați Paris. 24.—«Le Rappel» află de la granița rusă că marele duce Vladimir, cu nervii sdrun­­cinați de evenimente, oprește lumea pe strade și le adre­sează fel de fel de gentilețe. La fie­ce moment el exclamă: «Sunt sătul de viața asta». Pierderile Moșiei pe urma grevelor Paris. 24. — «Le Journal» spune că Pmsia a pierdut cu greva de la căile ferate 36 mi­lioane de ruble. Greva telegrafo-poștală pro­duce pe fie­ce zi o pagubă de 400.000 de ruble. Sentință de moarte casată Berlin. 24.—Telegramă din Varșovia. Tribunalul de război și din Samara condamnase la moarte pe mașinistul de la căile fe­rate Sokolov­, precum și pe alți tovarăși ai lui. Bi­roul central al impiegați­lor căilor ferate a dat p­e toate liniile ruse ordinul telegrafic că dacă sentința nu e suspendată în trei zile,­­să se înceapă greva generală.' Aseară a sosit ordinul tele­grafic al ministrului de raz­boi­i prin care se casează sen­tinta de moarte dată contra lui Sokolow și a tovarășilor lui Comunicat al guverna­to­rilor­­ Mesei Viena, 24. — O știre din Odesa spune că guvernatorul a comunicat,prin afipte pe strade, că cea mai mică dezordine va fi reprimată cu forța. Numărul trupelor consem­nate este enorm. Numărul total al ucișilor in timpul dezordinelor se ridică oficial, la 8000. In jurul noului împrumut, rusesc Londra, 24. — După știrile sosite di­n Petersburg se zice că casa berlineză Mendelsohn continuă a trata cu contele Witte chestia unui nou­ îm­prumut rusesc, căruia ar tre­bui să-i servească drept garan­ție monopolul alcoolului. Revolta unei alte garni­zoane Berlin. 24. — Se vestește că garnizona din fortăreața ru­sească Ivangorod, pe Vistula, s’a răzvrătit, cerând îmbună­tățirea tratamentului și a hra­nei. Garnizona e compusă din 3.200 infanteriști, 2.800 artile­­riști și 200 săpători. întărirea palatelor țarului I­lina, 24. — Se anunță din Varșovia că continuă greva poștală și telefonică. Toate sforțările autorităților de a men­ține’ legătura telegrafică cu Moscova și Petersburg, prin soldați săpători, au rămas za­darnice, de­oare­ce toți săpă­torii disponibili sunt întrebuin­țați la serviciul întăririlor de la­ Peterhof, Zarskoie ,Selo și Cronstadt. Preotul Gapon reintră în luptă Berlin. 24.—Știri di­n Peters­burg spun că greva poștală continuă. Greviștii sunt convinși că re­zistând vor obține satisfacerea cererilor lor. vVitte ar înclina spre mulțumirea lor , singura piedică e’ Durnovo. Poșta, lucrează acum cu a­jutorul a 2000 de voluntari, in­ fața clădirei poștei circulă neîncetat patrule de cazaci pte jos și călări. Gapon a ținut un discurs. Socialiștii au fost îndepărtați cu violențe. Adunarea a hotarât sa ceară contelui Witte amnistia pentru Gapon. Generalul SaelfrolT asa­sinat de o femee Londra, 24. — Daily Tele­graph află din Petersburg că Marți s-a aflat cum că fostul ministru de resboiű, generalul Sacharoff, trimis ese țar în pro­vincia Saratow pentru a po­toli niște tumulturi agrare, a fost asasinat de o femee care a apărut pe neașteptate în ca­mera lui și a tras asupră-i 3 gloanțe de revolver. Femeea făcea parte din gru­pul revoluționar care cere des­ființarea pedepsei cu moarte. Reînceperea parțială a lu­crului la poștă și telegraf Berlin, 24. —Se anunță din Kiev că telegrafiștii și impie­gații poștali­­ din micile orașe ale Rusiei de sud au reînceput lucrul. I ®-#-«--clasHR* Ace iden­ lui A. S. N­. Principesei Maria Em­ pe la orele 11 dimineață, A. S. R. Principesa Maria a eșit călare de la palatul Gotrocci­i, mergând spre cazarma regimen­tului 1 de geniu, lucru ce-l face aproape în fie­ce zi. Ajunsă la 80 de pași departe de poarta cazărmei, soldatul de san­tinelă, conform regulamentului, strigă cu glas puternic , garda afară, pentru ca aceasta să via și să dea onorurile cuvenite. In momentul acesta eșeau pe poarta cazărmei trei soldați ba­calaureați: Gh­eorghe Petrescu, G­o­r­v­i­n Petrescu și Ozorovici. Dinșii se pregăteau să facă front, conform regulamentului și să sa­lute. La strigatul puternic al sânte­­lei, calul, speriat, sări in lăm­a smucindu-se. Smucitura a fost atât de vio­lentă, in­cât A. S. R., deși o că­­lăreață reputată și-a perdut echi­librul și a căzut jos dimpreună cu scara șelei, ce-i rămăsese prin­să de picior. Imediat soldații bacalaureați sus numiți în sărică în ajutor. A. S. R. le spuse: — N’am­ nimic, vedeți de cal. Calul care se oprise imediat pe loc, fu apucat de hățuri de către sergentul de stradă, care sosise și el acolo. D-nii G. Petrescu și cei l’alțî bacalaureați ajutară A. S. R. să se ridice și la întrebările lor dacă s’a lovit. Principesa răs­punse : —■ Nu... N’am M’am lovit ușor. Totuși A. S. R. tremura și căl­ca cu mare greutate. O trăsură ce din întâmplare sa afla la poarta regimentului fu chemată­­ în grabă și bacalaureații ajutară A. S. R. sa se urce. "Bieții tineri erau atât de rapa­­­­ciți, în­cât nu se gândi nici unul să însoțească pe A. S. R. Princi­pesa Maria până la Palat. A. S. R. are piciorul puțin con­­tuzionat însă nîie nimic grav. A­­seară chiar nu mai simțea nici o durere și a mâncat împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand și cu micii principi gi principese.. I Micii principi Nicolas și Mark. cu pentru Sir

Next