Universul, octombrie 1907 (Anul 25, nr. 269-299)

1907-10-14 / nr. 282

Chirurg al Eforiei Spitalelor Civile, Fost șef de Clinică obstetricală Și-a reluat ocupațiile na»! Dumineca 14 Octombrie 1007 R«plantați Viii» cu vițe cumpărate de la funaa recu­noscute ca absolut de încredere. Pe­piniera d-lui S. G. Șerbănescu ce o are în comuna Boldești (Prahova) o oră din Ploești pe șoseaua Vălenii de Munte, înființată de 4 ani, a vândut mai mult ca două milioane de vițe altoite, de prima calitate, de unul și de 2 ani și pe port-altor resistenți și durabili. Zilnic primește scrisori de­­ mulțumire din partea onor. Podgoreni. Cu toată seceta acestei veri, vițele replantate din această pepinieră au avut o prindere absolută și o vege­tație extra­ordinară. Este in interesul onor, clienți a adresa din vreme cereri de­ cataloage și comande d-lui I. G. Șerbanescu, sub Hotel Regal, București. H64 1 ..STELLA" I ©ö * * ^ Furnisorul Cur­ții Regale­­ [UNK] *2 Recomandă, tot felul de : j IS Lăpsis Sin de toaletă 1 > mmm m 1 ■S- Su­ffitak­ pentru cora­x­­ precum: și 88f> I­I hvmliniksí de Steacini I­I ^ de calitatea cea mai­ superioară B I .3 De vinzare la principalele | B # dreguerie, magazine de manu­­s­c £ factură și coloniale din­ țară g g^jgsggjpjBjat5Sag8883BKS31BBS^S^ fsmm Oîopanest Hlf of Singura ,pepinieră din țară care poate garanta varietățile cu coarde coapte, pepiniera fiind irigată și la câmp. De vinzare vite altoite pe rupestris și r­paria diferite va­rietăți cu prețul de ^00 leírnna. Port­altoi cu 12 ter­min. Adresa: Administrația moșiei Ciocănești, gara Ciocănești, toOă 0 CASĂ MIMI [ în districtul Petráleul­ui, _ caute­­ 1 pentru Biuroul Tehhnic un 1 j Inginer SapaM j cu cunoștințe în cons­trucțiuni de­ far și lucrări de tablă de fer. I Sunt preferați domnii cari cu­­­nosc limba germană. Oferte detaliate cu indicarea­ gradului de știință, se vor adresa­ sub C. 100. Ag­ențîeî de Publicitateg I>. Adlania, București, strada­ Carol No. 104. Telefon 18126 11361 Balama—im»»TM»» Comercianților de Băuturi DEPOZITUL de VINURI „Igaföl Zorilor” — BUeu­RÎEȘTI — 167, Calea VICTORIEI 107 Vinde Vinuri racalta 1905 20.00­0 decalitri —— Cu pr­ețurî convenabile Vînzarg eo gres­ie la 5 decalitri in sus Comenzile se primesc la birou. 1116 Aprobat de Onor. Direcția S Sanitară cu Xo. 1574 έi FURGEM CEL m DULCE PlifxGATIV­­ pentr­u 444 § COPII și ADULȚI ! Den. g­rai la Droparia Stirneni | L lan­astif^i ©! Reprezentant de­ comerț pentru in­dustria­ petrochim­i București: B­ dc! feimei 3.­Tatefon 7/24 Utecosnaiaă'â IOTOARII . MIȘEL” de la 45—500 cai putere ca ut joc mai »«ude și mat­e-^o- B tan­ce, întrebuințate cu MARE SUCCES in industria mare. Certificate la dispoziție. 521 (JfcVBfti 7 “I ■oiițsls §36. de IslEsrarei umpăr de la persoanele care ai,® . .remes cu ratele Intărziete’‘ » ÎMPRUMUTĂRI DE BAN­ $, SLxe amaneturi cu dobândă f. mnn­ă§J 1 Cumpăr Bijuterii I țSI plătesc prețurile cele mai mar)® |L__­ LEOA COI.EER — Ic Victorisl g4si..-a-visCeEjs.Cistulttol­l Dr ¥. i © ea Strada VERBS U. l­ Fost asistent pe lângă clinica de Gy­­necologie a Universități­i și membru perpetuu­ al Societății d­e Gine­cologie din Berlin Faceri și boala k femei Con sui tat i uni de la 3-5 p. m. 1047 I i f. N. HÄGIENÖFFI Str. Viilor No. 32­­ Fitarst -Telefon ’» col GEL MAI MIFIE DEPOU DE­­ LEMNE FOCI­OI.X TOATA ȚARA »911 32 LEI MIA Kgr. CER ! CĂSUȚELE sunt ÎNCHISE și PLUMBUITE ! Comenzile se pot face fie prin telefon, fie­ « printr’o cartă poștală direct la bir. depoului. g­ r-(ia Or, M. Tranoy-Hainer că presa streină comentează cu anticipație ceea ce s’ar intimpla in cazul m­orței împăratului Frantz- Iosef. Unii cred că evenimentul ar provoca complicații europene din cauza latentei neînțelegeri din­tre Austria și Ungaria. Ziarele din Budapesta spun că dacă Frantz-Iosef ar muri,— ceea­ ce ultimele buletine nu lasă să se prevadă,—nu s’ar schimba nimic in situația actuală­, pentru că noul împărat al Austriei ar fi încoronat la Viena, ca împărat și la Buda­pesta ca rege al Ungariei. XJN SFAT FE­ZI Contra ureterilor la ochi.— Să se spele pleoapele închizând ochii, cu apă sărată, întâmplări din țară (Prin poștă de la corespondenții noștri particulari) ■ Tom­­­ii- Octombrie, fl 10 ll(l­).—A­ccident neno­­rotfi­l. — Aseară pe la orele 9 in lipsa părinților de acasă, copilul Dumitru Iancu Emanări din Cle­­jani în etate de 2 ani, apropiin­­du-și hainele la sobă a ars grav. Fiind dus la spitalul Mogoșești Ilfov, a încetat din viață. Gazul se anchetează. PLOES31—Consiliul comu­na­l. — După cum am comunicat aseară, consiliul comunal, sub prezidenția d-lui primar R. R. Sta­­nian, a ținut ședință, avind de discutat între altele­ schimbarea destinației împrumutului canali­­zărei. Intr'o expunere amănunțită de primar face cunoscut consiliului starea in care se găsește comuna și cere, ca fondul de­ 1.890.000 leî, destinat canalizării orașului, să se întrebuințeze la alte lucrări, cum și la plata unor datorii. D. consilier Tudorică Ionescu- Pescaru a fost contra schimbarea­­ destinației acelui împrumut, pro­punând și de astă dată alte mij­loace pentru acoperirea deficitului budgetar, intre care reducerea mai multor cheltueli inutile și a unor slu­jbe. Totuși, majoritatea consiliului aprobă schimbarea destinației a­­celui împrumut, repa­rtizându-i ast­fel : 204.000 plata datoriei f­iol­ante, 609.000 pentru, canalizare, 270.000 pentru acoperirea bugetului anului 1907/1908­­,"40.000 pentru repararea băilor municipale și­ 35.000 pen­tru serviciul barometric, mai ră­mânând disponibili 300.000 Lei. Afară de acestea, consiliul a a­­probat plata jefurilor mai multor, funcțio­nari, o nouă licitație pen­tru moșia­ Cocorăști-Grind, pro­prietatea comunei, apoi s-a numit o comisiune compusă din arh­i­tectul comunal și d-nii consilieri, maior G. Ștefănescu, G. Bărbu­­lescu și­ V.­ E. Grigorescu, care să cerceteze dacă terenurile pe care au fost vechile bariere pot fi vân­dute de comună. Anestare­.­A fost arestat Nie. Z­al­­ar­ia, care a fost­ găsit cu mai multe obiecte de furat. Furt.—Niște necunoscuți au pă­truns astă-noapte in curtea cifra, Iacob Nathan, din calea Romană, furându-i mai multe obiecte și pasări. Scumpirea pâînal. — GU. în­cepere de­ astă­zi, fără să aibă autorizațiunea primăriei, sau­ vre­un motiv, brutarii din oraș au ho­tărit scumpirea pâinei în chipul următor : Jimbla 35 bani, pâinea albă 30­ bani, iar cea neagră 25 bani ; to­tuși mai dau încă pâinea lipsă la cântar. Socotim că primăria va lua mă­surile de cuviința, mai alea că regulamentul brutăriilor ii dă toate drepturile în­ această pri­vință. Esein­siune pe Bucesi­î.—Mai multe familii din orașul nostru va întreprinde o escursiunei pe munții Bucegi, sub conducerea publicistului Bucescu-Silvan. Es­­c­ursioni­știi vor pleca din oraș cu trenul, de astă-seară și vor dormi la Bușteni. Mâine. Sâmbătă, vor traversa pe jos Valea Cerbului, Poiana Costii, muntele Omul și vor poposi pe virful acestui munte. Duminecă se va vizita peștera Ialomieioare­, îmapoindu-se prin Gociava, Piatra arsă, Babele, Ca­­raiu­an, Valea Jepilor, Poiana Ța­pului. Inapoerea în oraș Luni, 15 c., cu trenul de dimineață. In­ lumii critziei d­e la can­tonul 57. — Eri, d. procuror V. Zagoritz și judele instructor Gar­­pețeanu, au plecat la Văienii­ de­­munte, spre a face unele ce­rces­tări cu privire la crima d­e la cantonul 57. Până acum cei trei acuzați, cu toate probele contr­a lor, n’a­u fă­cut nici o mărturisire,, așa că nu­mai prin martori se poate stabili vinovăția lor. Cercetările se fac la cel mai strict secret. Dona­țiuni.—Pentru, școala din Albești-Paleologu s’au făcut ur­mătoarele donațiuni: D-na Ecaterina Di Sfetescu 20 robii; o lampă, cum și suma de 800 lei, care va serv­i la repararea școalei; d-na Radovici 10 robii, d-na S. Nicolau 10 robii, iar d. Dumitrescu-Agraru cărți în va­loare de 20 lei. Rsinire. — A fost internat în spital copilul Gh­. Albu, din str. Târgoviște, care a fost călcat de o căruță. OLTENIȚA.—Aoul etern. — In portul Oltenița se construește un­a cheia de piatră, prelungindu-se ast­fel cel de Ierni­ existent azi. Acest cheiu va avea o lungime de 150 metri și va fi în­ felul celui de la Ramadan-Giurgiu. Lucrările sunt sub conducerea inginerului­ Capriel și fac progre­se. Cartel — Intre reprezentanții comisionari de aci s’au încheiat un fel de cartel asupra prețurilor pe cari urmează să le ofere asupra cerealelor. Aceasta a produs ne­liniște agricultorilor și mai ales speculanților de cereale cari se luptă pentru sfărâmarea­ lui. Unii au reclamat Camerei de comerț spre a lua măsurile nece­sare. mm m în lumea Parfumul ca doctorie.—Pu­țini știu­ că parfumurile au­ var­loare și ca doctorie, și anume o valoare destul de însemnată. Ori­cât ne-ar părea curios, totuși e lucru constatat că batista parfu­mată p­re­servă de­ multe boale mo­lipsitoare, căci toate parfumurile sunt antiseptice. Aceasta o știau foarte bine în timpurile vechi. Un scriitor roman a menționat 100 feluri de parfumuri cari pot servi ca doctorie în contra unor boli. In primul rind vine esenția de violete, dar aceasta trebue să fie curată, nefalsificată, nu cum se vinde in zilele noastre. Strămoașele noastre întrebuin­țai­ perne parfumate cu levendula s­tre a-și face șelamui liniștit, d Le oare­ce lavendula este un bun calmant. Un alt parfum însemnat din punctul de vedere al medicinei, este Jasminul. Dar și acesta tre­bue să fie curat, neamestecat cu elemente streine, evitându-se în­trebuințarea in mare cantitate, căci atunci poate, provoca o slă­bire a nervilor. Uleiurile de trandafir și apa de Colonia au un efect răcoritor și binefăcător. ©“US1ÖCOMB eu­xaiai­ouu Ani mai vorbit altă da­tă des­pre excrocheria pusă la cale de un oare­care Lucianoff, din San- Francisco, cu emigrarea muncito­rilor din România. Legațiunea Statelor­ Unite ne trimite următoarele asupra des­coperirei escrocheriei : Un oare­care P. Gazară ca, chel­ner de cafenea, fost funcționar la Palace Hotel din San­ Francisco, a publicat in ziarele din România un anunț prin care spunea că la San-Franci­sco se caută lucrători, meșteșugari, etc. Anunciul spunea că pentru ori­ce informație să se adreseze lui D. Lucianoff, agent de drumuri­­ de fer și navigație, cutia poștală. 352, San-Francisco. Sute de muncitori au răspuns atunciului, care insă a fost vă­zut și de d. Horace G. Knowles,mi­­nistr­ul Statelor­ Unite pentru Ro­mânia, Bulgaria și Serbia, cu re­ședința ln București, care a putut descoperi frauda punând ase seri o scrisoare­ de ofertă la adresa in­dicată. Această scrisoare a avut un răs­puns de la Lucianoff, în care se arăta condițiunile pentru lucră­tori la San­ Francisco și anume : tâmplari, zidari, fierari și alții sunt plătiți cu ș­ase dolari, pe zi, lucrând 8 ore pe zi. Lucrătorii ordinari sunt plătiți cu 2 până la 3 dolari. Se cerea de asemenea ca­ ofertanții să trimiată lui Lu­cianoff, ca prim­ vărsământ, 12 dolari și prin poștă chitanța man­datului. Lucianoff oferea ca în schimbul sumei de 12 dolari, să trimeată un bilet București—San-Francisco, în valoare de 52 dolari. El ex­plica că voiajul obișnuit era de 110 dolari, dar că­ are aranja­mente speciale cu compania de transport cu prețuri pe jumătate. Sosind la San­ Francisco, oamenii vor avea angajament sigur,putând apoi să plătească­ restul de 40 do­lari cu câte 4 dolari pe lună. Ministrul Knowles a raportat acestea departamentului S­tatelor­ Unite, și serviciul siguranței de acolo,, căreia această afacere a fost predată, a arestat pe Caranica cind s-a dus la poștă să -și ia cores­pondența. Domiciliul lui, în 1341 Ellis­­, Street, fu cercetat și sute de scri­sori au­ fost găsite. Scrisorile pri­mite in acea zi nu mai conțineau 306 doi. și el­ a confirmat că la cursa precedentă a primit 720 doi, pe care ii depusese­ la Western­ National Bank. Toți banii, au fost înapoiați. El a declarat că adevă­ratul său nume este Caranica și e originar din România. Din cercetări s'a aflat că Cara­nica a avut de complice pe un oare­care A. D. Economu, care în acest moment zace în Lane Hos­pital de apendicită. Acesta a fost pus de asemenea sub suprave­­ghiere. Essista ia atacerea așeză­ Se știe că d-nii Em. Lazărescu, M. Ianculescu și alții, au cerut trib. Ilfov anularea alegerea tină­­rului Ionel Rozeanu, ca epitrop al așezămintelor «Nifon Mitropo­litul!). Tribunalul respingând această cerere, d. Lăzărescu și cel-L’alți au­ făcut apel care s-a judecat de secția I-a a Curții de apel din Bu­curești. Curtea admițând era apelul d-lui Lăzărescu și a celor-l’alțî, a anu­lat alegerea tînărului Rozeanu. Tamasi­u. GRGN­GA TEATRALA Teatrul Lyric.-Paris-New-York, 3 acte de Groisset și E. Arene, cu d-na Constance de Linden. Seria trupelor străine cari la noi vin cu speranța de a găsi aci un debușeu de glorie, a început. D-na de Linden, de la­ teatrul regal, din Bruxelles, însoțită de o trupă de voiaj, a jucat aseară «Paris-New- York»,o piesă în care ești chemat să te distrezi de accentul stricat al unei americance care vine la Paris să caute o căsătorie de dra­goste. D-na de Linden, are prestanță, are toalete, are accent stricat, are poate și mai mult, dar Intr’o piesă ca cea de aseară, n’am putut ve­dea de­cât atât. Sperăm s’o revedem în alt tur­neu, cu alte­ piese. Un public destul de elegant, dacă nu destul de numeros, a a­­plaudat’o după fie­care act. G.X. 1M0N­1Ü­­ LN! SÂMBĂTĂ Rugăm pe toți abonații noștri din capitală, să ne sem­naleze îndată orî­ce nemulțu­miri vor avea in primirea re­gulată a ziarului. Serviciul nostru de distri­buire a ziarului la domiciliu, este de câțî­va ani ast­fel de bine organisat în­cât ziarul este adu­s la domiciliul abona­ților de distribuitorii noștri specialii, între 6—7 dimineața. ♦ Sergentul, major din corpul sergenților de oraș Iancu Mărcu­­lescu, detașat cu serviciul la pre­fectura poliției, a­ fost autorizat de ministerul justiției sau sî schimbe numele de botez de Ian­cu în Ni­­culae, spre a se numi Mărculescu Niculae. O D. silvicultor asistent Gh. Stămătescu a fost detașat ca con­­­ferențiar la secția brigadierilor de la școala superioară de silvicul­tură din Brânești, Îndeplinind și funcțiunea de secretar-contabil al acelei școale, in locul d-lui Lazăr Horia, demisionat.­­ La­ examenul de secretari co­munali din j­ud. Fălcii­ au reușit d-nii Victor C. Râșcanu și Neaulaî Berghiu. d. D. George Baciu, actual aju­­­tor de registrator în direcțiunea gen. a serv. sanitar, a fost înain­tat viitor de registre la fondul de epidemii, in locul, d-lui Maxim Apostolescu, înaintat ; d. George Rozeanu, copist în cancelaria di­recțiune­, ajutor de registrator, in locul d-lui G. Baciu. ♦ D. Z. Handoca, numit grefier contabil in serv. închisorilor cen­trale, va face serviciul la închi­soarea Iași, în locul d-lui C. Eu­­nescu, transferat în aceiași cali­tate la închisoarea Galați, in lo­cul d-lui C. Dumitrescu. dicat la intrarea gradinei princi­pale din T.­Măgurele, in aminti­rea soldaților din jud. Teleorman, cari au căzut, pe câmpul de răz­boiu în 1877-78, se va face irevo­cabil în ziua de 28 Octomb. a. c. "Vor lua parte A. S. R. Princi­pele Ferdinand și d-nii­­ miniștri de interne, externe, războiu și culte. 8 Suntem rugați a atrage aten­ția direct­iunea căilor ferate să dis­pună încălzirea vagoanelor in tim­pul notiței. ❖ Din causa procesiunei pen­tru plone, care se va face mâine Duminecă 14 Octom­brie, după cum arătăm amă­nunțit în articolul nostru din pagina I, toate ma­gasi­nele vor fi închise toată ziua.­­ Consiliul comunal din Sofia a votat un credit de 70 mii de franci pentru Înființarea în acel oraș a câtorva brutării și măce­lării comunale spre a scăpa po­pulația de s­ecula brutarilor și măcelarilor locali cari s’au carte­lat ca ai la noi, urcând mereu pre­țurile nalucî și carnet. * Ministerul de interne a pri­mit demisiunea d-lui Ignat Za­­haria, consilier comunal in N­­ir­­sova. » Direcțiunea școalei de menaj­­«Eradici»», din str. Barbu Gata­r­­giu, a înființat o cantină unde, cu 30 de tei pe lună, pot găsi o hrană higranică și suficientă, de­­două ori pe zi : profesoarele, stu­dentele, funcționarele și pensio­narele. O D. inginer inspector general An. Saligny, directorul serviciu­lui hidraulic, a plecat în străină­tate în virtutea unui concediu de 45 zile. • Astă-seară, la orele 8 jum., se va da in sala »Dacia» o repre­zentație organizată de artistul co­mic I. Montaureanu. Se va juca hazliile piese «Bă­canul cu trei gineri», comedie in 2 acte de Hasdeu, și «Vlăduțul mamei», comedie într’un act. O Mâine Duminecă, 14 Octom­brie fiind «Cuvioasa Parasch­iva», hramul bisericei, Dobroteasa, va oficia P. S. arhereul Sofronie, iar la finele serviciului parohul bise­­ricei va ține o predică.­­ Editura bibliotecei adminis­trative a­ primit autorizația să răspândească în comunile rurale, prin publicațiunea «Administrația publică» conținutul unei cărticele de d. medic veterinar maior Sta­­vrescu, intitulată «Călăuza popu­lară pentru infirmieri de cai și potcovărie». Cărticica e plină de poveste practice redactate pe în­țelesul poporului într’un stil foarte ales. ♦ Mâine, Duminecă, se va o­­ficia în biserica Tirchin­ești (Di­­ehiu), un serviciu divin pentru pomenirea membrilor decedați ai societăței «Cuvioasa Paraschiva» (Vinerea mare), al cărei președinte este­ preotul D. Alexandreacu-Sa­­chelarie. Mâine seară, această societate va da o mare serată dansantă, pentru sporirea fondului ei, în sala Ovidiu. /Baia Moșilor). # Se svonește că în Rusia s’a oprit ori­ce export de grâne in România, din causa relei recolte de acolo. • Comisia parlamentară pentru reformele agrare se va întruni Luni, 22 Octombrie. D. Iulian Zăvoianu, a dat la lumină o prea interesantă lucrare: «Regenerarea prin cultura fizică». ❖ D. Standoff, ministrul de ex­terne al Bulgariei, a plecat Îm­preună cu d. Sturdz­a la Sinaia, unde er­ a fost primit in audiență de către M. S. Regele și a fost reținut la dejun, la castelul Peleș. D. Standoff s’a întors aseară la București și va­ mai sta câte­va zile printre noi. Scopul vizitei d-sale e de a sta­bili o înțelegere cu Promânia în privința unor anumite chestiuni comerciale și a mai multor puncte relative la navigațiunea pe Du­năre. ♦ Noua sală a bibliotecei facul­tății de medicină din București se va deschide în luna Noembr­ie. Această bibliotecă a fost com­­pletată și foarte mult sporită. Poimâne, Luni, cu prilejul redeschiderii cursurilor la facul­tatea de medicină din Iași, se va inaugura la această facultate bus­tul d-rului N. Kalinderu, fost profesor universitar. Vor asista la această solemni­tate d-ni­: Demetrescu-Iași, recto­rul universității, Șt. Sihleanu, inspector­ general al invățămîntu­­lui "secundar și superior, precum și profesorii fac. "de medicină. După ceremonia inaugurării,d. de­can al facultății va decerne stu­denților cari s’au distins anul tre­cut la studii, medalii și premii în bani, provenind din diferite do­­națiuni._____ ȘTIE! Smro=BSr­=DE­O D. Silvia Petrovan, intern la «Societatea­ de­ Salvare», a trecut era al IV-lea examen de doctorat la facultatea de medicină din Bucu­rești.. • D. ministru al instrucțiunei publice a admis cererea studen­ților anului al doilea ai facultății juridice din București de a trece examenul de toamnă cu fostul lor profesor, d. G. Danielopol, care a eșit la pensie. “ș­tiri militare senal­e însărcinat cu suprave­gherea celor cari intră în țară. Pe de altă parte, serviciul sa­nitar și-a concentrat toate forțele disponibile in zona mai amenin­țată, ast­fel în­cit ori­ce­ mani­festare suspectă să fie i­medi­at cunoscută și izolată. Severe mă­suri s’au luat spre a menține în centrele populate cea mai perfectă curățenie și spre a sili pe locui­tori să păzească precauțiunile i­­gienice prescrise.­­ ECONOMICE ȘI FINANCIARE D In zilele de 11, 15 și 18 a. c. se va ține în București al doui­­lea congres al agronomilor din țară. Vor lua parte la acest congres toți agronomii din țară, toți ab­solvenții școalei superioare de a­­gricultură de la Herăstrău și a­­școalelor inferioare, adică toți a­­gricultorii români,specializați prin studii în această meserie. Acest congres se va ține sub președenția d-lui P. S. Aurelian. La congres vor asista d-nii Sp. Haret, ministrul instrucțiunei pu­blice, L Kalenderu, administra­torul domeniilor Coroanei, Vin­­tilă Brătianu, I. C. Băicoianu, Chr. Negoescu, Ed. Ghika, dr. N. C. Popovici-Lupu. Se vor discută, la acest congres, în cele patru secțiuni, chestiuni de: economie națională, învăță­mânt agricol, cultură agricolă (a pământului) și economia vitelor. Congresul se deschide mâine, Duminecă, 14 c. orele 10 și jum. dimineața, în palatul Ateneului. PrinT^amcIIRE O D. jude-instructor al cab. I, negăsind nici un caz de urmărire contra d-lui Iancu- Marinescu, fost ajutor de primar în com­.­­Jilava, a clasat afacerea dând ordonanța definitivă. _____________ ȘTIRI ARTISTICE — Trupa Niculescu-B­az­ă va da o serie de reprezentații cu prețuri po­pulare, la teatrul Liric. Prima va fi Luni, 15 a. c. cu comedia «Ultimul­­ cartuș» de Hennequ­in. Biletele la «Independența». — &stă­ seara­ la­­ Mascul Oppler,so­cietatea «Rea Sylvia» va da o­ mare selații dansantă. — Ziarele italiene ne aduc vestea marelui succes repurtat la «Lirica»­­ din Milano de celebrul Tetta Ruffo în «Hamlet», rol la care se arată nu nu­mai cântăreț superb, dar și actor ad­mirabil. BIBLIOGRAFII Au­ apărut : — «Materialismul economic al lui Karl Marx». — Biblioteca revistei «Ideea».—București, prețul 50 bani. — «Regenerarea prin cultura fizic­ă» de Iulian Zavoianu. Editura tipogra­fiei Mihail Lazar fiu. Pitești.—Prețul 3 lei și 75. 33. A. Z­EL — Dragă b­ine, m- am gândit să-ți dau de ziua ta onomastică o brățară, vrei să fie de aur sau­ de argint. Ea­ nu răspunde. El.—Și bine ? Ea tace. El.— Dar spune, dragă, mei bră­țara de aur sau de argint ? Ea. — Dar, dragă, nu știi că vorba e de argint și tăcerea de aur. _______ ____________ Ședința consili comunal Eri. la orele 8 jum. seara, consi­liul comunal al Capitalei a ținut șe­dință publică sub președenția d-lui . primar Vintilă Brătianu. Presanți 21 domni consilieri. Moar­tea pr­in­cipflfltsiewied­l. primar aduce omagii memoriei decedatului principelui de Wied, fra­tele M. S. Reginei, prin următoarea cuvântare care e ascultată in picioare, de întreg consiliul : O nouă nenorocire a isbit dinastia prin moartea A. S. principelui de Wied, fratele M. S. Reginei. Legăturile atât de strinse pe cari evenimentele fericite și nefericite din anii de domnie le-au­ făurit între po­porul român și dinastie, fac ca și de r­ndul acesta durerea iubitei noas­tre Regine să fiu adânc simțită de întreaga țară și de Capitală în deo­sebi. In afară însă de legăturile de apro­piată rudenie, meritele personale­ ale defunctului principe vor face ca per­­derea să fie și mai resimțită. Născut în acel cerc de familie,care era unul din centrele culturale ale Germaniei de apus, prințul de Wied cu însușirile naturale ce­ avea nu pu­tea de­cât să lâureze ca și augusta sa soră pilda dată de părinți. In afară de ocupațiile de ordin politic, fiind președintele camerei se­niorilor, prințul de Wied își consa­crase cea mai mare parte din viața sa studiilor științifice și căpătase ast­fel un loc de căpetenie în pu­ternica mișcare intelectuală germană. Cu asimțământul D-v. am transmis M. S Reginei și A. S. actualului principe d­e Wied, simtimintele de respectuoasă venerațiune ale Capi­talei și ale consiliului comunal în a­­ceste momente dureroase. Scumpetea trai­nih. D. primar spune că lemnele și căr­bunii au­ ajuns în Capitală obiectul celei mai mari speculațiuni. Comuna nu poate rămâne indife­rentă față de cupiditatea speculato­rilor în detrimentul populațiunei. De aceea d. Brătianu propune, ca primăria să ia asupra ei desfacerea cărbunilor și a lemnelor. Primăria va înființa în acest scop trei depozite principale și anume : în calea Griviței, la gara Tilaret și în șoseaua Pantelimon. Pe lângă fie­care deposit principal, se vor mai înființa și magazii pen­tru desfacerea combustibilului in de­taliu. D. primar adaugă că a și intrat în tratative cu d. ministru al lucrărilor publice pentru transportul lemnelor și cărbunilor la cele trei depozite co­munale. Primăria nu ridică nimic înființând acele deposite, unde se vor primi de mai înainte înscrieri pentru comenzi. Prin aceste deposite, firește, co­muna nu urmărește nici un profit. U­­nicul ei scop fiind de a scăpa pe ce­tățeni din mâinile speculatorilor ns­­scrupuloși. De aceea, combustibilul, în depozitele primăriei, se va vinde pe un preț foarte redus. Diferite chestiunl­e. primar dă citire raportului pri­vitor la mai multe cereri de deschi­deri și anulări de credite pentru e­­xercițiul 1907—908. Consiliul aprobă: — Se ia în discuție cererea făcută de „Vatra Luminoasă“, de a i se ceda gratuit instalația comunei de fabricat perii. Cererea se admite cu condiția ca „Vatra Luminoasă“ în schimbul a­­cestei cesiuni, să furniseze comunei, gratuit, numărul de perii de care are nevoe pentru serviciile sale. — Se admite cererea parohiei bi­­sericei Isvor din culoarea de Verde de a fi scutită de taxele pentru re­parația bisericei. — Se deschide un credit pentru a­­șezarea unei cruci pe mormântul de­cedatului Pană Russen, conform vo­tului Consiliului comunal din 1904. — D. primar prezinți consiliului modificăr­iip ce _urmej?ă a se intro­duce in regulamentul pentru construc­țiuni și alinieri, prin cari, între alte dispoziții relative la siguranța trecă­torilor și garantarea circulației, se înființează și taxe pentru depozitarea de material pe trotuare. Consiliul aprobă: — In legătură cu o cerere a d-lor Vasilescu și Eremia, se discută ches­tia dacă pentru antreprenorii lucră­rilor comunale, se poate admite ca garanția in efecte să fie înlocuită printr’o garanție de bancă. Consiliul admite această schimbare, în principiu, exprimând dorința ca d. primar să decidă, pentru fie­care cas în parte. Com­­en­clatu­rn s­trad­elor D. primar prezintă un raport cu privire la noua nomenclatură a mai multor strade din capitală. Iată numele ce se vor da în viitor următoarelor strade : Strada Poștelor se va numi str. Nicolae Goiescn; str. Modei se v­a numi str. Pictorul Grigo­­rescu; str. Eldorado se va numi str. Mitropolitul Șaguna ; str. Teatrului se va numi str. Milo; str. Dorului se va numi str. Eug. Stănescu ; str. Mi­­nervei se va­ numi str. Vasile Conta; str. Crinului se va numi str. Gh. Chițu ; str. Cătunului se va numi str. Gh. Costaforu; str. Basarabî se va­ numi str. Mavroghenî; str. Pri­­măverei se numește str. N. Bălcascu; str. Rosetli (de la gara de­ Nord) se va numi str. gen­. Fălenianu ; intra­rea Rosetli se va numi intrarea doc­tor Marcovici ; strada Rosetli­ (din coloarea de Negru) se numește str. Poetul Cârlova; str., si Iunie (Negru) se va numi str. Anastasiu Panu ; str.­ Iancului se va numi str. Avram Iancu ; str. Apollon se va numi str. Hijdău ; str. Glopotar­î- Nou îj se va­ numi str. Gr.Alexandrescu; str. Corbului se va numi str. Epu­­reanu­­­ stradela dintre stradale Sărin­dar și Teatrului se va numi strada Otetelișeanu. D. Costescu-Comăneanu spune că schimbarea numelui stradei Clemența a fost rezultatul unei greșeli, de­oa­­re­ce consiliul comunal din 1903 ho­tărâse ca aceea Stradă să poarte nu­mele marelui român C. A. Rosetti. Spre a se comemora vizita făcută Capitalei de primarul Vienei, dr.­ Lue­ger, ar fi nimerit ca numele cunos­cutului filo-român sa se dea unei alte strade. Se decide ca fosta­ stradă Clemența să poarte numele de str. G. A. Ro­setti, iar str. Fântânei, una din cele mai principale strade din Capitală, să se numească str. Karl Lueger. D. Al. Florescu, spune că nu tre­bue să uităm că am avut în mijlocul nostru acum două ani și o delegație a consiliului comunal al Romei. Ar fi bine ca să comemorăm și a­­ceastă vizită scumpă nouă. D. primar­ răspunde că­ se va da numele de „Piața Romei“ acelei piețe, probabil Sf. Gheorghe, unde se va așeza Lupoaica, cadoul trimis Bucu­reștilor de către orașul Roma. In urma propunerea d-ln Tăi­ Ur­șeanu se decide ca strada Teilor să poarte pe viitor numele de strada Va­sile Lascăr. Chestiuni edilitare D. Ioaniu semnalează mai multe neajunsuri privitoare la alinierea și nivelarea stradelor. D. primar, spune că va reorganiza întregul sistem al alinierilor. D. Procopie-Dumitrescu, găsește că nu­ se poate imagina ceva mai dis­­grațios ca transformatoarele cons­truite de compania de gaz. D. primar respunde că planurile a­­celor transformatoare au­ fost apro­bate de consiliul comunal trecut, dar că va cerceta dacă ele au fost exe­cutate cu stricteță. — D. Musceleanu, care a făcut o anchetă prin cartierele mărg­inaișe ale Capitalei vorbește pe larg de starea sanitară lamentabilă în care se găsesc acele cartiere. Aceea stare e cu adevărat înfioră­toare și periclitează viața­ locuitorilor. Oratorul insistă asupra necesităței imperioasă de a se îndrepta relele de cari suferă acele cartiere. D-sa propune : desființarea deposi­­telor de gunoae, înființarea șanțurilor de scurgere, a puțurilor adânci sis­tematica etc. și crede că primăria va găsi sumele necesare spre a realiza acele îmbunătățiri absolut imperioase. D. P­. Dumitrescu spune că tot răul provine din întinderea demăsu­­rată și fără nici­ o socoteală a razei Capitalei. A­cum e vina dacă fie­care și-a făcut casă unde a voit fără a se ține de angajamentele luate față de primărie. Se vede deci că și populația măr­ginașe are partea sa de vinovăție. Cu toate acestea comuna e datoare să ia măsuri ca acele cartiere să nu devină un pericol pentru sănătatea orașului întreg. Ședința se ridică la orele 11. IHestușcan IUTAMFLâl I MS GAPITA2.O încercare de sinucidere O detunătură de armă, pornită din dosul, statui lui Lazăr din fața U­niversităței, a adunat aseară, la orele 8, o mulțime imensă pe bu­levard Un tânăr încercase, să se sinu­cidă și bread să-șî tragă un glonț de revolver calibru d in pântece, a nemerit în pulpa piciorului drept. Dus în grabă de sergentul din post, cu o trăsură, de piață, la spitalul Col­țea, medicul de ser­viciu a extras tânărului glonțul, l-a pansat și l-a times la domi­ciliu, starea lui neprezintând nici o gravitate. Tinărul a declarat că se numește Ionică Popescu, că e de 20 de ani, de fel, din Buzau, str. Plevnei 4 și că în Capitală locuia în str. Ro­mană 116. De meserie e cismar. Ca motiv al încercării de a-și pune capăt vieței el dă o supără­toare boală de urechi de care su­ferea de câtă­va vreme. Nenorocirea din strada Caracas de dinsa, d-na s’a speriat și a că­zut în mijlocul stranei. Conducătorul automobilului a putut opri însă mașina la câțî­va metri depărtare, scăpind pe­ im­prudenta d-nă de un grav acci­dent. D-na s’a ales numai cu sperie­tura și a declarat la circ. 6 că nu are n­ici o pretenție. Agresiune la drumul mare Derbedeii din Capitală au de­venit de la o vreme Încoace de o îndrăzneală fără seamăn. Aproape în fie­ce zi, avem de înregistrat scandaluri și agresiuni in mijlo­cul drumului. Pe ziua de azi încă una. Pe bulev. Ferdinand, în dreptul stradei Străbună, flașnetarul Sta­­vri Constantinescu, din str. Vul­turului 120, un oare­care Gh. Cos­­tăchescu, din bulev. Pake 38 și alți indivizi făceau­ scandal. Maiorul de sergenți cu No. 1580 a poftit pe scandalagii să-și caute de drum și atât le-a fost destul pentru ca să sară cu toțul asupra sergentului și să’l bată măr. Numai cu ajutorul altor câți­va sergenți bătutul a putut fi scăpat din mâinile derbedeilor­, din cari nu a putut fi arestat de­cât flaș­netarul, căci ceî­ l’alți au rupt-o de fugă. Circumscripția 39 a deschis o anchetă. Accident de trăsura. Un accident de trăsură, care, din fericire, nu a avut urmări grave, s’a petrecut ora dimineață pe calea Victoriei. Trăsura de piață cu No. 47, venind in goana mare din­spre­ Palat, a lovit cu putere trăsura d-lui Verona, din str.­ Clopotarii- Vechi 49, pe când aceasta staționa in dreptul magazinului Djabuzov. Cum in nici una din trăsuri nu se afla nici o persoană, nu a fost de înregistrat nici un accident. Trăsura d-lui Verona s’a ales insă cu tăblia de la spate sfărâmată. Birjarul, care fusese dus la cir­cumscripția 6, a fost pus in tiner­­t­ște de oare­ca d. Verona nu a avut nici o pretenție. Diverse Rănire.—La spitalul Brâncove­­nesc a fost dus ieri Mihail Con­stantin, din str. Apolodor 0, care fusese rănit, la ochiul stâng nu un box de Iosif Vahermann, din a­­ceiași curte ca din sul. Agresorul a fost arestat la circ. 2’>. Petrecere ciudată.— Vasile Du­­mitrescu, din str. Dănciulescu NI­i­î. s’a apucat erî să petreacă a­­runcând cu pietre nin curțile ve­cinilor. Una­ din pietre a spart capul lui Niță Petrescu, de a tre­buit să fie dus la spit. Filantropia. Bălai. — La circ.’ 6 au fost an­chetați ieri Jean Caneti, din str. Smirdan 38 și C. Niculescu, din calea Moșilor’ 173, carat s’au bătut ieri pe calea Victoriei, în dreptul casei cu No. 7â. — Lăutarul Gh. Vasilescu, din str. Ghica Vodă 35, care a lovit un cap, cu un baston pe Gostică Pestiescn, din str. Călușei 50, a fost arestat la circ. 10. Avort.­­ Circumscripția 23 fu­­­­sese înștiințată că femeia Alexan­drina D. Viad, din bulev. Dim­en Golescu 45, dăduse naștere înainte de vreme unui copil. Făcăndu-se cercetări s’a constatat că avortul fusese accidental și asupra­ î nu exista nici o bănuială. Bolnava a fost transportată la spitalul Ma­ternitatea." Arestări. — Au fost arestați pe ziua de orî . La circ. 4, Maria George­scu din serviciul d-lui inginer Dumitrescu din str. Popa-Tatu 81, care ple­­case din magazinul d-lui Teodor Atanasiu, din str. Carol 82, fără să plătească marfa ce cumpărase. La circ. 32, Ecaterina Niculescu, din str. Guza-Vodă 152, care bă­tuse pe un copil sub pretext ca-i furase niște gutui și insultase pe sergentul de oraș care intervenise . La circ. 2, Gh. Tomescu, din str. Culmei, vînzător în prăvălia d-lui Manolescu, din str. Lipscani, pentru că făcuse scandal în cafe­neaua Caracal, din str. Șelari 4, și insultase pe patronul cafenelei . La circ. 19, Marin Iosif, din bu­lev.­Elisabeta 30, găsit pe calea Griviței cu o haină bănuită de fu­rat, pe care voia s-o vin­dă. Mort pe stradă.—Ieri, la orele 5 și jum. după amiază, un căruțaș care trecea cu căruța cu un cal pe calea Moșilor, in dreptul str. Zece mese, a căzut de o­­ dată din căruță și a rămas mort pe loc. Circumscripția 10, neputând sta­bili identitatea nenorocitului, a trimis cadavrul la morgă. PIAȚA PESCĂRIEI­ și a cerealelor (Relațiuni telegrafice ale corespon­denților noștri particulari) Galați S’au’ vândut în piața pescărie 49.519 kgr. pește. Crapul cu 67— 60, ciortocrapul 57—49, ciortanul 53—40, sărat 50—45, ciortănica 53—31, sărată 59—38, șalăul 115— 52, sărat 52, linul 44—36, știuca 44—12, sărată 24—23, caracuda 32—25, somn iarma 67—62, iaplac 67—62, sărat 40—39, somoteiul 55—81, sărat 40—39, albitura 27— 10, oblețul 22, mreana 73—66, morunul 115—97, nisetrul 102-90, cega 191—132. Brăila A sosit 45.000 kg. pește. Crapul s-a vîndut 60—95, cior­­tocrap 36—44, ciortan 28—40, cior­­,­tănica 29, șalău 54-121, avat 17— 27, car­anca 10—15, plătica 15-26, lin 36 — 47, știuca 16 — 36, cara­cuda 16—21, babușca 5—9, iarma 49—51, somoteî 30—51, biban 4—­­ 12, albitura 4 — 16, obleț 4—5, mreana 45—54, nisetru 135—176, cega 80 — 220, icrele de nisetru 23 jum.—30 jum. ier kgr_______ Ultime informale!!! SAMBATA ♦ Serviciul viticol întocmește o statistică anuală a recoltei viilor în ultimii ani. In această statistică se vor trece și toate plantațiile care s’au făcut cu viță americană, pre­cum și viile care au fost tîlexe­­rate. ♦ Ministerul de interne a tri­mis o circulară prefecturilor prin care se pune in vedere că minis­terul nu va mai resolvi chestiu­nile de disolvări ale consiliilor comunelor rurale până când nu se vor face cercetări personale de către prefectul sau directorul pre­fecturii. ♦ Administrația Casei școalelor va­ clădi și în cursul anului vii­tor un m­are număr de localuri de școli rurale. Revizorii școlari vor trebui să facă cunoscut ministerului de ins­trucție pe unde se simte mai mult lipsa școalelor. ♦ Ministerul de interne a primit demisiunea d-lui Iordache N. Gă­­nescu, consilier comunal în Zim­­nicea. ♦ Ne mai fiind disponibil nici un loc de impiegat Auxiliar sau elev în corpul telegrafic poștal, 4?SSÎλ 8 ® nm$ UP0șt 8l £ T gl, mai dă nici un curs unor aseme­­nea cereri. 0 Comisia numită de camera de meserii din București, pentru alcătuirea unui statut-tip al cor­porațiilor, a fost convocată pen­tru Luni. Această comisie e compusă din d-nii Dimitriu, prezident, iar d-nii Tache Georgescu, Gh. Popp, N. Aeelinescu, C. Georgescu, Gh. Stanescu, membri. « Elevu L gr III Sighomaș Gri­­gore și impiegatul Secăreanu Emil au fost reprimiți în cornul tele­­grafo-poștal, primul la oficiul poș­tal central, iar al doilea la oficiul Dorohoi. ♦ D. Zara, doctor in drept, a fost numit șef de cabinet al mi­nisterului domeniilor, in Locul va­cant. ♦ Zilele acestea se va face o mișcare importantă în corpul sil­vic’ al Statului. ♦ Comisiunea­ industrială de pe lângă ministerul de domenii se va întruni în cursul săptămânei viitoare, având­ de rezolvat mai multe chestiuni urgente. ♦ Mâine Duminecă, se va face la Caracal, cu deosebită solemni­­tate inaugurarea școalei de adulți și a policlinicei din acel oraș, în­ființate de. d. architect Rremi­s I­­liescu, președintele corporației meseriașilor din localitate. Vor lua parte la această solem­nitate delegați ai ministerelor de instrucțiune publică și domenii,al serviciului sanitar, precum și un delegat al clubului meseriașilor din Capitală. ♦ Primăria Capitalei a decis să desființeze pe ziua de 1 Noembrie serviciul consultațiilor medicale pentru copii de la Negru-Vodă, compus dintr-un medic, un extern și o­ supraveghetoare, precum ți postul de șef al serviciului de dift­­recțiilor. D. dr. Botescu, ajutor de primar, va cere înființarea de posturi nou, având în vedere starea­rea de hi­­gienă socială și preventivă a Ca­pitalei. O Era a fost primită de d. pri­mar al Capitalei Gomisia societa­tea Măcelarilor detailiști, compusă din d-nii Vasile Armeanu, preșe­dintele societăței, Vasile Tăp­ă­­șescu, vice-președinte, Vasile Pe­trescu, secretar și C. Rădulescu, M. Fiorescu, La­che Brătescu, Petre Io­nes­cu și Nae Voiculescu. Comisia a cerut d-lui primar să oprească comerțul ambulant de măcelărie. D. primar a făgăduit a se ocupa de aproape de acea chestiune. ♦ D-nii Al. Dimitriu și Ion Mun­­teanu au fost numiți membri în comitetul corporației tinichigiilor din capitală in locul d-lor G. Con­­stantinescu și Costea Niculae, ée­­­mision­ați. ♦ D. Marin Ilie Ghițu a demi­sionat din comitetul corporației brutarilor din Capitală. ♦ Camera de meserii din Capi­tală a numit o comisie, compusă din d-nii Gh. Popp și C. Geor­gescu, spre a cerceta motivul care a îndemnat comitatul corporației brutarilor să dea vot de blam d-lui B. Badescu, vice-președin­­tele comitetului. O Erî a apărut primul nu­mer din «Sportul universal», ziar bi­lunar destinat sporturilor din țară și streînătate. ♦ Printre avocații statului din jud. Ilfov s’a făcut următoarea mișcare : D. G. C. Schina, avocat al sta­tului cl. III-a, a fost înaintat cl. ]I-a, in locul d-lui Neagu, demi­sionat ; D. Cezar Pascu a fost numit a­vocat al statului cl. IlI-a, in locu d-lui Schina. Serviciul Telegrafic al ziarului „Universul“ TiL HiudGiu­lamim are nandui «.Universul DIN ȚARĂ De la curtea, eu jurați.—Curj* su Stații gratuite Brăila, 12.—Azi a venit înain­tea Curței cu jurați procesul lu­i Nie. Cochirleanu, acuzat că lA ziua de 24 Iunie a. e., fiind prins în port asupra unui furt de cereale de către sergentul polițienesc Ghiță Tudor și pe când era condus la secție, a scos un cuțit cu care a dat mai multe lovituri numitului sergent lăsându-i mort pe loc. Acuzatul a fost apărat de adv. Tom­a Drăgulinescu. Jurații au dat un verdict afir­mativ și Curtea l’a condamnat la 20 anii muncă silnică și 1000 l­i despăgubiri civile. La desbatere a asistat un pu­blic numeros. Epitropia comun. Israelite din localitate a votat suma de 3000 lei ce cheltueli anuale pentru înfiin­țarea unei policlinici, unde se vor da bolnavilor consultații și me­dicamente gratuite. Policlinica va fi instalată în ca­­sele Zi­gier, pe str. Tâmplarilor, colț cu str. Sf. Petru, D-rnu Nestorianu, Moscovici și Ingher vor da îngrijiri bolnavilor. — Cota apei e de 0.84. A. scăzut cu 1 d­m. in 24 ore. La Tulcea crește, restul scade. Măsura î contra unor turbu­rat­ori Craiova. 12.—De­oare­ce câțî­va locuitori din Boureni și împreju­rimi se dedau la acte de turbu­lență, ba mai mult, își dau chiar foc unii altora, d. prefect al ju­dețului, împreună cu d. coman­dant al companiei de jandarmi, au plecat la fața locului pentru anchetă. Pe de altă parte, postu­rile de jandarmi de acolo au fost sporite. S-au luat de asemenea măsuri ca tulburătorii— in cea mai mare parte oameni­ fără rost—să fie dați judecăței. Țărani tulburători arestați. Examene Craiova, 12. — După cum v’am comunicat prin telegrama mea precedentă, d. prefect al județului împreună cu d. comandant al companiei de jandarmi, au fost în comunele Boureni și Segarcea unde au anchetat turburările să­­virșite de câți­va locuitori. Din Boureni au arestat 20, iar din Segarcea 10, cari au și fost înaintați­­ parchetului. Cu ocazia anchetei, s-a stabilit nu însă cu destulă certitudine că locuitorii din Boureni au fost f iuși la cale ca să dea foc pa l­­or prințului Brâncoveanu­ chiar de către un consilier jude­țean, al cărui nume pentru mo­ment îl trec sub tăcere, iar au­torii incendiului de la­paele do­meniului Coroanei din­ Segarcea ar fi niște ciobani, puși la cale de niște țărani din spirit de res­­burare.­­ In ziua de 15 Octombrie va începe examenul căpitanilor din artilerie, aspiranți la gradul de maior. Comisia se compune din : aerL ț­ ffiobrij, Afli O Examenul pentru gradul de adjutant cl. I (maior în inten­dență) care începuse Vineri 5 c., la clubul militar, s’a terminat. Dintre candidații, un număr de 7, au reușit în ordinea clasifica­­ției: d-nii Niculescu Alexandru, administrator cl. I, șeful depar­tamentului de imprimare ; Cru­­ceanu Constantin, adjutant cl. H din minister și căp. ’ Marțac, da la serviciul de geniu al armatei. ^ Di­r­cot.-comandor Scodrea, sub-directorul marinei din minis­terul de războiu, a fost mutat ca ajutor al comandantului diviziei de Dunăre. <► Erî s’a judecat la consiliul de războiu ai corpului II de ar­mată procesul brigadierului Be­­nescu N., din reg. 10 artilerie, a­­cuzat de omor prin imprudență. Numitul brigadier a împușcat, pe soldatul Dum­itrana Ilie, pe când încerca un revolver. In urma a­­părării d-lui locotenent Teodor Nicolae, din reg. 2 artilerie, con­siliul a achitat pe acuzat. ȘTHU~^UNITARE ♦ Măsurile din publicațiunea de la 1 Octombrie 1907, privitoare la holeră, se vor aplica și călăto­rilor sosiți din Kișinău (Rusia), unde s'au constatat cazuri de ho­leră. In urma izbucnirii holerei la Kișinău, serviciul nostru sanitar a luat dispozițiuni urgente ca o patrulare necontenită, făcută zi și noapte de trupe, să facă imposi­bil accesul malului românesc al Prutului pentru locuitorii de pe malul celălalt. Două puncte: au ------...-------------------­­rămas deschise : Ungheniî și Gura ♦ Desv«Urea nonaisatuM șfc, [ruiu]tțî, i*nde­u» numeros per­ Ieri după amiazi, la orele 1, cir­cumscripția 28 a fost vestită de o nenorocire intimplată în strada Caracaș. Lăptarul Câlciu Ivan, de la No. 4 în acea stradă, intrase cu puțin mai nainte în grajdul seu de vite, spre a curăța eslele. Un taur, ce se afla in grajd, într-un moment de furie a dat lăptarului o puter­nică lovitură cu cornul în pântece. La țipetele disperate ale neno­rocitului au alergat nevasta și servitorii, cari l-au scos pe moarte din grajd. Cu o rană adincă în partea stingă a pîntecelui, rănitul a fost transportat în grabă la spitalul Colțea, unde medicii au declarat că sunt puține speranțe de a-l scăpa cu viață. Accident de automobil înlă­turat . Pe calea­ Victoriei a putut fi în­lăturat ieri dim­, grație dibăciei conducătorului unui automobil, un accident care ar fi putut avea ur­mări funeste. Pe la orele 8 jum. automobilul d-lui Arion, din str. Mercur No. 6,­­ venea pe calea Victoriei din spre Palat. In dreptul Pasagiului român, o d-nă Albertina Swei­­tzer, din str. Academiei 3, vroi să treacă strada prin fața vehiculu­ 9 SteaiaJM* aț&SgJEKW

Next