Universul, noiembrie 1906 (Anul 24, nr. 300-329)
1906-11-26 / nr. 325
T .X. Regina Willielmina a Olandei șl soțul el (Vezi explicația) Calendar pe anul 1906 Ortodox Sâmbăta, 25 Noembrie.— 1 Mart. Ecaterina și Mercuria t atone Sâmbătă, 8 Decembrie. — Consiliul Măriei Soarele răsare 7.39; apune 4.33 Și după ce s'a închis, și multă vreme de aci înainte, ea va fi un imbold puternic pentru toți la nouă muncă, și mai încordată și , mai spornică, - închiderea Expozițiunea Joui, in prezența M. S. Reginei, a A. S. R. Principesei Maria, a micilor principi și a unui numeros public, s’a închis cu solemnitate prima Expoziție națională a României. In curând vor dispare mare parte din clădirile ce au alcătuit, pentru câteva luni, fermecătorul braș de la Filaret, dar nici o dată nu se va șterge amintirea expozițiunei și roadele ei se vor simți multă vreme. In ochii străinâtâtei, țara noastră și-a afirmat in chip strălucit puterea de muncă, arătând cât rum a străbătut în cei 40 ani de domnie glorioasă a M. S. Regelui. „ Atât prin participarea straniilor la exposițiune, cât și prin diferitele manifestațiuni ce sau produs — între cari ocupa un loc de frunte manifestațiunea de iubire a Romei— s’a documentat stima de care ne bucurăm in fața străinătăței. „ Incalculabil de puternică și de întinsă a fost apoi înrîurirea expozițiunii asupra poporului. Ea a avut’ darul să ne întărească credința in puterea noastră de muncă. In destoinicia noastră de a merge înainte pe calea culturei. După cum a spus d. ministru al domeniilor in discursul d-sale, mai ales asupra țăranilor impresia va fi salutară și trainică: „Ei au dus în satele lor o concepție mai largă a vieței unui popor, o noțiune mai precisă a Statului din care fac parte, a neamului din care se trag și trecând peste orizontul mărginit al satului natal, în conștiința lor se va întări ideia patriei celei mari cu un trecut glorios, cu un viitor strălucit“... Expoziția a mai avut darul să «tragă în Capitală grupuri numeroase de români din alte State, cari au avut prilejul să simtă mai puternic legătura de sânge și de cultură ce ne unește. Tot expoziția a provocat o vie mișcare intelectuală prin numeroasele congrese, ce s’a fi ținut și în cari s’au desbatut mari interese ae poporului nostru. Dacă vom mai adăoga vioaia mișcare comercială ce s’a produs în tot acest timp și însănătoșarea unui cartier care era până acum din cele mai înapoiate, vom avea, foarte pe scurt arătată, însemnătatea expozițiunii naționale. DIN ANGUA in Filipine și sa pună mâna pe stațiile noastre de cărbuni Suam și Hawai. Peste o lună ar putea debarca 10.000 de oameni la San Francisco. Când escadra noastră a Atlanticului va fi trecut capul Horn și va fi intrat în pacific, ar găsi toate posesiunile noastre în mâinile dușmanului, ar găsi toate stațiunile noastre de cărbuni ocupate și apărate, n’ar mai putea face nimic, nici măcar să se aprovizioneze“. Și autorul publică următorul tablou al forțelor navale ale celor două țări: la oceanul Pacißc Cuirasate Cruciș, cuirasate ,, protejate Contratorpiloare Torpiloare Submarine St.-Unite Japonezii 19 0 4 0 14 0 16 0 23 0 8 0 Tablourile acestea vorbesc deslușit. Statele Unite sunt neputincioase in Pacific. Și până când canalul Panama nu va fi tăiat, situația nu va fi schimbată. Cuirasate Cruciș, cuirasate ,, protejate Contratorpiloare Torpiloare Submarine Japonezii St.-Unite 15 0 9 4 17 5 22 6 47 5 5 0 In oceanul Atlantic de mâna omului muncitor în produs lemnos industrial, in curând prefăcut el însuși în valoare bănească. Am văzut în multe din astfel de muzee, mai ales în Germania, frumoase serii de fotografii și desene ale pădurilor descrise sau ale copacilor mai caracteristici sau mai bogați în material lemnos , ale pepinierelor forestiere unde erau crescute nouile generații de arbori sau vederi ale celorl’alte diferite constructioni forestiere, case de reședință, cantoane de pădure, ferestrae, canale și drumuri de exploatări, poduri, în fine tot ceea ce ar fi putit să ne dea o idee mai mult despre lumea pădurei ce era expusă în acel colț al muzeului. (Va urma). Virgiliu C. Stoicescu, ______diplomat în științele silvice. O CUGETARE PE ZI Femeea și domnitorul, copilul și oaspele în lot d’ama îlî e nu (e «.))(în min...... Și dacă ai. București. 25 Noembrie. (Goresp. particulara a ziarului ‘ Universul») Londra, 21 Noembrie. Conflictul dintre Statele Unite și Japonia Faza acută pe care o străbate in acest moment chestiunea copiilor japonezi la San Francisco, si care ar putea deveni primejdioasă pentru raporturile dintre America și Japonia, a devenit astfel pentru că a fost înveninată in limbajul presei Californiei, care aunolund vinuiu murai sentiment de demnitate de rasa pe care o au japoneza și pe care recentele succese l-au făcut și mai susceptibil. Ziarele acestea proclamă energic că populațiunea Californiei nu va permite nici o dată ca copii de rasă asiatică să șada la școala, pe aceleași bănci cu copiii albi și, referindu-se la interveneam Roosevelt, el o adaogă ca guvernul Statelor Unite e foarte puternic dar nu atât ca să constanga Statul Californiei să tolereze această promiscuitate în școli.Unul din ziarele cele mai împrăștiate din San Francisco scrie: Dacă autoritățile federale ar avea să ne oblige cu forța de a primi in școalele noastre publice din California pe scoboritorii vaselor streine, pe jumătate servili și păgâni, ar obține-o, poate, prin aplicarea legei federale, pentru ca, cetățenii acestui stat se închina totdeauna in fața legei. Dar un asemenea atentat ar avea ca rezultat să se părăsească cu desăvârșire toate școlile publice ale statului Californiei chinezilor, japonezilor, fiii pinilor, tuturor oroliiáiilor guvernului federal. Cât despre cetățenii alii din California, ei își vor crește copiii in școli pe cari le vor institui ei .10 Acest limbagiu atât de disprețuitor pentru rasa japoneza de natură a face și mai grava neînțelegerea pe care Roosevelt se silește să o potolească. Dacă ar isbucni războiul Dacă ar isbucni războiul între Statele Unite și Japonia, in mai puțin de o lună imperiul japonic ar fi stăpân absolut in Pacific și coastele americane ar fi ocupate poate de inimic.“ Așa scrie un american, bredone I a.mer, in revista „Collier“ și continuă : . . , ,, .Dacă mâine Japonia ne-m declara războiu, în mai zile ar putea fi stăpana pe Manila și înainte ca llota noastră sa ajungă în împrejurimile capului Horn, ar putea arunca un corp de armată de 40.000 de oameni Foreing. imm NATIONAL al Industriei lemnoase Am dori ca în acest articol să tratăm despre unul din cele mai importante capitole ale bogăției naționale, anume despre producția pădurilor noastre, despre lemn și industria sa. Neiidioioasele cifre ale statisticienilor ne arată că vindem străinătăței o parte din lemnul nostru in stare brută, spre a-1 cumpăra mai târziu de la dînsa, scump și lucrat, și o altă parte, din nenorocire mai mică, o reținem in țară pentru a face față primelor necesități. In orîce caz, fie că-1 trimitem aiurea, fie că-1 oprim pe seama noastră, lemnul acesta reprezintă o cifră însemnată în bilanțul nostru comercial, cifră care s’ar părea că are tendință să urmeze o creștere progresivă. Lăsăm însă la o parte, pentru data aceasta, orice preocupare asupra trăiniciei acelui venit ori asupra mersului sau eventual: pentru moment ne este de ajuns să-l constatăm și să-l recunoaștem ca reprezintând o parte însemnată a rentei pământului țărei noastre, podărie industrială este nevoie de a cunoaște ce avem și ce putem avea. In industria lemnoasă, pădurile sunt și dinsele considerate ca niște imense usine, minunat alcătuite și stăpânite de legi misterioase. Ele dau anual o producțiune incontinuă, de un material prim, în aparență omogen, unificat și simplu, dar care, privit mai de aproape, ne va apare cu atât mai divers și mai complicat, cu cât însăși întrebuințările la care această materie brută este destinată, sunt mai variate și mai multiple. Iar acest produs al fabricațiunilor naturale ale pădurilor noastre, interesează o seamă de oameni, adică pe toți aceia cari vor să și-l procure, să-l lucreze, săi transforme, să’l ducă și să’l împrăștie în toate colțurile sumei unde se poate utiliza lemnul. Iată pentru ce este nevoie, ca și la noi, după cum se găsește deja și în alte mari țări ale apusului, să se înființeze, în mod permanent, un fel de exposiție specială a tot ceea ce poate interesa direct sau indirect producția pădurilor din țară, exposiție cu caracter continuu, care ia numele de „muzan“. Un muzeu al industriei lemnoase ar fi cel mai fericit sprijin al acestei ramuri de bogăție națională, și el va fi cu atât mai folositor, cu cât va cuprinde, clasate, in mod logic și natural, sintetizarea tuturor elementelor constitutive ale intregei industrii forestiere. Acest muzeu va trebui înființat într-unul din marile centre comerciale și industriala ale țării, acolo unde suma afacerilor atrage un număr tot mai însemnat de oameni de afaceri, de capitaliști, de întreprinzători. Odată, ales acest oraș, și care n’ar putea fi decât capitala țărei, muzeul va urma să fie alcătuit sub supravegherea și direcțiunea oficială, pentru ca, pe d’o parte, să corespunda tuturor cerințelor moderne ale instituțiunilor similare, iar pe de altă parte să prezinte o garanție mai mult acelora cari, cercetându-l, ar voi să se călăuzească după indicațiunila sale. Sub acoperișul seu va trebui să se adăpostească mai întâi tot ceea ce ar arăta situațiunea fizică și geografică a masivelor păduroase, pentru ca comersanții și marii exploatatori de păduri, atât din România cât și din străinătate, să-și poată da seama de complexul circumstanțelor in care se află așezate diferitele păduri cari i-ar interesa. In primul rând, vor figura, așadar, hărțile silvice generale, pentru toate pădurile din țară, precum și hărțile parțiale pentru diferite regiuni forestiere mai de seamă și mai bogat populate în specii de valoare. Aceste hărți, pe care se vor găsi cât mai multe amănunte de ordin geografic și economic, precum sunt centrele de populațiune, drumurile de fier, șoselele, drumurile de exploatare, relieful terenului, râurile, ș. a., vor mai fi însoțite și de texte explicite, în care, în mod clar și de preferat grafic, se vor arăta, pentru regiunile forestiere mai de seamă, toate acele multiple date, uneori poate neînsemnate ca formă, dar atât de prețioase pentru acela care voește să-și vîre banii săi într’o exploatare de păduri. Ar ieși poate, din strânsul cadru al acestui articol, înșirarea tuturor acelor dale, care variază atât de mult de la o regiune la alta și mai ales după scopul in care sunt considerate pădurile. Acele dale trebue să deslușească pe exploatator despre speciile forestiere cari populează pădurile ce se studiază, despre etățile și valoarea lor, despre producția în metri cubi și în bani, despre numărul brațelor muncitoare disponibile, despre meseriași și eventual despre toți ceîlalțî consumatori sau lucrători ai lemnului, despre oscilațiunile prețurilor locale, despre mijloacele de transport al lemnului,etc. Acum, pe lângă această imagine sumară a pădurilor din țară, este necesar ca cei interesați să vadă și ceea ce sunt capabile să dea vastele suprafețe păduroase, adică care în termen negustoresc s’ar numi probele de mărfuri. Această a doua secțiune a muzeului va fi cu atât mai bogată cu cât lemnul el însuși este atât de de variat după specia care l-a produs, după etate, după situațiune, după modul de exploatare sau după destinațiunile ce i se dau. Aci se vor expune trunchiuri, în secțiuni convenabile, cari să prezinte pentru fiecare din prețioasele noastre specii forestiere, atât calitatea produsului cât și cantitatea sa ; aceste trunchiuri vor servi ca reclamă vie și lesnicioasă a depărtaților noștri codri, răspândiți prin toate dealurile, văile și vâlcelele. Fiecare din principalele localități producătoare de lemn, își vor avea representanții sei proprii, în secțiuni de trunchiuri, deoarece fiecare din aceste localități are o individualitate industrială a sa proprie. Vom avea de exemplu, trunchiuri de stejar din regiunile Dunărene sau de câmpie, apoi din pădurile unde crește amestecat cu alte esențe sau din pădurile unde ei sunt singuri stăpînitori ai pământului ; alte trunchiuri vor fi de la stejarii regiunea dealurilor, altele de la indivizi ajunși la dimensiuni excepționale, probând vitalitatea sau raritatea produsului. Tot astfel vom face și cu frasini, în fine’cu toți ’ceilalți "falnici "copii ai codrilor... Secțiunile trunchiiuriier sunt astfel dispuse și tăiate, încât pe de o parte arată, in tăetura orizontală, structura însăși a lemnului, de la măduvă până la coaje, iar pe ce altă parte, să se vadă țesutul longitudinal, regularitatea sau dispozițiunea fibrelor lemnoase, deoarece multe calități și prețioase indicațiuni pot decurge numai din examinarea acestor simple dispozițiuni, mai ales pentru lemnul destinat lucrului de strung, sculpturei sau fabricațiunea tăbliilor de resonanță. In acest mod se va mulțumi pe deplin atât cumpărătorul cât și productorul, acesta punând în vază produsele pădure sale iar celalt având putința de a cerceta, compara și alege ceea ce i-ar conveni mai bine. Și dacă voim ca pe lângă interesul pur comercial, să dăm acestei secțiuni o valoare mai mare din punctul de vedere al însăși științei culturei pădurărești, ne va fi foarte lesne de a complecta cu o serie de colecțiuni speciale fiecărei esențe forestiere de la noi și prin care ni s’ar spune felul lor de a fi, de a trăi, de a se regenera sau chiar de a se îmbolnăvi sau deteriora. Astfel, revenind tot la exemplul nostru de mai sus, la stejar, vom avea : Colecțiuni de frunze, de muguri, de flori și de fructe, ale diferitelor soiuri de stejari, crescuți în diferitele regiuni din țară, diferite secțiuni de lemne, chiar neufilizabile pentru lucru, dar importante din alte puncte de vedere, de exemplu din acela al regularității sau neregularitaței crește rol, ori al efectelor pricinuite de boale, degeraturi, rele expuneri, atac de insecte, putreziciuni, etc. Fiecare regiune păduroasă, ca sa nu zicem fiecare pădure in parte, ar fi astfel bine caracterizată prin acele colecțiuni, începând de la frunze și flori și alergând până la trunchiurile de cele mai mari dimensiuni. Și aceste monografii reprezentative ale speciei vor fi desăvârșite prin arătarea modului de regenerare a naturii mineralogice a pământului pe care trăesc, ale mijloacelor pe care omul le întrebuințează ca să ajute natura și mai ales ca s’o îndrumeze in făurirea pădurilor în chipul voit și dorit de noi. Atunci vom obține istoria însăși a pădurii, de la epoca când indivizii erau închiși în miile de semințe pline de viață și până când, trecând prin numeroasele fase de dezvoltare, ele fură transformate șic întreabă „liipta în contra naționalităților din Ungaria“ Ziarul „Grazer Volksblatt“, din Graz, publica sub titlul de mai sus un lung articol, în care comentează discursul ministrului de interne, contele Andrassy, și mai cu samă pasagiul în care acesta s’a ocupat cu cartea „Statele Unite ale Austriei mari“, al cărei autor este cunoscutul bărbat politic român Aurel C. Popovici. Zirul „Grazer Volksblatt“ zice: „Ceea ce în Austria poate să propge ori și cine, în Ungaria nu are permis nici măcar să fie rosti! Cartea aceasta a și fost oprit și în Ungaria, dar este mult cetit! în Austria. ..( crimă a naționalităților este că er o revizuire a pactului cu Austia și anume astfel ca revizuiea să fie făcută cu consimțământul tuturor popoarelor. „Aeastă țară (actuală Ungaria formtă la 1867) a fost creată ■ zie contele Andrassy — pentru un Stat unitar, și trebuie să rmână un Stat. Contrariu se libesc de logica lucrurilor și e în conte firei legilor. Pământul și ceri, se pun în mișcare pentru un globs unitar maghiar! Aceasta însă are valoare numai pentru Ungarii Austria, zice Andrassy, s’ar pute poate forma un Stat al națioalitaților. Și în Elveția a fost cu știință—dar la noi ar fi un iufti peste putință. Pentru ce? Pitru că este un păcat în centra Statului — așadar în centrarele Statului, întemeiate pe baze trainice, vor da țăreî acea siguranță în conducerea afacerilor publice și acea continuitate în lucrările începute cari asigură viitorul strălucit al României. Cu o vie mulțumire Adunarea deputațiților a luat cunoștință de măsurile numeroase și înțelepte ce guvernul M. V. îi va propune pentru desvoltarea economică a Statului și mai cu seamă pentru îmbunătățirea soartei păturilor sărace ale țărei. Meritul cel mare al actualului guvern al M. V. va fi dragostea ce in toate împrejurările a arătat pentru popor și care pornind de la conducători întărește spiritul de solidaritate care face puterea țărei. Proectele de lege ce ni se vor prezenta de guvernul M. V. pentru complectarea neatârnărea magistraților, p Pentru îmbunătățirea învățământului superior, pentru înființarea unei case a spitalelor precum și pentru revizuirea și permanența listelor electorale, vor fi primite de către Adunarea deputaților cu un deosebit interes. Armata nu este numai forța organizată pentru apărarea patriei de ale cărei vicistudinî este legat binele și răul țărei, armata este focarul conștiinței naționale, școală a datoriei și a jertfirei pentru ară și întărirea ei este pentru noi o preocupare constantă și totdeauna deșteaptă. Sire. Strîns uniți împrejurul Tronului, reprezentanții națiunea vor da guvernului M. V. sprijinul lor constant pentru desăvârșirea operei de desvoltare și propășire a Statului român, ce M. V. și Țara așteaptă de la noi. Să trăiască Majestatea Voastră. Să trăiască M. S. Regina. Să trăiască Dinastia. Raportor: Virgil Arion. Evenimentele din Rusia BIG. Am publicat la timp că parchetul de Ilfov a arestat, pentru bigamie, fals și escrocherie pe un anume C. Slăvescu. Cu instrucția afacerea a fost însărcinat de judecător Ionescu-Dolj de la cab. II. D-sa a terminat cu instrucția și iată ce a constatat în această afacere. Slăvescu a fost mult timp funcționar la prefectura de Romanațî. La 1869 s-a căsătorit cu Anica Chirițescu, cu care a trăit până acum două ani, când a părăsit-o și a și plecat din Caracal. Ducându-se în Brăila, a făcut cunoștință cu d-na Polixenia Ionescu, pe care a și luat’o în căsătorie, fără să se fi divorțat de prima soție. Pentru ca să se poată face această căsătorie, el a plăsmuit o sentință de divorț pe care a contrafăcut semnăturile judecătorilor trib. de Romanațî și nu s’a putut încă dovedi prin ce mijloace și-a procurat și pecetea tribunalului, pe care a aplicat-o pe sentință. Astă primăvară el părăsește și pe Regiaa Wtthelmbia a Ol&mdei șl soțul ei — Vezi ilustrația — Ziarele din Copenhaga anunță că regina Wilhelmina a Olandei s-a restabilit pe deplin de boala de care a suferit și se bucură acum de cea mai perfectă sănătate. Ilustrația noastră de astăzi, reprodusă după ultima fotografie, reprezintă pe regina Wilhelmina, îmbrăcată în costum național olandez, împreună cu soțul și principele Henric, in uniforma de amiral al flotei olandeze. __________ m »ROECTUL DE RESPONS a Camerei la Mesagiul Tronului Iată textul Adresei de răspuns adierea deputaților la Mesagiul Tronul, care s’a citit în ședința de est. Cu o supremă mândrie, națiunea nonă salută astăzi pe cel ce acum 4anî a luat răspunderea destinelor astei Țări. In murmurul de admirț ce din colibă și din palate se ailă împrejurul Tronului M. V. se a voci din trecut, misterioase și dinde. Este ecoul strigătelor de tine cu cari poporul român îmtpina altă dată pe eroii neamului, sărar vrednic și mare urmaș v’ațî cat M. V., Alesul Providenței prin ci toată strălucirea trecutului a înviat și s’a deschis calea gloriilor slare. Națiunea întreagă înalță izî spre cer o rugăciune ferbinte pru sănătatea și îndelunga Domna M. V. [sposițiunea jubilară care a unit neamul românesc în aceeași limfe a frumosului, care a făcut să vise inimele noastre de aceiași emoție admirare pentru munca româncă, și care ne-a scos din cercul țit al vieței noastre de toate zil ca să ne facă să trăim o viață înaltă, exposițiunea jubilară va Uno o faptă mare. Sire,uvintele liniștite și demne cu cari ÎL ne anunță ruperea relațiunilor Grecia, sunt resunetul sentiment vitregei țări, care dorește ca i viilor din imperiul otoman, sacredincioșî ai M. S. Sultanului, i se facă dreptate și să nu se mai are credința religioasă a uneî națiuni creștine prin persecuțiapăstorilor ei sufletești, nici să ccimeze niște locuitori cinstiți și fci ai imperiului, prin violențe •ime intem fericiți a afla că politica leaptă a guvernului M. V. ne-a urat încrederea și prietenia tuturor filor și nu ne îndoim că în eonul nostru cu Grecia această prie-t nu ne va lipsi în interesul sur al dreptății și al păcii. t Sire, căderea dărilor, anunțată de Mc I 1 Regal, urmare a stărei înflorir a finanțelor Statului, este dacă măsurile bine chibzuite luate >u a spori puterea de producțiune ,ei și-au avut efectul dorit. Finan[Telegramele Agenției Române) Fabrică închisă Lodz, 24.—Fabrica Posnanski a fost închisă fără termen. 7452 lucrători au fost concediați. Depozite de arme Vilna, 24.—Poliția a descoperit 2 depozite de arme. Au fost confiscate 150 de revolvere. Lupte între lucrăitori Lodz. 24.— Luptele dintre lucrători continuă. Azi a fost rănit grav un lucrător, iar altul a fost ucis cu focuri de revolver într’o cârciumă. [Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Declarații foarte reacționare ale lui Stolypin Berlin, 24. — Depeșă din Petersburg : Ziarul „Strana“ pubinirii intervievat pe care un înalt funcționar, l’a avut cu primul minist iU ousiupln. Acesta a zis că Rusia din 1903 și aceea din 1906 sunt două State diferite. „In 1905, Witte a trebuit sa ducă grijă de așa numita opiniune publică. Pentru mine nu există așa spectru. „Forța noastră se basează pe adîncul și neclintitul conservatorism al marilor masse ale poporului, ceea ce’și dă convingerea că noua Dumă o să fie așa cum o voesc eu, altfel o vom disolva chiar în ziua convocărei ei. întrebat fiind dacă nu se teme că creditul Rusiei ar fi micșorat în străinătate prin disolvarea Dumei, Stolypin a răspuns : „Europa vrea ordine ca garanție pentru îndeplinirea tratatelor și a angajamentelor luate de Rusia. „Guvernul rusesc a fost întotdeauna corect către creditorii săi și are de gând să rămână tot așa și în viitor. „Eu garantez pentru ordine și sunt sigur că Europa care, înainte de toate, apreciază ordinea, nu va blama măsurile guvernului rusesc“, această soție și tot întrebuințând manopere frauduloase se căsătorește, numai religios, cu Elena Marinescu din Călărași. , Pe când încă trăia cu aceasta, sa mai logodit și cu alte două fete și anume cu Eliza Niculescu din Craiova și Lucreția Amărescu din Capitală, ’cărora el s’a prezentat drept mare proprietar. De la acestea a încasat și câte un acont asupra dotei. Poate că ar mai fi continuat de a se mai logodi și cu alte fete dacă Eliza Niculescu nu l’ar fi denunțat parchetului cerând restituirea sumei de bani ce i-a dat înaintea judecătorului de instrucție, Slăvescu a mărturisit toate aceste isprăvi. . Dosarul acestei afaceri va f manulat zilele acestea tribunalului spre a fixa ziua de judecată. IV. TACADEMIA ROMMA Comunicarea d-lui dr. Marinescu : «Nevroza traumatică, și accidentele muncei» Academia Română ținând ședință publică era după amiază, d. dr. Marinescu a făcut o prea interesantă comunicare asupra nevrozei traumatice și accidentelor muncei. D-sa explicând nevroza traumatică, spune că este o boală nervoasă provenită din cauza căpătărei unei loviri, leziuni, în urma unui accident. Bolnavii aceștia sunt cuprinși de o idee fixă, de auto-sugestiune. Dă ca exemplu pe câteva persoane cari, in urma acidentelor de tren de la Palota, de la Mărășești și, acum în urmă de la Silistraru, prezintă o serie de tulburări nervoase. Aceste persoane sunt mereu sub ipresia momentului când s’a întâmplat accidentul, și această idee fixă a nenorocirei îi persecută mereu. Sunt cuprinși de o slăbiciune a memoriei și de incapacitatea de a munci. Se observă la ei și tulburări ale inimei, palpitații, și ceea ce e mai grav e ideia pe care o au că nuu vor putea, niciodată fi vindecați. La unii boala aceasta e de lungă durată, la alții se vindecă curând. Oamenii științei sunt împărțiți în clone asupra căușelor care produc această boală. Se susține de unii că noi ra<« mai intervan nervoase ar proveni în urma lesiunei care ar fi vătămat o parte nervoasă. Profesorul Ghorcat crede însă, și aceasta e părerea cea mai acreditată, că boala provine din cauza e emoțiunei asupra sistemului nervos, și din cauza ideei fixe a momentului nenorocire. Astfel fiind pusă chestiunea se poate vedea care ar fi modul de vindecare. In primul rând, bolnavul trebue izolat. Apoi trebue căutat să se slăbească intensitatea nenorocire, arătând bolnavilor că boala nu e gravă. D. Marinescu vorbește apoi de altă serie de accidente, așa numitele accidente ale muncii, care produc sesiuni mari, ca ruperea brațelor sau a picioarelor. In țarile agricole ca la noi, astfel de accidente sunt foarte numeroase și ar trebui ca norespunderea complectă de azi să dispară prin facerea unei legi a protecțiunei munce. De altfel în urma nenorocirei de la Buștenarî și de la Țintea, guvernul e pe cale de a aduce o astfel de lege folositoare, care există de mult în țările civilisate. ____Hep. privitoare la cunoscuta afacere Sylveten. ,*, Marele comerciant Oetgen, în Hamburg (Germania), a fost împușcat alaltă era de fosta sa contabilă, care apoi s-a sinucis. Cauza acestei crime este dragostea. A. Depeșî din Viena și Belgrad aduce știri grave. Se spune că două sentinele de la palatul prințului moștenitor au fost găsite ucise în noaptea de Marți spre Miercuri. Emoțiunea e mare în anturajul direct al regelui Petre. Se anunță din New York <ca procesul milionarului Harry Thaw, care a ucis cu mai multe focuri de revolver pe Stanford White, va fi amânat pentru luna Ianuarie. D. Martini, guvernatorul Erytree, care se află acum la Roma, a declarat într’un interview că moștenitorul tronului Abisiniei e un copil de 10 ani, anume Jasu. El e fiul fiicei lui Menelik, care s’a măritat cu rasul Michail. Acesta din urmă ar sprijini cauza lui Jasu. Alți ras! s’ar opune. ' Presa anti-poloneză din Germania e foarte îngrijată de simpatia cu care e întâmpinată greva școlarilor polonezi la Danezi din nordul Schleswigului. Guvernul prusian neținând seamă de drepturile național ale Danezilor întocmai cum nu vrea să știe de ala polonezilor din Posnania, știrea despre eroica împotrivire a copiilor polonezi a făcut asupra danezilor mare impresie, ce se răsfrânge în ziarele lor. Presa anti-poloneză cere darea dn judecată a presei daneze pentru încurajarea la rebeliune față de autorități. Von Laibach (Austria) a încetat din viață alaltă era consilierul de Stat în retragere dr. de Serei, fost profesor la universitățile din Charkow și Odesa. Defunctul vorbea 45 de limbi. Guvernul ducatului Mecklemburg a cerut prefecturei poliției din Wismar actele justificative asupra expulzărea cismarului Voigt, faimosul căpitan din Koepenik. Din Bellinzona (Elveția), se anunță că construcția tunelului de la Eismeer, la trei mii de metri înălțime pe linia ferată Jungirau,la sfârșit. Tunelul acesta e cel mai înalt din Europa. Fiind date neașteptatele progrese ale navigațiunei aeriene, lumea se și întreabă in străinătate ce a deveni tarifele vamale când aerul va fi brăzdat de baloane. La prima vedere se pare că protecționismul și-a trăit traiul și că blutourile vamale vor trebui să fie închise, fiindcă se vor putea trece foarte ușor granițele prin aer. Un agent al administrației engleze, a întrebat în această privință, neagă că asta ar trebui să fie urmarea absolută a noului mijloc de rocomoțiune. Va fi cu neputință, spuse ei, să se transporte cu balonul mărfuri grele va luia moare ; totuși au scăpat câm navigația aeriană va favoriza mult contrabanda de bijuterii, dantele și alte lucruri ușoare. Pe de altă parte, navigația aeriană va înlesni mult fuga proscrișilor poliției a criminalilor urmăriți de poliție și va distruge într’o măsură oarecare efectul legilor de ostracism care opresc in Anglia, Germania și Statele Unite imigrarea săracilor. Știrile din Teheran spun ca starea șahului Persiei ar fi din ce în ce mai critică. El n’ar mai fi ținut în viață decât prin injecțiuni de camfor. Hidropisia ar face progrese neîncetate, și ar amenința să se întindă la inimă. UN PROVERB PE ZI Femeea nu se uită și vede; &ar* balul privește și nu vede. ȘTIRBIN STHEINATATI FürnaME Crima din Cucuețiî-l Plătareștî Cititorii noștri își vor fi amintind de crima petrecută în noaptea de 8—9 August anul acesta „ în com. Gucnețiî-Plătăreștî (Ilfov). Prin poșta cârciumarul Ion Istrati din »*. Barocul Krupp de Bohlen și acea comună a fost călcat de hoți soția sa au dăruit suma de 20.000, noaptea aceea , nevasta câr T Ä ‘ «umărului, Paraschiva, simțin. _ Din museul istoric de la Düm*ui, a început sa țipe, dând astsseldorf (Prusia) s’au furat într’una BR alarma. din zilele trecute monede de aur și argint in valoare de 3500 mărci. Pină acum nu s’a putut da de urma hoților. „”. In Camera portugheză a fost deunăzi un mare scandal. Deputatul republican Meneses a trebuit să fie expulzat de soldați din sala de ședințe. „ . Un ziar englez anunță că la Johanesburg, în sudul Africei, este vorba să se întemeeze industria tăero- diamantelor, care ar putea da de lucru la cel puțin 20.000 oameni. Corespondentul din New York ziarului englez „Tribune“ spune că inginerul naval Ieland lucrează acum la planurile unui submersibil în stare de a scoate din serviciu vasele de războiu, fără să le distrugă și fără să ucidă pe nimeni. Defunctul Hugues Plomb, fost primar la Epernay (Franța) a lăsat acelui oraș un legat de 1 milion. Ziarele „Malin“ și „Journal“ din Paris au fost date in judecată, fiindcă au publicat acte judiciare Vezându-se descoperiți, criminalii au tras asupra femeei un glonț de revolver și au ucis-o, in timp ce bărbatul ei, cârciumarul, o lua la fugă, urmărit și el de focurile de revolver ale criminalilor, dar scăpând teafăr. Fără să prindă a jefui ceva, tâlharii au fugit și nici o urmă a lor nu a putut fi dibuită până mai era, cu toate lungile cercetări ale parchetului. Un denunț Zilele trecuserin denunț sosești la compania de jandarmi locali. D. Vasile Damian, din com. Cucueții-Plutărești, denunța • autorităților pe unul din autorii crimei petrecute în August și dedea amănunte precise asupra individului denunțat. La primirea denunțului, compania de jandarmi a comunicat faptul autorităților superioare cari un m smog — Unre roman de moravuri — XI Dreptul celui mai puternic Fernand nu mai vorbia?.. La ce, bun vorbele?.. Frarele lui arzătoare aveau de făcut altceva mai bun decât să pronunțe cuvinte.... Julieta, pentru a gusta mai în voe fericirea aceasta așa de none pentru dînsa, și așa de fermecătoare, pentru a nu lăsa nici o senzație să se evaporeze, își ținea pleoapele plecate... i Din instinct își întindea buzele , pentru a gusta farmecul ales a primei sărutări neoprite. Dar, deodată, cu bruschețe, Fernand iși alipi buzele sale avide de gura încrezătoare a tinerei fete. El strinse cu patimă în brațele sale puternice corpul acela care i se lăsase în voe, și Julieta fu răsturnată pe canapea. Trezită din visul ei, tinera fată deschise ochii și văzu fața de foc a aceluia care cu atâta artă o purtase spre o fericire negrăită._ Ea înțelese, înțelese și-i fu teamă. Ahi sărutarea aceia așa de drăgăstoasă, așa de captivantă, sărutarea aceia care o legănase ca o auroră de fericire, nu era decât o brutală luare în stăpânire, nu era decât un act de voluptate.... Era sărutarea pătimașă... sărutarea vinovată! Julieta își reveni în fire și încercă să se apere. — Fernand !.. strigă dânsa, Fernand !.. to rog, lasä-mä. Tinera fată mai putea să păstreze încă iluzia că îmbătată de plăcere ca și dânsa, luat înainte de puterea amorului sims, Fernand era inconștient când căuta să apropie ora in care fericirea anunțată avea să le fie îngăduită... Și mai rămânea încă speranța că îl va putea readuce la realitate. Dar Fernand era mai stăpân pe dânsul, decât cum fusese Julieta; el jucase cu cel mai mare sânge rece comedia sentimentului, și acum era foarte furios că-și greșise lovitura. Atunci,, pe cât fusese de dulce și de fermecător la început, pe atât de violent și de grosolan fu acuma. — Ah! exclamă dansul furios, faci mofturi !... Dar eu te vreau, și trebue să fii a mea! — Și apucând din nou mijlocul Julietei, încercă s-o trântească pentru a doua oară pe canapea. Tinera fată înțelesese acum ce fel de om era mizerabilul acela și se încercă să resiste... O luptă teribilă începu... — Pe onoarea mea, zise Fernand, încercând sîi-Trnmlădie corpul, s'ar zice ca am de-a fage strigă Julieta cu o fată virgină. — Lasă-me, sunt o fată onestă... — O !.. nici nu se poate mai onestă!.. exclamă mizerabilul, râzând. Și cum Julieta îi opunea o rezistență mai serioasă decât cum se aștepta dinsul, Fernand ișî îndoi forțele. — Haide, destulă rezistență... Nu e acuma timpul să faci pe naiva... Ai avut deja un amant... prin urmare poți sa mai ai încă unul... El cuprinse capul tinerei fete între palmele sale, și o strânse cu atâta putere încât Julieta își pierdu respirația. Sfârșitul acestei lupte disproporționate nu putea să fie indoelnic, nici să întârzie prea mult... ..... Acuma, Fernand Maurer, ișî răsucea satisfăcut mustața sa neagră... După aceia își aranja în fața ografiei cravata, al căruia în savant fusese desfăcutul luptei... jipă aceia veni și se plantă ad în fața Julietei, care stă- zdrobilă pe canapea... Ei bine!.. zise dînsula, cred că vezi că nu era nesă faci atâtea mofturi... Ești un las... un mizerabil!.. Așa spui acuma... dar când gândi mai bine, vei vedea că sunt un băiat foarte secade... duse să-și ia pălăria și basși se opri din nou în fața fete . La revedere, Julieta, zise Tu știi bine că ești fată rasă... și o fată frumoasă ca multe lucruri ar putea face utorul meu... Bilele de bancă cădea la picioare în grămezi ,. și casete pline de aur!... ândește-te bine, draga mea... vei avea nevoe intr’o zi de la pentru a câștiga bani, ’S sau pentru a te răzbuna pe cineva poți să ai credință în mine... Te voiu servi din toată inima... — Nu, nu te voiu mai vedea niciodată!... Adio... Ajuns la ușă, Fernand Morel se mai întoarse, și-i zise : — Nu adio, ci la revedere căci, va trebui să ne revedem... Suntem făcuți unul pentru altul... te vei convinge tu visă-țî... Eu, experiența și puterea... tu frumuseța... Intri un mod fatal vei veni în spre mine... La revedere Julieta... frumoasa mea Julieta.. Gând te vei hotărî, voia fi lângă tine fără întârziere... La revedere... Julieta îl lăsă să plece... Ea râmase ca țintuită pe canapeaua aceia, pe care se desfășurase scena de infamie; rămăsese zdrobită, strivită, dezolată... Lucru bizar, de care ea însăși se miră, nici o lacrimă nu-î uroezi ochii ( dar, în schițai), sufletul ei părea că se deschide pentru o viață nouă... Un acces violent de ură îî zgudui inima și întreaga sa ființă fu cuprinsă de un desgust adine al tuturor lucrurilor existente. — Aceasta este viața!... murmură dînsa, mușcându-și buza. Așa este soarta celor slabi!... Privi în jurul ei, fără să găsească vre-un lucru asupra caruia să-și poată opri ochii... In cele din urmă, prin ușa camerii, pe care Fernand Maurel plecând o lăsase întredeschisă, tânăra fată zări ușa de la intrarea coridorului... Lângă ușa aceasta murise tatăl ei... Acolo îî jurase dînsa că-l va răzbuna,... că-și va răzbuna fratele, că se va răzbuna pe dînsa însășî... Și in clipele acelea i se păru că au de lămurit vocea blindului ei tată... Și vocea aceasta era o voca teribila... o voce care cerea răzbunarea neîmpăcată, răzbunarea fără milă. Vocea aceasta mai părea încă de acord cu aceea a lui Fernand Maurer, care’i spusese : „ Dacă vei avea nevoe să te răzbuni pe cineva, poți avea toată încrederea în mine !... Julieta se sculă; era, ca transfigurată, înzestrată cu o energie nouă, având sentimentul unei voințe puternice, născută întrinisa dintr’o dată. Ea întinse mâna spre,ușa aceia lângă care primise ultima suflare a tatălui ei, zdrobit de durere și făcuse solemnul jurămînt al răzbunăreî, jură din nou și acum, numai pentru a satisface ultima dorință a unui muribund, dar cu conștiința sigură că va putea, că va ști să-și ție acest jurămînt în toată deplinătatea sa. (Va urma)