Universul, noiembrie 1906 (Anul 24, nr. 300-329)

1906-11-26 / nr. 325

$ 1 AO PS fi­i H­ymmsm a nu va avea Loc R­E­V(M­JA ) L — Ira SO JRToembtrie £ 906 — 1 ,L»U lm.ETjUL — De vluitaro imitrfatu, țara cum și la d­oziteru­l generali ai loteriei d-uÉ'Morceartci 'isi Finiberg, ban­­cher­lia Bujjui Tstíj stá­ Lipscani. e 2 Timp de SO eu s ar­cepe­re «le , se vinde marea o­­■ă, a luă 1 c onson du Ter- 2, intitulat ■a MI 2 Állmai pentru idlindril­e Universului 4*, I 3 mari­vel« me se vi­nd cu­ prețul de, 7 ■ leî pentru Capitalii și 8 leî pentru­ provincie. Adresa «Universul» pen*­tru HOCAMJi QiJK. Medica- ettfinv fff m toenM Ön«»« UuUl. \mmm HENTlESßü. Combinațiunea E­s­­tractului de Kola și a Glycerofos­fătului de Calce.—Totale prin excelență ! Recon­­stUuant desăvirșit, fortifică nervii, dân­­du-le vigoare. Infai­libil in Surmenagiu. Fo­rtifiant pentru fete in epoca des­­voltăs’ei tor. TISEffiM-VIGOARE Prețul urnă flacon lei 8 1449 PUBLICAȚIE ’ De arendat cu Începere de La 1 Ianuarie 190Î, «Karma­­csa» la «Salvaior» din Brăila, strada Regala No. 50. Pen­tru ori­ce înformatiuni a se adresa doam­nei Ecaterina N. Negrescu, B-dul Cuba IV. 1684 — DENTIST — dă la facilitate!) din B­lin și Chicago Laureat din Paris 1894 Gbturațiuni , aur, puian, ete­giați artificiali fără placă pe cerul gurel Bulevardul Eiisabeta IV®. -4 1500 DENTIST \ME»SCAN după o îndelungată practică la New­ York s-a întors în Capitală și și-a reluat consultațiunile, în Cabinetul sefi­den­tar din ST­A­­ADA CLEMENȚEI, 3 (Piața Palatului Ilegal) de la 9—12 și de la 2—5 1085­7% m­o­r­i 1 De vinzure 54 moșii, una in Ialomița 550 pogoane, 3 kilom. de ger«, pusă la credit, prețul 170.000 lei. Altă moșie in Argeș: 475 pog., % oră de gară, pusă la Credit, prețul 90.000 lei.—Adresa Vechea Agenție, str. ilegală 41, București, 1700 _ fie*«1 yClMll Drept dorește a intra secretar la un «în avocat cunoscut. Pro­fe­si­i I ț 5­nî iu o deșt«. A «tresa II*­ ziar. ir.S ă ®« Medic al spitalului Caritas Special­iîs do­al«; «le sto­mac si intestine CONSULTATIUNI 2—4 p. m. CALEA CĂLĂRAȘILOR No. 21 1704 ^iuseaaeaaaamjiwmmvKea)iivsrsaan-xtaxmaBU»tlie»M> w Dr. W, MIMĂM Fost asistent al prof. Dr. B. Ba­­ginsky din Berlin Specialist. •£ boale și operați­uni de N­­S. CÂT și­­ URECHI Corectează defactare nasului prin parafina — Gonsultalium­ 1—5 d. a. — Strada Gabroveni No. 18 1706 HBian­ BOtwBSiT.'jsiaaws vmaM*asmii»iimaeaeap»aet Buaiimi­m vain»aMuaM*imm Cumpăr BIJUTERII tur, argint, briliante, diamante, sma­ralde, perle și monede antice Scoate aman­’te cu preț convenabil Dacă voiți să obțineți valoarea in­tegrală a obiectului, adresaț­i-ve la CONST* e © în­ SfÂHTI HSSSlî­m«, str. Carol, vis-a-vis de Polak Chemat, vin­ la domiciliu. 1701 SE Ca ia o mare ca­să «se vns­port­ele mașini, in Capitală, mi F.spectator capabil și cin­stit cu referințe bune, care se pricepe bine in operațiuni vamale, cunoscând și limba germană, sub V., la Administrația ziarului. 1708 de la bonitatea din Viena, fost elev al prof. ifaposi și Neumann pentru Boule «i­ Pite­io și Lumești Trat, sib-.­’ cosmetic p. Tenit și Por Boaio do t>m«‘î și de U«pd­ Consuli. 2—a si 7—8 p. m. — 146. CALEA MOȘILOR, 146 — iatre străzile Paran­ogu și Mântuleasa 170? ____ C­lorin­ Burghele m­utat î­n elbe și negre din care mai vii, recolta anului 1903, s’au vînzare cu depozitul I s­ Comenzile se primesc prin poștă­ și telefon și se trimit la domiciliu. BIS­ROUL :­G&ki Victoriel Fis. 408--167 Telefon 10.59 355 au luat imediate măsuri pentru prinderea presupusului criminal, cu atât mai mult cu cât se știe ca numitul trebuia sa dea târcoale prin marginea Capitalei sau­ chiar prin Capitala. Prinderea bănuitului Intr’adever, cel denunțat a fost prins ieri dimineața în Capitală. Agenții comisari ai’ ” oborului de vite, cum era er­­are aflm­­ieri, an pi­­toare sar a­­nunțat și 1­av­ență în obor, far­ servat un individ nalmentele celu arestat imediat. In fața comisarului, d.Pavlidi, arestatul a confirmat că ’1 chiamă Mihalache Dumitru Cherciu, că e plugar, de fel din com­. Cucueții- Plătârești, dar a tăgăduit că ar fi participat la asasinarea femeii Paraschiva Istrati și la tâlhăria­­ plănuită cu acel prilej. Cu toată făgăduiala lui, sunt cele mai mari probabilități că a­­cesta este unul din tîlharii care au comis călcarea și omorul. Individul arestat e in virstă nu­mai­ de 22 ani, și a fost urmărit ca dezertor în Martie anul acesta. Parchetul a fost înștiințat de arestarea făcută și instrucția cri­mei va fi reluată în direcția dată de această împrejurare, aici. „Universul în promis“ [De la corespondenții noștri part.) Vineri, 24 Noembrie, CRAIOVA.—Ședința cercu­lui m­edico-fa­rm­aceute.­ Au trecut 4 ani de când mai mulți me­dici doritori de a da o desvoltare cât mai mare științei pe care o practică au pus bazele unei societăți în care au admis și pe farmaciști, dându-i numele de Cercul m­edico-farmaceutic. Scopul societăței era ca prin co­municări și conferințe, pe de altă parte să se aducă la cunoștința mem­brilor observațiuni din practică de un interes mai însemnat, iar pe de o ținerea la curent cu progresele reali­zate în medicină. In primul an al constituirei nu o­­dată am vorbit despre activitatea vrednică de luat în seamă a ace­i societăți, și comunicările făcut membrii cercului și aduse d­e n ...c la cunoștința cititorilor prin ziar, e­­rau mult apreciate, împrejurări asupra cărora nu in­sist­­au decis pe membrii cercului medico-farmaceutic s­ă consacre o parte din timpul unei ședințe spre lua hotărârea de a nu mai comunica ziarelor nimic din conferințele ținute. Hotărârea a fost respectată aproape trei ani și azi grație iar unor impre­­vizări peste care trec, s’a revenit a­­supra ei, și s’a luat deciziunea de a se pune din nou ziarele in curent cu activitatea cercului. Aș fi dispensat cititorii de această introducere și aș fi intrat de-a drep­­tul în materie, vorbind de ședința de aseară, dacă introducerea nu ar fi fost făcută cu un scop și anume : Membrii cercului revenind asupra primei hotărâri, au decis ca ceea­ ce se dă ziarelor să fie cât se poate de su­mar, mai mult o enunțare a comu­nicărilor făcute pe baza observațiuni­­lor din practică. Or, aceste relații fiind foarte vagi, nu-șî pot ajunge scopul și dacă e vorba să vază lu­mina tiparului, cred că ele ar putea fi date cu mai puțină rezervă, ceea ce n’ar fi de­cât în interesul general Iată scopul pentru care rândurile de mai sus au precedat sumara dare de seamă a ședinței de aseară, și de o­ă nRrrntirii cercului medico-h­umis­ceutic sper că vor ține seamă. In ședința de aseară d. dr. D. Mă­­rășescu, medic veterinar al județului, făcut o interesantă dizertațiune a­­supra intoxicațiilor alimentare. D. dr. general Vercescu a adus la cunoștința cercului două importante observațiuni: una asupra grefelor tendenoase (tendoane artificiale)­, cea­­l­altă asupra unui curios tratament în „paraplegie“ la femei. Cauza arătată mai sus să pune în neputință de a desvolta aceste comu­nicări cari au ținut Încordată atenția auditorului tot timpul ședinței de a­GIURGIU.—Slas­va semănă­turilor.—Timpul e închis și liniș­tit. Cuiesul porumbului s’a terminat. Cijmuitul lui continuă încă în pu­ține comune. Semănăturile de grin se mai fac pe alocurea. Se fac ogoare pentru se­mănăturile de primăvară. Grinele sunt răsărite pretutindeni. In câte­va localități ele sunt compromise din cauza șoarecilor. Livezile și pășunile sunt bune. Vurt. Femeea Despa Ștefan Du­­mitrescu, din bulevardul Po­ fta­ veche No. 17, reclamă că Trifan Vasile, cizmar, fostul ei chiriaș,­plecând din casa sa i-a luat o sumă de obiecte. l­îcesidit­.—Azi noapte pe la fi­rele 11, a luat foc un coșar al locui­torului Nae Micu arzând cu desăvir­­șire cu tot ce se afla intr’în sul. De la consiliul comunal.— In prima ședință a noului consiliu comunal s’a hotărit desființarea taxei gunoaelor și a barierelor, precum și­­ înfrumusețarea orașului în partea din­spre gară. Știrea a produs o bună impresie în localitate.­­ Zilele acestea se vor face noul numiri la primăria orașului. In ji”'111 Honorocires­tic la moara Constand­alos.— Am a­­nunțat cel dinții despre nenorocirea de la moara Constandatos în care a­­rătam că nefericitul lucrator Anghel N. Ionescu a fost omorit fiind apucat de roțile unor mașini. Azi d. Nicolae Ionescu — tatăl vic­timei — a acționat in judecată pe pa­tronul moarei, d. I­aralambie Con­­standatos, cerând despăgubire. MANGALIA.—Moarte ju­că­ru­ți.—Ilie Radu, din Garaomer, ple­când cu destinație pentru Constanța, cu o căruță de porumb, împreună cu o fiică a sa anume Ioana I. R. Mii­­­taru, ce avea în brațe o copilă de 9 luni, Anastasia, pe drum în satul Hasiduluc, copila Anastasia a murit, fiind bolnavă mai înainte. Cazul comunicându-se parchetului, s’a dispus inmormîntarea copilei. Jefuire. — Un anume Tănase, prenumele necunoscut, introducân­­du-se în casa stăpânului său Dumi­tru N. Dobre, din Azaplar, prin po­trivire de chei false, în lipsa aces­tuia din urmă, l’a jefuit de, suma de lei 1004 în hârtii și argint, precum și două ceasuri de nichel, după care a dispărut. PLOEȘTI.—Alegere.—In Vă­lenii de Munte au fost aleși d-niî N. Papazolu, primar și Ioan N. Dima, ajutor. Dezertor arestat.—Azi noapte a fost arestat G. Ionescu, soldat de­zertor din ,reg. 23 Ialomița. SINAIA.—Arestare. —Astă­zi a fost prins și arestat de d. sub-co­­ftasar D. Lăzărescu contrabandistul Nicolae­derică, bănuit și într’un furt de vi.­c. Numire.— D-șoara Aurelia Geor­­gescu e numită învățătoare la școala Isvor-Sinaia, post din nou înființat Ninsoare.—Ev­ a nins pe munți Zăpada e de o jumătate metru GORPURILE LUITOARE Ședința de la 24 Noembrie Ședința se deschide la orei­ 2.20 m., sub prezidenția d-lui Gr. Trian­­dafil. Prezenți 117 d-ne deputați. Pe banca ministerială se află d-niî miniștri G. Gr. Cantacuzino, Tache Ion­escu și I. Grădișteanu. D. dr. Athanasescu vorbește des­pre repartizarea excedentului budgetar. Zice că nu ar trebui uitată cu a­­cest prilegiu chestia sanitară de la țară ; roagă pe d. ministru de interne să aducă în discuție cât mai curând proectul de lege întocmit pentru reor­ganizarea serviciului sanitar. D. prim ministru G. Gr. Canta­­cuzino zice că guvernul are cele mai bune intențiuni pentru îmbunătățirea stării sanitare la țară; în acest scop a înființat și loteria de stat. Totuși, opera va fi încă intinsă și proectul de lege care deja s’a studiat va fi luat de noi in cercetare. Pro­mite că se va ocupa de acest proiect de lege. D. Iunius Lesca face o comunicare relativ la hotărirea tribunalului de Bacău de a autentifica actele pentru înstrăinarea pământurilor locuitorilor clăcași, contra dispoziției legei rurale și a constituției. Zice că sindicatul avocaților din acel oraș realizează prin aceste contracte venituri de mii de lei pe lună. Cere d-lui prim-mi­­nistru să ordoane anularea acestor contracte. D. Gorgos vorbind in aceiași ches­tie, zice că Curtea de casație a ad­mis înstrăinarea bunurilor între lo­cuitorii cari posedă aceiași calitate. Tribunalul de Bacău a făcut­ o inter­pretare mai largă a acestei jurispru­­dențe. Tribunalul de Vasluiu, care la în­ceput interzisese aceste înstrăinări, a ajuns, față cu jurisprudența Curtei de casație, să transcrie actele de în­­streinare și să le autentifice. Eu am propus cel d’intuin înființa­rea sindicatului avocaților din Vas­­luiu, spre a ajuta pe toți avocații și a nu lăsa pe săteni cari vor să au­tentifice aceste contracte, să fie spe­culați. Găsește că plângerea d-lui Lecca e nefundată. D. Bă­­eanu zice că d. Lecca a­­ ext greșit din legea instră­­ounurilor. Analizează artico­­din legea de­­ a . 1864 și din con­stituție, arătând că tribunalul de Bacau a făcut o justă interpretare a legei și a jurisprudenței. Roagă pe d. Lecca să vadă că a adus o acu­zare nefondată tribunalului de Bacău. D. Botez arată că"din toată chestia nu poate rămâne în picioare de­cât interpretarea legel, de­oare­ce ches­tia­ onorariilor încasate de avocații baroului de Bacău nu poate fi supusă unor disposiții a ministerului de jus­tiție. Pentru examinarea fondului elips­­tiei, se ocupă de legea împroprietă­rirei de la 1864 și de lemea instrăi­­nărea bunurilor de la 1879, arătând calea prin care s’a făcut împroprie­tărirea și cum s’a consfințit înstrăi­nările făcute până la acea dată, zice că progresul economic al țarei nu se poate bizui pe proprietatea fixă și inalienabilă. Instreinările se fac apoi de așa fel, că proprietatea rămâne tot în mâinile unui număr maxim de 100.000 clă­­cași, cum prevede legea. Aprobă hotărirea tribunalului de Bacäu. D. ministru D. Greceanu zice că are cunoștință că unele tribunale in­terpretează legea într’un fel și altele în alt fel. Dorind să cunosc chestiu­nea, am căutat și am găsit în arh­iva [ l^t^scu,?Șnitoare­­ chestie, care însă a rămas moartă. Eu cred, zice d-sa, că rămâne in sarcina instanțelor de a da interpre­tarea ce o cred legală. Numai instanța judiciară se poate pronunța asupra a­­nomaliei constatate. In privința sindicatelor de avocați am lăsat libera voință avocaților a face parte sau nu din sindicate. D. Iunius Lecca, conchide asupra chestiei ridicată, zicând că nu e mulțumit de răspunsul dat, fiind că conform art. 34 din constituție, pu­terea legiuitoare e în drept a hotărâ. D. Iorgulescu, vorbește despre cer­curile comunale de is­mal impovorate în ci primăriile , ast­fel ele­viciul de poștă. Roagă de intențe să prevadă­­ serviciului poștal al­t murale. D. ministru G. Gr. promite că va satisface cererea. D. G. D. Șerban vorbește despre legea meseriilor; roagă pe d. minis­tru să aducă mai curând proectul de lege pentru modificarea actualei legi, care a adus zâzania intre meseriași. D. ministru Ion M. Lahovary răs­punde că a numit o comisie specială însărcinata cu studierea lacunelor le­gea meseriilor, spre a face din actu­ala lege cu adevărat o lege comple­tă și bună. D. Prassa face o comunicare, ce­rând ca portarii să aibă dreptul la pensii, de­oare­ce sunt și dânșii funcționarii statului.. D. ministru Greceanu recunoaște dreptatea celor spuse de d. Prassa , zice că" în curând va aduce un pro­­cet de lege care să modifice actuala stare de de lucruri. D. prim-ministri G. Gr. Canta­­cuzino depune mai multe proiecte de legi pentru deschidere de credite pe seama eforiilor Sf. Spiridon și civile din București. D. Raicu depune a petiție a mai multor institutori cari cer sporirea de lefuri. D. I. Brătescu se asociază la in­terpelarea d-lui L. Catargul, asupra tramvaelor. D. Virgiliu Amian, raportor dă ce­tire adresei de răspuns , la mesagiul tronului, pe care o publicăm în altă parte a ziarului. Camera trece în secții la orele 3.55 m. SJBNA.TV Z. Ședința de la 24 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 și 30 minute,­ sub președinția d-lui Th. Vă­­cărescu, vice-președinte. Prezenți 87 d-ni senatori. Pe banca ministerială se află d-nn: general Lahovari și C. Disescu. Se înaintează biuroului mai multe pozițiuni. D. Gr. Ștefănescu anunță o inter­pelare relativ la hotărirea consiliului comunal de a prelungi strada Edgar Quinet până în bulevardul Colțel, fapt ce ar aduce preludiu­l Universității. D. G. Disescu, ministru instruc­țiunii­­ publice, răspunde că va comu­nica d-lui ministru de resort spre a se fixa o zi pentru dezvoltarea inter­­pelărei. „ Ne mai­fiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 2 și 40 m­, anunțându-se cea viitoare pe azi. D-niî senatori trec in secțiuni. Constituirea secțiunilor se complec­­tează în modul următor : Secțiunea I a ales ca membru în comisiunea socotelilor pe d. dr. Gd. Tomescu, secțiunea III pe d. I. Ciurea. Secțiunea IV : Președinte d. Șt. Greceanu; vice-președinte d. Ben­­gescu-Dabija; secretari d-ni. N. Ge­­zianu ;Ionel Ghedenaru ; membru în comisia de socoteli d. St. Beroianu. ■ Sesiunea V: Președinte d. Gr. v ' GtóMM. de avr pe rai renumite pus în &Ö de bani fiiról la Toerness»; vice-președinte d.­ ranța ; secretari d-niî L -Prat raiaBM-Cuca ; nvem­bra în socoteli d. dr. N. Bărdescu. IXSi SJPJLT P3S £.r JE» contra jairosolsi do ( fara. — Pentru a se lua mirosul­­ greu din gurui, după ce mâncăm vr’un aliment făcut cu ceapă sau cu usturoi, mâncați boabe de năut. Imediat mirosul va dispare. LUCRURI DIN TOATA LUMEA Wilhelm H-lea la masti.­Impărslrilm Germanilor îl place să fie servit degrabă și eticheta Curtei cere, ea, îndată ce Suveranul a is­prăvit cu un fel de mâncare, servitorii să scoată farfuriile tuturor musafirilor, fie c’au isprăvit și el ori ba. In această privință, împăratul po­vestește cu drag un incident care s’a petrecut, sunt acum câți­va ani, și care l’a făcut să râză până la lacrămî. In ziua aceea, Kaiserul avea la dreapta sa pe admiralul D. . . .. un bătrân, nu spui­ lacom, dar­­ căruia îi plăcea să mănânce. Tocmai se servise o mâncare pe care bătrânul marinar o prefera tu­turor celor­l­alte. Dar Wilhelm 11-lea nu înceta să-i tot pne întrebări ad­­miralului, așa că acesta abia­ avea timpul să mănânce. De o dată împăratul se opri, ispră­vise de a mânca, și valeții se re­peziră să scoată farfuriile. Unul în­tinsese deja mâna spre farfuria ami­­ralului, când acesta îl dătu una cu furculița pe degete și mâniat îl strigă: —„Gehhste weg!“ (Dule de aici). Și amiralul termină mâncarea, în mijlocul unui obștesc hohot de râs. Scumpirea platinei. — Sunt acum câț­i­va ani, o serie de condam­nări au fost pronunțate în contra unor falsificatori de manele, dovediți de a fi pus în circulație piese de 20 fiind­ de platină. Pe atunci platina avea o valoare cu mult mai inferioară ca a aurului, de­oare­ce, pe când acesta atingea 3.100 franci la 900 k­m, prețul pla­tinei, din contră, nu întrema de 1.000 de franci kilo, întâmplarea făcu ca un aum­it număr de ast­fel de piese să ară în mâinele doamnei X...., care, vrând să plătească, fără să bage de seamă că sunt false, se miră că toți Îi le refuză. Bărbatul el visă se pesează la Banca Franței și ceru să se ex­tragă aurul din fals«­ ab­agiu și să i se restitue valoarea, și nu fu puțin mirat când, in loc de 12 sau L franci la cari se așteptă, primi 35 frasci de fie­care piesă! Platina devenise mai scumpt. Starea timpului și semânătuților Brăila. — Timpul frumos, dr cam răcoros. Se continuă cu sem­ănatul grâului și al secarei. Culesul porum­­bului s’a terminat în tot judeul Botoșani.—Timpul se mențite va­riabil. Semănăturile de toamna făcute mai de­vreme s’au îndreptat t­urma ploilor căzute. Viile se curăți și în­groapă. Constanța.—Semănăturile de toamnă făcute de timpuriu au început a ră­sări și sunt frumoase. Se cntinuă cu arăturile și semănăturile de tomna. Iași. — Timpul a fost mai mult ploios.. A plouat bine în mai multe comune din județ. Islazurile sun me­diocre. Locuitorii se ocupă cu igro­­patul viilor.­­ Neamțu.—Timpul a fost mai mult călduros. A plouat bine în unei­ co­mune din județ. Pășunile pentru­ite s’au împuținat cu totul din aria timpului înaintat. Roman. — Grânele de toamni­ au pent’ril vîte”s’untim 8ftî 58 fe. Toîm­ii­ a­ fost mai variabil. Se continuă q se­mănăturile de toamnă. : Suceava. — Timpul­ a fost ma ră­coros, a plouat bine in tot sud Se­­mănăturile făcute până în prezet au răsărit bine și sunt frumoase. Tutova.— Timpul variabil aer, soare și puțin vânt. Arăturile ș se­mănăturile de toamnă continuă ase­­menea curățitul și îngropatul lor. Vîlcea.— Timpul a fost frumidat foarte răcoros. Semănăturile de ma­nă s’au făcut în bune condiți­i au răsărit și sunt frumoase. Părțile pentru vite sunt suficiente. Vlașca.— Timpul a fost maînd­t ploios.’ A plouat bine mai în toții Culesul porumbului sa­teruar. Livezile și pășunile sunt bune. Fires­tfil­m 1S3» Noemiepie Actele de lnstrei­are între vii, tes­tamente, hipoteci, partagin, tran­­sacții, societăți și concesii petrolifere se fac de un avocat, care trebue să declare în josul actului că actul e redactat de el. Pentru cele­l­alte acte, redactarea de către avocați e facul­tativă. Decanul poate desemna un avocat din oficii, cu redactarea actului, fixându-I și onorariul, în caz când pre­țul oferit de clientul sărac nu ar fi fost acceptat de avocați. Advocatul care a redactat actul poate fi martor ; în acest caz nu mai e nevoi de un alt martor. Despre «datoriile advocaților Advocați sunt datori să studieze cauzele cu atenție și să pledeze cu cuviință și respect pentru judecători și pentru confrați. Este oprit advocaților a întrebuința pentru dobândirea clientelei, mijlo­citori, reclame prin ziare și solicitări verbale sau scrise. Ei pot să anum­e numai numele, profesiunea și domi­ciliul ; la domiciliu pot pune o placă cu numele, titlul academic și orele de consultație. Mijlocitorii se vor pedepsi cu în­chisoare selecțională de la trei luni până la un an. Advocatul, învinuiri de aceeași aba­tere, va lua o pedeapsă identică și va pierde dreptul de a mai profesa. Sunt datori advocații a păstra cel mai strict secret asupra destăinuirilor ce li se fac de către clienți. Accesul mijlocitorilor de procese va fi interzis localurilor instanțelor in orașele București, Iași, Galați și Craiova. Avocatul care a redactat un act, este responsabil de nulitățile pe cari ar fi putut să le prevadă. Fie­care avocat e obligat a avea un biurou cuviincios, unde să pri­mească clienții. Decanul sau membrii consiliului de disciplină se pot con­vinge în persoană despre îndeplini­rea acestei obligații. Este interzis avocatului a trata cu clienții sau a primi onorarii in loca­lurile autorităților judecătorești. Este interzis persoanelor cari nu au calitatea de avocat a avea birou de advocătură. Contravenienții se vor pedepsi cu închisoare de la 3 luni la un an. Cotizațiile avocaților sunt de la 2—10 lei lunar iar al stagiarilor de un leu.* ¥ † In numărul viitor vor continua cu expunerea principiilor proectului. Marin. CRONICA P­IUSICALA Teatrul Național.—Tosca de Puccini cu d-na Darclee. Adevărata Tosca. Creatoarea neîn­trecută a principalului rol din opera lui Puccini, precum Sarah Bernard a fost creatoarea eroinei din piesa lui Sardou care a inspirat opera. Goți din noi n’au auzit aci în București și pe Sarah Bernard și pe d-na Dar­­clée în această lugubră și sfâșietoare dramă care’ți lasă pe urma ei o im­­presiune de grozavă măreție. Iată că aseară d-na Darclée ne-a mai înfă­țișat odată pe Tosca cu admirabilu­l talent de cântăreață și de tragediană. Nimic nu s’a schimbat de­cât poate în sensul unei mai mari perfecțiuni din cântecul și jocul m­arei artiste ! nimic nu s’a schimbat, cu tot timpul din fostele noastre impresiuni. O încântare a frumoaselor voci me­reu tinere ! Frăgezimea și puterea lor se pot așa­dar menține în cursul anilor, fie printr’o deosebită favoare a naturei, fie prin exercițiu și multă artă. D-na Darclée ne-a reapărut aseară, CU aceiași "i'd'mi'i'aDÜ'r"TrÂniteneTfste în emisiunea ei de-a lungul întinsei sale palete muzicale, de-asupra unei orchestre încărcate, frămintate și zgo­­motoase cu aceiași știință a menta­re­, cu același joc amănunțit căutat și splendid g­ăsit în această dramă tenebroasă și sguduitoare. Publicul entusiasmat, a aclamat’o și a rechemat’o de nenumărate ori. Ovațiunile lui și slaba mea laudă se cuvin cu dreptate acestei mari ar­tiste române, care ne onorează. D. Grigoretti a cîntat cu același succes ca și în data trecută pe Scor­pia. D. Ventura de­și în general cam insuficient pentru partea lui Cavara­­dossi, a avut însă momente frumoase de strălucire e un artist care știe să-și nuanțeze cântul. D. Alex­iu foarte conștiincios și sonor în rolul lui An­­gelotti, apoi corurile și orchestra ca de obicei.. ftj. C. L. —— 1 iiimni»'«B|> Tiu TWll-mi lin .. — SÂMBĂTĂ * Doritorii de lecturii cu peripeții ne­mai auzite, prin fir» necunoscute, să cum­pere numărul din „Ziarul Ca­­saUoriilor“ de Marți, 18 No­embrie, cu începutul noului roman MĂȘTILE GALBENE. Persoanele, cari au nevoe de ii­sî corpwSi&i avocațiîff D. Mihail Antonescu, decani cor­pului de advocați din jud. Ili»i întocmit un important proed­­oriei pentru organizarea acestui corp Iată, în­ rezumat, principiile CI ,prinse în acest proect. Condițiî de admisibilitate In primul capitol se vorbește de pre condițiunile de admisibilitate,­­ ca­pacitâți și incompatibilități. 1 Pentru admiterea în barou se­­ eq virsta de 21 ani, diploma academî pentru absolvirea cursurilor jurii»­firmiere bine pregătite, sau doresc a calitatea de cetățean român sau fi lua înformațiuni asupra școalei de ruralizat. Sunt dispensați de pro infirmiere „Sprijinul“, se vor adresa studiilor acel­eari până la 1­1« la sediul societăței din str. Barbu 1884 vor fi figurat în tablourile Catargiu 16, în fie­care Mercur­ în­­avocați sau vor fi posedând vre­ țtre orele 10—12 din zi când li se certificat autentic de înscriere, vor da explicați­uni verbale, de către Sunt incapabili de a fi advocatu­ra secretară a școalei. faliții, cei condamnați cu pedepse ci La cererile prin corespondență se­minale și penale infamante, etc. M va răspunde ori când, departe se arată cazurile de incer­p . S’a anulat notificarea pentru con­­tibilitate­a profesiunei, ferirea ordinului Coroana României. Stagiul la gradul de cavaler,d-lui N. I. Ma­ge înființează stagiul pentru avb­escu, antreprenor de local public din care, la începutul profesiune­­lor, cad­atina va­ fi de 3 ani și cu drept de 3 or­i Mâine, Duminecă, 26 cor., la lungire până la 5 ani. Stagiarii rele 3 d. a., se va da in amfiteatrul vor bucura de toate drepturile, afajeeului „Lazăr“ un mare festival ar­­numaî că nu vor putea 9­ chemați știc 'în folosul „Societățea pentru face oficiu de judecător sau de p­rotecția animalelor“, căror­a și nu vor putea pleda ni­cț Reușita acestei sărbători artistice e sație, de­cât asistați de un avoca figurată, de­oare­ce se dă cu con­ Eî vor fi obligați să țină conferințesul divei Elena Teodorini, al d-reî și să asiste la conferințele avocațilorurelia Cionea, a artistului N. So­­să pledeze pentru cel fără mijlonaani și al d-lui N­. Lautard, confe­­să asiste la dezbateri, să studie in ziar din Franța, procese, etc. Stagiul de 3 ani se pro prețul unui joc 5 lei. Biletele se lungește pentru stagiarii cari nu și­ aud la cancelaria S. P. A., strada îndeplinit obligațiile lor. Stagiul mnea­ Brătaru 16, magistrat va fi considerat echivalez Primirea mărfurilor pe vapoarele cu stagiul de avocat. . 5- de navigație austriacă pe Dunăre Înainte de începerea exercițiul­ va închide anul acesta, după cum profesiunel, avocatul va fi dalor­onează : In stațiunile de la T.-Se­­presteze jurămîntul că va fi credit­il până la Calafat-Vidin în ziua d­os Regelui, că va observa cu sfirt 26 (9) Decembre, în stațiunile de tenis Constituția și legile țărei și c­ompalanca până la Rusciuk-Giur­­va exercita profesiunea cu onoare i în ziua de 27 (10) Decembre, și conștiință.­­stațiunile de la Tutrahan-Oltenița Tabloul avocat vosi­lă la Brăila în ziua de 28 (11) De­in luna Ianuarie a fie­catul an, sibre a. c. va face de către consiliul de disebata încin­derei privaiiei de măr­­plină al baroului, un tablou alfabâ în susul Dunărei se va publica tic de avocații și stagiari ca un exerci târziu, și administrative. ă „Leagănul Sf. Ecat­erina“; cu înscrierea în lablou se face o «are poștală de 5 bani, care se va către consiliul de disciplină ; cel inje doritorilor cu 10 bani, dife­­soris va primi cartea de avocat­,­­ fiind în folosul societăței de Transferarea avocaților de la unifacere „Leagănul Sf. Ecaterina“, district la altul se face în mod fon­este cărți poștale sunt valabile mai, cu învoirea consiliului de disk! pentru interiorul țarei, ciplină. Contravenția se pedepsești Mâine, Duminecă, se vor oficia cu amendă de 100 lei și cu percheresiuni in toate bisericile cât și în dreptului de avocat, la caz de recibogire din țară, pentru sănătatea divă, fatul nostru Suveran. Pentru înscrierea în tablou sa­ D. D. Greceanu, ministrul lus­­transferare se cere o taxă de 50 lei, va pleca astă-seară la Iași. Dreptul și atribut und­e ad Femeia_ Aglaia a Babei, din vocațiilor Numai advocații ’înscriși a-Cârnului (Iași), a dat naștere au drep­tî fete. Nouile născute, ca și tul să pledeze la toate instanțele lui, sunt sănătoase, deriU crești­ni financiare. p. A. N. lacavachia fost a»- i s­n fî-l xvi ti'­­­y la aceasta literă 1, cari sunt cil de cât esc și ser­­ministru Iger plata unor co­uantacuzino INFORMATICI mH secretar al consulatului român din Sofia, în locul d-lui Eugen E. Stătescu, transferat la Petersburg. «" Călătorii sosiți din Basarabia a­­firmă că situația din Odesa e din ce în ce mai gravă. Deși o parte din mateloți au reîn­ceput lucrul, totuși majoritatea­ lor continuând greva, fac ca nici un vas să nu poată părăsi portul. Trupele sosite din Sevastopol par a fi insuficiente pentru menținerea or­dinei. E vorba ca până în 2 — 3 zile să­ vie la Odesa detașamente de in­fanterie de marină, spre a înlocui pe marinarii rebeli. Măștile galbene acesta este titlul noului roman de aventuri pe care îl va publica Zia­rul Călătoriilor, în numărul de Mar­tii viitoare, 28 Noembrie. Romanul Măștile galbene, da­torit penei unuia dintre cei mai a­­lesi scriitori in acest gen și în care sunt descrise scenele cele mai neașteptate, mai surprinzătoare și mai emoționante, va atrage, suntem siguri, in mod deosebit atenția ci­titorilor. SEBSBffiaagBffi BH aBBB@BBBâaBa ¥ D. C. Dissescu, ministrul ins­trucțiunii, a trimes direcțiunilor tu­turor școalelor de băeți din țară, ur­mătoarea circulară : „Instrucțiunea militară obligatoare în școalele de băeți, fiind foarte fo­lositoare, pentru că pe de o parte com­­­plectează într’o proporție salutară edu­­cațiunea fizică, contribuind ast­fel la o mai îngrijită și armonică dezvol­tare a corpului, iar pe de alta, orien­tează exercițiile gimnastice ce se pre­­dau în vederea unui scop precis și de cea mai mare însemnătate pentru țară, se aduce la cunoștința corpului didactic, că este rugat să dea cea mai mare atențiune exercițiilor mi­litare, pentru care ministerul a făcut toate sacrificiile posibile. „In curând, subsemnatul,vom­ căuta să mă încredințez personal de­mersul acestor exerciții, prin inspecțiunile ce voi face la școalele de băeți din țară.“ * Compatriotul nostru d. Mircea Florian a obținut cu distincțiune di­ploma de licențiat al facultății de științe din Rennes (Franța). Comisiunea Senatului de răspuns la Mesajul Tronului l-a constituit, alegând de președinte pe d. dr. C. Istrati și raportor pe d. Gr. Tocilescu. 0 In urma închiderea expoziției na­ționale, ministerul de interne a fă­cut cunoscut polițiilor de la granițe, că nu vor mai putea intra în țară străini fără să nu li se controleze actele de călătorie, între care intră și pașapoartele.­­ La ministerul de interne s’a pri­mit contestațiune contra alegerei de la colegiul II comunal din Bacău.­­ S’a supus spre aprobarea consi­liului tehnic superior proiectul pentru construirea palatului de justiție de la Focșani, în valoare de 839.000 lec. D D. M. G. Licșor a fost numit impiegat cl. II, în serviciul exterior al finanțelor. D. P. B. Rioșeanu a fost numit impiegat auxiliar cl. II în direcția contabil­ităței generale a Statului. D. Octavian I. Nestor, impiegat auxiliar cl. III în serviciul exterior. D-ni. V. S. Niculescu, impiegat la Dâmbovița, si G. Rizescu Dima, im­piegat la Putna, au fost transferați intre ei.­­ Printre clădirile cari vor rămâne după închiderea expozițiunei va fi și pavilionul „Institutul vaccinat dr. Minculescu“. Acest institut fiind util prin producerea unul vaccin excelent finiti1 'tifp'ib'ma* ne '’onoare'­ (pimn­ul "cel mai mare), i s’a concesionat a func­ționa încă cinci ani după includerea expoziției. In același timp acest fru­mos pavilion va fi o instituție model de acest gen. ♦ Corporația­ meseriașilor de încăl­țăminte din București, având un fond de 500 lei strânși de pe jocul de tom­bolă de la balul din 22 Ianuarie și din donațiunea d-lui Gr.Alexandrescu, s’a hotărât ca de Crăciun să cumpere din acest fond îmbrăcăminte și încăl­țăminte la 30 băețî săracî cari ur­mează cursul primar, și sunt ai mem­brilor acestei corporațiunî. Părinții elevilor vor prezenta ce­rerea scrisă, la sediul corporațiuneî din c. Moșilor No. 38, cel mai târziu pînă la 10 Decembrie. C D. Filitti a fost numit al doui­­lea secretar al legațiunei române din Belgrad, în locul d-lui Stavridi, de­misionat. 0 Mâine, Duminecă, 26 Noembrie, la ora 11 jumătate, se va celebra, in biserica Albă, căsătoria religioasă d-lui dr. Teodor Mihali, președintele clubului naționalităților din dieta un­gară, cu d-ra Eleftera Porescu, direc­toarea azilului „Regina Elisabeta“ Nuii vor fi d. și d-na P. P. Carp Căsătoria civilă se va oficia Dumi­nică dimineață.­­ Principesa Maria Thereza de Ho­­henzollern, soția prințului de Hohen­­zoller, fratele A. S. R. Prințului Ferdinand, se află foarte greu bolnavă și a trebuit să fie dusă acum de )a Meran la Canne. 4. D-nii T. Duțescu-Duțu, publicist și V. Leonescu, artist dramatic, au fost decorați cu ordinul „Coroana României“,­în gradul de cavaler. Iată buletinul atmosferic al Ca­pitalei, pe ziua de ezi, Vineri, 24 Noembrie : Temperatura în grade centigrade : -1­­0 ° la miezul nopteî; -1-1­5 la 7 di­mineața și -1­­611 la 12 ziua. Barometrul a crescut la 762, starea cerului ceață.­­ Prețurile în oborul din Capitală au fost ev! identice cu cele de Marți, precedenta zi de obor. S-au făcut foarte puține vânzări și cumpărări mai ales de cereale. «* „Meseriașii brutari se vor în­truni Duminecă 26 Noembre a. c. ora 9 dim. în sala clubului meseria­șilor români din str. Mihai-Vodă 9, spre a discuta asupra repaosului du­minical și a altor chestiuni impor­tante“. ¥ Loc. „înfrățirea“, a lucrătorilor de încălțăminte va ține mâine Du­minecă 26 Noembrie la ora 2 d. a. o întrunire publică în sala Hotelului de Londra calea Moșilor. * M. S. Regina a trimis o fotografie a Sa mare cu dedicație și semnătură d-lui Popovici, fost consilier la legațiu­­nea română din Paris, spre a p­remite un semn de mulțumire d-lor Herriette, președintele alianței franceze, H. Du­bois, gravor de medalii, și d-ne­i E­ lesse Le Du. Alianța franceză, într’o întrunire franco-română, ținută anul trecut, ho­­tarîse să trimeată Reginei Elisabeta o plachetă de bronz cu o adresă de adîncă și respectuoasă admirați­­une, scrisă pe pergament și închisă într’un sasou brodat de către un grup de doamne, având în frunte pe d-na Le DĂ.­­ Ele au început examenele căpi­tanilor de infanterie, din corpul II, aspiranți la gradul de maior. 0 M. S. Regele a cărui sănătate se îmbunătățește din ce în ce mai mult, și-a reluat orele de lucru cu d-nii miniștri. Suveranul va putea primi comisia de răspuns la Mesagiul Tronului.­­ Marți, se va oficia la capela de la cazarma „Alexandria“, din Dealul Spirei, un parastas pentru odihna sunetelor­­ vitejilor căzuți cu chiful luări­i Pievn­ei.­­ Studen­țiî macedo-românî, cons­tituiți în societatea „Unirea“, sunt convocați pentru astă-seară,, la­ orele 7 luni., in localul societățeî de cul­tură macedo-română, avînd de dis­cutat chestiuni importante.­­ D-niî avocați din județul Ilfov, sunt rugați să fie prezenți la aduna­­rea generală, ce se va ține azi, 25 Noembrie, ora 3 d. a., in biblioteca corpului de avocați din palatul jus­tiției, spre a discuta pr­oe­ct­ul de lege asupra organizărei corpului de avo­cați, care este depus în cancelaria consiliului de­­ disciplina. " Astă­ seară va fi în saloanele „Asociației generale a studenților“ o serată dansantă, în onoarea studen­telor și studenților ■ basarabe­ni. 0 Societatea studenților în farma­­­cie va ține ședință ordinară asta­zi. Sâmbătă, 25 Noembrie, orele 8 și jum. seara. * Mâine, la orele 2 d. a. lucră­torii de încălțăminte­­ din Capitală vor ține o întrunire în­ localul socie­tății „înfrățirea“ de la hotelul Lon­dra din calea Moșilor. * Marea artistă franceză Jane Ha­ting începe la teatrul Liric, mâine seară Duminică, reprezentațiunile, cu Com­edia „Le Demi-Monde, O Mâine, Duminică 26 Noembrie, între orele 2—5, cu ocaziunea des­chiderii conferințelor lunare ale insti­tutorilor se va da o frumoasă serbare la școala de băeți No. 25 din Capi­tală (lângă gara de Nord). Vor fi de­clamații, coruri școlare, exerciții mi­litare, iar societatea corală „Hora“ compusă din 70 persoane, va da un concert popular. Cu această ocaziune d. Gh. Cher­ciu, directorul școalei, va vorbi des­pre „Familie și școală“ iar d-ra Elena Aldan despre „Arta în gospodărie“. ȘTI­RA­ ARTISTICE — Astă­zi, Sâmbătă, în elegantele saloane Liedertafel va fi un bal dat de „Generala“, soc. cicliștilor din Ro­mânia. Dansul va începe la orele 8 luni, seara și va ține până la 5 dim. Muzica militară va cânta în tot tim­pul balului. Intre pauze vor fi mari producțiuni pe bicicletă, alergări în saci, cu premii, bătae de confeti și serpentine. Automobilul societăței va circula prin salon făcând serviciul postal. La orele 12 noaptea va fi un cotidion monstru condus de profesorul de dans Boggo. Biletele se găsesc la d. D. Dumitrescu, in bal. Coltel 39 și seara la casa balului.­­ In sala teatrului Dacia se va juca astă-seară. Sâmbătă, comedia „Ata­șatul de Legațiune“. Reprezentația se dă în scop filantropic, cu concursul d-lui I. Montaureanu.Monologuri spuse de d. Montaureanu. " "șt­irt mTF TitÂr IT * Studentul în farmacie Vlahuță Eug. s’a primit ca elev in institutul medico-militar, secția farmaceutică, pe ziua de 16 Noembrie, î­n locul e­­levului Ștefănescu Victor, s’a presentat. Sim­lolisor SI FINANCIARE . S’au exportat în cursul lunei precedente următoarele cantitățî de petrol și derivatele lui : 1.150.123 kgr. benzină din Brăila, 9.910.458 din Constanța, 141.210 din Dâmbo­­vița și 277.152 din Prahova; petrol: 15.083.142 din Constanța, 35.909 din Prahova; ulei­ : 7.504.732­ din Con­stanța, 164.149 din Dâmbovița, solzi de parafină și cocs nu s’a exportat, parafină numai 2.000 kgr. din jud. Prahova și 4.S55.324 kgr. de rămă­șițe din jud. Constanța. ȘTIRI ȘCOLARE <J. Intre cursurile ce se predau la școala superioară de științe de Stat, s'a introdus anul acesta­ ai .......m m. economie naționala, un curs de mare interes. Cu predarea acestui curs a fost în­sărcinat d. D. N. Gomșa, director al Băncei Naționale. D-sa face cursul în fie­care Sâm­bătă seara, între orele 9 și 10. • Intre studenții cari au trecut exa­menul I la facultatea juridică din Ca­pitală, este și d. V. Tătărășanu. D­­. Ernescu, profesor de limba latină la liceul din Buzau, a fost detașat la catedra de limba latină de la seminarul central din Capitală, în locul d-lui A. Macovei, trecut la ca­tedra de 1. franceză de la acel se­minar. * Ministerul instrucțiunei a decla­rat vacantă catedra de 1. latină de la liceul din Buzău. ȘURI JUDICIARE ♦ Procesul lui Al. Negru, autorul crimei de la Tînganu, care urma să se judece ori de secția I a Curtei de apel din București, s’a amânat pentru 12 Ianuarie, după cererea acuzatului. ■ «ts^mssixsiware, .»vn»»­,.r.v. ȘTIM InVERSETARE . Următorii studenți au luat licența în farmacie: George Ionescu, Elisa Filip și George Velescu. Sil SITIORRAI RITM” Au apărut: — «Banca țărănească din R­usia și rezultatele ei precum și o scurtă dare de seamă asupra băncilor țărănești din Prusia, Ungaria și Bucovina» de d-l G. D. Creangă.— București; pre­țul 1 leu. —• «L’effort», revistă lunară, No. 4 - Brăila ; 50 bani numărul . — No. 9 (anul I) din „Petrol, mine și industrie“, revistă lunară ilustrată cu un sumar bogat. . p. 23 din excelenta lucrare u­­moristică „Țivil-Cazon", cu un bogat­­ amar în proză și versuri. .. mai­ TTTrUTTT- i­ S & © WHI ♦ Duminecă 26 cor., se va des­chide, într’un local, amenajat cu mult șir în stil ultra-modern, noua și cocheta Berărie­i la Pierre, în calea Victoriei No. 126 unde se va servi numai delicioasa „Bere­ri la Pilsen“ din fabrica Luther (Frații Czel).­Practica în­delungată și cunoștințele speciale ale d-lui Pierre sunt cea mai bună garanție ca noua berărie își va servi clienții cu gustări excelente și cu bere anume fabricată pen­tru acest nou local, care nu va lăsa nimic de dorit. ♦ Șampania Eîjjjet din Reims este apreciată de toate clasele so­­cietății. Se găsește la toate cofe­tăriile principale. 0 Cunoscutul dentist, Dr. Theo­dor Maromei, din piața teatrului, s’a mutat de vale, în strada Câm­­pineanu, colț cu str. Sf. Ionică. mmm S» COÜERIDIU București, 24 Noembrie. MIM­A N­U­L Cota valorilor la bursa din București ....................... 5% lel 101-1011/G Renta de 1891 idem de 185 mii 5% lei 1021/*— 1021,2 ; idem de 321/a milioane 4 °/0 , 9‘23/1—93­t; idem de 50 mii. 4»/0 lei 93­ Vg—935/g; idem de 274 mii. 4 °/0 lei 951/3—953/a; idem de 45 și 120 milioane 4% lei 931/2—933/+; idem de 90 milioane 4 °/0 lei 92—,921,î— ; idem de 180 milioane 4% lei 92— 921/2 ; idem de 100 mii. 4% A. B. lei 921/8— 923/8 ; idem convertite 4 °/n leî 917/8—921/g. Obligațiuni corn. București 1903, 4«L 8804—89—; idem de 1906 4»/a leî 881/,—88»/*. Obligațiuni Credit jud. și corn. b °/a leî 103 — 1031/« i­dem d« 41/­» D?» toi MV­«?. Func. rurale 59/0 leî 1025/a—1021/*; idem de 4 °/0 lei 921/2—93— ; uro. București 5% leî 100a/3—1005/3; idem Iași 5<V­ j lei 97­/2—98. Acțiuni: Banca Națională 3329— 3320. Banca Agricolă lei 612—615. Banca­ de Scont lei 173—177. Banca Marmorosch, Blank , Co. lei 1050- 1055. Bank of Roumania Lt. lei 242—245. Generala Română lei 1870- 1880. Societăți de asigurare: Dacia- Rom­ânia lei 890—898. Naționala lei 1300-1310. Patria lei 240-245. D'c'vise cek Londra 25.45— ; cek Paris 100.70—; cek Berlin 124.05; cek Viena 105,69; cek Belgia 100.45. CSBMIS Ultimele vinzări și cota pieței Bră­ila pe ziua de 22 Noembrie Grâu de 75 jum. kg. cu S rom. % corpuri străine hect. 7000 cu lei 12.95 % k. și vag. 70 de 75­/1 kg. cu lei 13.10 °­ 0 k. șlep bordo Sulina. Grâu de 78 k. hr. 4600 cu lei 14 în ma­gazie. Grâu de 68—80 k. cu 4—30 ° la corpuri streine vag. 225 cu lei 10.70 —14.75 °/d k. Secară de 64—71 kgr. vag. 21 cu lei 10.50 — 11.05% kgr. Orz de 54 — 64 kgr. vag. 80 cu lei 10.50 -11.40% kgr. Orez de 40—43 kg. hect. 12.600 cu leî 11.70—11.75 suta kg. și vag. 44 de 34—44 k. cu leî 10.50—11.75 suta k. Porumb de 71—30 k. vag. 130 cu leî 7.90-9.90 suta k. Cincuantina de 77—81 kgr. vag. 25 cu leî 9.50—10 suta kgr. La 21 și 22 cor. au sosit: la do­­curi 200 tone; Obor 458 care cu Cereale aflate în docuri la 22 No­embrie : Grâu 6555 tone ; Secară 236 tone ; Orz 5278 tone ; Ovăz 1264 tons; Po­rumb 2658; Fasole 285 tone; Total 16276 tone. UK­TSMH BEPSȘI (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în Străinătate Budapesta, 23 Noembrie. Grâu Apr. coroane 14.86 scă. 4 h. Secară Oct. ,, 13.14 scă. 6 k Ovăz Oct. „ 14.96 scă. 12 h. Porumb ,, 10.42 scă. 8 b. Colza „ 26.90 urc. 10 h. Berlin, 23 Noembrie. Grâu de Dec. m. 179.25 scă. 25 c. Secară de Dec. „ 163.75 urc. 2 m. Porumb Dec. „ 127.25 scă. 25 c. Paris, 23 Noembrie. Grâu de Ianuar. fr. 23.30 scă. 5 e. Făină de Oct. „ 30.15 arc. 15 e. Ulei de Colza Sept. „ 88.— invariabil. New-York, 23 Noembrie. Grâu disp.­eent. 82% invariabil Grâu de Dec. „ 82— invariabil. Grâu de Maiu „ 85% arc. % c. Porumb disp. „ 51% invariabil Porumb Dec. „ 53% arc. % «» Porumb Maiü „ 50% invariabil Chicago, 23 Noembrie. Gráü Doc. cent. 74% urc. % e. Gráü de Maiü ,, 79% arc. % *• Porumb de Dec. „ 42% arc. % e. Porumb de Main „ 43% arc. % c. Mama.—Lecțiu­nile văz că le­­ fed cum se cade și certificatele ce le aduci sunt mizerabile ! Copilul. — Apoi, vezi, mamă, pe alea le face, profesorul­ d m gâpgrim Do­pueese de vin Nenorocirea din calea roba­n­­ți­lor Am vorbit acum vre­j este-va zik despre o nenorocire întâmplată la su­cursala băcăniei Duro din calea Do­robanților No. 69. Victima acestei nenorociri se știe că e tăierul Petre Lambru, băiat în ko­ ori n­io­­pi»t*G­ifin­i un prud­enț-S. spirt denaturat într’un butoi și, dându-i foc, fundul butoiului îl isbise atît de puternic în cap în­cît îi sfărâmase craniul. Probabil că osul îî atlas««« me­­ningele din care cauză sărmanul ișî perduse mințile. In dureri grave ne­fericitul Lambru a încetat din viață eri­tim, la spitalul Filantropia, unde fusese internat. Cadavrul va fi tran­sportat la morgă. Morți neașteptate La azilul de noapte comunal a mu­rit ora dimineață pe neașteptate fe­meia Ioana Pelar, în virsta de 60 de ani, de fel din București, fără rude și fără nici un mijloc de existenții. — Tot emi, spre seară, circums­cripția 5 a fost înștiințată că in str. Silfidelor 3 murise pe neașteptate d-na Elena Cosmescu. Numita doamnă, care locuește in str. Poetului 9, venise acasă în str. Silfidelor să vadă pe un nepot a­ 1 sM bolnav și căzuse moartă ch­iar în an­­treul caselor. Nefiind nici o bănuială asupra cau­zelor celor două morți, parchetul a dat cuvenitele autorizații de înmor­mântare. Nenorocire evitată Aseară pe la orele 8, trecătorii de pe calea Victoriei, în dreptul Bule­vardului, au rămas un moment în­mărmuriți, văzând o trăsura parti­culară cu un cal, condusă de un in­divid, venind în goana mare din­spre teatru. După silințele pe cari și le dedea vizitiul se vedea că nu mai era stăpân pe cal. Sergentul postat la intersecția bu­levardului cu calea Victoriei încercă un zadar să oprească calul; o neno­rocire părea inevitabilă. Ajungând în dreptul stradei Doam­nei, nenorocitul conducător încercă să cotească la dreapta, dar trăsura se isbi cu putere de trotuarul din fața magazinului d-lui Iulian Oprescu, care a simpat ca prin minune cu gea­murile ne sparte, și calul s’a oprit. Intervenind sergenții de oraș s’a constatat că hamul calului nu avea opritori. Trăsura este a d-nei Gross, din șoseaua Vitantiinî, care rămăsese la teatru, iar improvizatul vizitiu­ e un servitor Gheorghe Ion, care a fost arestat la circumscripția 5. începutul de incendiu de la spitalul Brâncovenesc Aseară, pe la orele 7 jum., an în­ceput de incendiu s’a produs la sp­ialul Brâncovenesc, unde lui unul din coșuri. Alarma dată a stârnit o adevărată panică, printre locuitorii mahalalei, panică din fericire ușor potolită, căci la sosirea pompierilor de la postul Radu-Vodă, focul fusese stins de per­sonalul de serviciu al spitalului, fără să fi pricinuit nici un fel de paguba. Dispariția unui dosar Eri, mare vâlvă la secția IV-a a tribunalului Ilfov. De la arh­iva ace­lui tribunal dispăruse un foarte im­portant dosar, al unci afaceri se falș, in care era implicat un oare­care Daniel Poenaru, înștiințat de dispariția dosarului președintele tribunalului, d. Mavray, a dispus facerea unei anchete ime­diate, căreia i-au­ venit în ajutor și agenții siguranței. După multe cercetări dosarul a fost regăsit aseară târziu într’un colț al archivei, unde fusese căutat de zeci de ori. Faptul părând suspect ancheta continuă la palatul justiției, unde să și bănuește cine ar putea fi autorul încercărei de sustragere. Descoperirea unei bande de pungași Nu e multă vreme de­ când d. Er­lich, din str. Minotaurului 48 a fost prădat de o sumă de 400 lei. Cercetările siguranței au dus eri la aflarea pungașilor,­­cari au și fost prinși unul în com­. Fetești (Ialo­mița) și altul în Ploești : Dumitru Dalbea, de 20 ari, și Al. Dumitrescu( care au Ia port 512 vag. și la diferite cereale. spi foc I ) y

Next